Cercetari

Operationale
Curs 1
Tematică
 Cercetări Operaţionale: concepte, istoric, metode
 Programare liniară. Forme ale problemei de programare liniară
 Metoda Simplex: fundamente teoretice
 Algoritmul simplex primal – interpretarea economică
 Dualitatea în programarea liniară – fundamente teoretice
 Programarea liniară de tip transport
 Metoda de determinare a soluţiei optime pentru probleme de
transport
 Elemente de teoria grafurilor
 Drumuri şi circuite în graf. Matrice ataşate grafurilor
 Drumuri hamiltoniene în graf. Drumuri de valoare optimă în graf
 Modelarea prin reţele - concepte
 Metoda drumului critic (Critical Path Method - C.P.M.)
“Cercetările Operaţionale reprezintă arta
de a câştiga războaie fără a lupta cu
adevărat”
Arthur Clarke
Cercetările operaţionale

 Au apărut în perioada celui de-al doilea razboi mondial, când conducerea

militară britanică a convocat un grup de oameni de ştiinţă cu scopul studierii
alocării eficiente a resurselor pentru operaţiunile militare.

 Cercetările asupra operaţiunilor militare au trezit interesul apoi şi în alte domenii:

industrie, transporturi, economie.

 Disciplina Cercetări Operaţionale s-a dezvoltat în legătură cu alte discipline ale

conducerii:
 Cibernetica
 Management
 Informatica
 Analiza Sistemelor.

Cercetarea operaţională – şcoala matematică între disciplinele

organizării şi conducerii
 In 1967 Stafford Beer: management = "the business use of operations
research"
 Obiect
 utilizarea metodelor matematice şi tehnicilor cantitative în
fundamentarea ştiinţifică a deciziilor manageriale dintr-o
organizaţie.
 problemele de optimizare rezultate din modelarea matematică a
unor fenomene şi procese din domeniul economic, ştiinţific, tehnic
sau militar.

 Instrumente
 modelare matematica,
 optimizare,
 teoria algoritmilor,
 teoria grafurilor,
 programare matematica,
 simulare
Şcoala clasică
 principalii reprezentanţi ai începuturilor organizării ştiinţifice (Taylor,
Gantt, Fayol )

 pun pentru prima oară problema abordării raţionale a mecanismului

funcţionării unei întreprinderi.
 stabilesc o serie de principii ale conducerii ştiinţifice

 concepte precum informaţia şi decizia nu sunt utilizate în abordările

timpurii
 o abordare excesiv teoretizată
Şcoală neoclasică/empirică

 Peter Drucker
 obiectiv: reîntoarcerea la practică

 creşterea dimensiunilor şi complexităţii organizaţiilor economice

 abordarea problemelor informaţional - decizionale cu rezolvări

empirice

 circuite informaţionale redundante


procesul decizional se bazează în mare parte pe improvizaţie
Şcoala comportamentală
Elton Mayo
 studierea comportamentului uman şi a mecanismului de motivare

 descentralizarea deciziilor

 promovarea încrederii

 accentul pus pe responsabilitate (şi nu pe control)

 procesul decizional – găsirea de soluţii optime

Etape şi procese ale Cercetării Operaţionale:

Sursa:
http://www.asecib.ase.ro/Nica/ID
/ID_Cercetari_operationale_I.pdf
Rolul modelării în cercetarea operaţională

 Modelul - o reprezentare conceptuală (abstractă) a unui sistem

 Modelele cercetării operaţionale

- se caracterizează prin căutarea unei soluţii optime sau apropiată de
optim, pentru fenomenul studiat.
- se bazează pe o mare diversitate de procedee matematice şi au
aplicaţii la nivel macro, dar în special la nivel microeconomic.
- reprezintă principalul instrument pentru optimizarea deciziilor în
analiza de sistem
 Sistem = un ansamblu de elemente (fenomene, obiecte, procese,
concepte şi fiinţe), conectate printr-o mulţime de relaţii reciproce,
precum şi cu mediul înconjurător şi care acţionează ca un tot unitar,
în vederea realizării unor obiective.

