Viscolul – aspecte generale

Viscolul

• Viscolul reprezintă fenomenul atmosferic de iarnă prin care zăpada este

spulberată de către vânt fie după depunerea acesteia, fie în timpul
căderii, acest lucru ducând la reducerea vizibilității.
• Viscolul poate avea loc în special în timpul iernii, el se poate produce
însă și în extrasezon , respectiv foarte timpuriu sau foarte târziu raportat
la iarnă.
Localizarea hazardului
 Repartiția pe Glob a viscolului ca fenomen de risc are ca zonă tipică regiunile
continentale temperate locuite, la aceste latitudini viscolele având cele mai
însemnate efecte negative dintre toate fenomenele naturale care se produc în
sezonul rece.
 Regiunile caracteristice sunt Europa
Centrală și de Est, teritoriile situate în
partea central-estică a Americii de
Nord, ținuturile din Orientul îndepărtat
(Rusia siberiana, China, Mongolia,
Japonia). Arealele cele mai expuse sunt
cele relativ plane și care nu se bucură
de protecția unui baraj orografic.

Harta viscolului în SUA

Vulnerabilități

• Vulnerabilitatea teritoriilor afectate față de

viscol a fost apreciată în funcție de doi
parametri: numărul mediu anual de zile cu
viscol (N) și grosimea maximă absolută a
stratului de zăpadă (G).
• Din cauza troienirii și a blocării cauzate de
viscol, este foarte vulnerabil domeniul
transporturilor, în primul rând al celor rutiere
și feroviare, dar și al celor aeriene.
Vulnerabilități
 Au de suferit și transporturile navale, din cauza valurilor mari produse de
vântul foarte intens, sau din cauza depunerilor de gheață, favorizate de
temperaturile foarte scăzute.
Modalitatea de producere
• Viscolul reprezintă un fenomen meteorologic de risc asociat unei perturbații
atmosferice extratropicale, conținând un aer mai cald și mai umed, care vine
în contact cu un câmp anticiclonic, caracterizat de un aer foarte rece și mai
uscat. Această definiție este valabilă atunci când se consideră
simultaneitatea viscolirii zăpezii cu căderea ninsorii.
• Condițiile obligatorii pentru definirea viscolului sunt: vântul foarte intens,
prezența stratului de zăpadă la sol și scăderea accentuată a temperaturii
aerului.
Viscolul din Iran – 1972

• Viscolul din Iran, din februarie 1972, este

considerat cel mai periculos viscol din
istorie. De-a lungul unei săptămâni cu
temperaturi scăzute și furtuni de zăpadă, s-au
înregistrat aproximativ 4000 de decese.
• Viscolul a acoperit centrul țării sub 3 metri
de zăpadă, iar sudul sub 8 metri de zăpadă,
alături de locuitori.
Marele viscol din 1954

• Marele viscol din anul 1954 se referă la un fenomen meteorologic

sever care s-a abătut asupra României la începutul lunii februarie a
anului 1954.
• Un puternic ciclon mediteraneean a traversat Peninsula Balcanică, s-a
reîncărcat cu umiditate deasupra Mării Negre, ajungând pe teritoriul
României, unde a întâlnit un front de aer rece ce a acționat ca un baraj.
Viscolul a lovit în patru reprize, iar vântul a atins o viteză record – 126
km/h.
Marele viscol din 1954
Daune materiale produse

• Depunerile de zăpadă sau de ploaie înghețată provoacă mari pagube

asupra diferitelor obiecte, cum ar fi conductorii aerieni pentru energie
electrică și stâlpii lor de susținere. În acest fel se poate ajunge ușor la
întreruperea alimentării cu energie electrică.
• De asemenea, în condiții de frig intens, crește frecvența incendiilor din
cauza funcționării necorespunzătoare a instalațiilor de încălzit.
• Distrugerea construcțiilor, dezrădăcinarea arborilor, spulberarea stratului
de zăpadă cu rol de termoizolator și de rezervă de apă de pe suprafețele
însămânțate toamna sunt alte consecințe dezastruoase ale viscolului.
Daune umane produse

• Cele mai afectate de viscol și de frig sunt persoanele fără adăpost, marile
orașe unde se petrece hazardul înregistrând, aproape în fiecare iarnă, zeci
sau chiar sute de victime.
• Cele mai multe victime provin din rândul participanților la traficul rutier:
accidente cauzate de carosabilul foarte alunecos, intoxicare cu gazele de
eșapament rezultate în urma funcționării pe loc a motorului mașinii și
moarte prin hipotermie.
• Mai mult, temperaturile foarte scăzute favorizează îmbolnăviri ale
aparatului respirator și cardiovascular și ale ochilor.
• Altă consecință negativă ce privește omul este imposibilitatea procurării
hranei necesare în timpul viscolului.
Daune provocate de viscol

Materiale Umane
Modalități de prevenire
• Pentru diminuarea
pagubelor provocate de
viscole, măsurile
preventive sunt mult mai
diversificate și mai
eficiente decât cele de
combatere propriu-zisă.

• Măsurile preventive sunt, la rândul lor pe termen lung și pe termen scurt.

Pentru cele dintâi se numără perdelele de protecție formate din specii
forestiere care împiedică spulberarea zăpezii de pe terenurile agricole,
instalarea de parazăpezi în lungul principalelor căi rutiere și ferate pentru
împiedicarea troienirii zăpezii și blocarea acestora. Printre cele din urmă se
numără și adăpostirea animalelor și crearea rezervelor de hrană.
Modalități de prevenire
• Combaterea propriu-zisă a urmărilor
viscolului sau deszăpezirea se face cu
mijloace mai mult sau mai puțin eficiente în
funcție de dotarea și gradul de organizare al
fiecărei comunități umane.
• În ciuda faptului că se cunoaște frecvența
anuală a viscolelor pentru fiecare regiune și a
faptului că prevederea acestor fenomene
atmosferice de risc nu prezintă pentru
meteorologie o problemă prea dificilă,
viscolele continuă să producă, în fiecare an,
numeroase pagube și chiar victime omenești.
Bibliografie

• https://muhaz.org/riscuri-climatice-extreme.html?page=6
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Viscol
• https://ro.scribd.com/presentation/199389554/Viscolul