 Structura sistemului = mulţimea elementelor şi a relaţiilor dintre

acestea

 Starea sistemului = mulţimea caracteristicilor unui sistem,

măsurate la un moment de timp dat
 Analiza comportamentului sistemului

 Sistemul - este studiat, făcând abstracţie de procesele sale interne:

- se analizează modalitatea în care intrările în sistem

(impulsurile din partea mediului înconjurător) sunt transformate în ieşiri
din sistem (acţiuni asupra mediului).

 Se descrie mecanismul transformării intrărilor în ieşiri cu ajutorul

funcţiilor de transfer, care au diverse forme, particulare, după natura
sistemului.

 Sistemul devine cibernetic - când apare reglarea (conexiunea

inversă, feedback-ul) = intervenţia asupra intrărilor în scopul menţinerii
ieşirilor la un nivel ţintă.
 În orice problemă de optimizare rezultată din modelarea unui proces
economic întâlnim două categorii de mărimi:
 Mărimi constante: (preţuri, profituri, costuri, cantităţi disponibile de resurse etc.)
 Mărimi variabile (de ex: cantităţi de bunuri ce urmează a fi produse într-o
anumită perioadă)

 mărimile variabile - determinate a.î. să satisfacă un anumit criteriu

de performanţă (maximizarea venitului/a profitului sau minimizarea
costurilor/cheltuielilor).
 Orice sistem de activități organizat (sistem educational, sistem de
afaceri, sistem productiv) se desfașoară în cadrul unor condiții
(restricții) și are un scop (obținerea unei utilități/beneficiu)

 ”Cu un buget minim trebuie sa se obtina un beneficiu maxim” (sau

utilitate maxima) - nu este o afirmație rațională
 Espinas (1890)- principii raționale de organizare a oricarui sistem de
activități:

1) La o anumita cheltuială dată, să se obțină o utilitate maximă.

2) Un nivel fixat al utilității, sa se obțina cu o cheltuială minimă.
Binomul restricții – scop:

1) La un input (intrare) fixat, în cadrul restricțiilor activității,

să se obțină un output (ieșire) optim.
2) Un anumit output fixat, să se obțină cu un input total,
minim.
Schema generală de construire a unui model matematic

 identificarea corectă a mărimilor variabile, a criteriului de

performanţă şi a condiţiilor limitative din situaţia modelată;
 formalizarea corectă a acestor elemente în relaţii matematice.
Utilizarea Solver-ului
Answer Report prezintă: • valoarea iniţială şi valoarea finală a fcţ. Obiectiv;
• valorile iniţiale şi finale pentru variabile (necunoscutele problemei); • valorile
restricţiilor pentru valorile finale ale variabilelor.

Limits Report prezintă valoarea funcţiei obiectiv şi intervalul în care o

necunoscută poate varia, celelate rămânând nemodificate, fără ca valoarea
funcţiei obiectiv să se modifice.

Sensitivity Report prezintă valorile finale ale necunoscutelor şi ale

multiplicatorilor lui Lagrange.
 Costurile reduse
 - sunt asociate restrictiilor de nenegativitate
 - sunt diferite de 0 daca var. asociata este 0
 - cu cât s-ar înrăutăți val. fcț. obiectiv dacă val. var asociate ar crește cu 1.

- arată cum pot varia coef. din funcția obiectiv

 Prețurile umbră
 - sunt diferite de 0, dacă restricția este verificată la egalitate = resursa este epuizată
 - exprimă cu cât s-ar modifica valoarea fcț. obiectiv, dacă s-ar putea mări cu 1 disponibilul
din resursa respectivă
Problema

 Un atelier de tâmplărie produce scaune tapiţate şi fotolii. Fiecare

scaun necesită 2 ore de muncă pentru tâmplărie şi 1 oră pentru
tapiţare. Un fotoliu necesită 1 oră pentru tâmplărie şi 2 ore pentru
tapiţare. Atelierul nu poate produce mai mult de 120 de fotolii, din
cauza lipsei de materiale. Se ştie că sunt disponibile maxim 230 de
ore de manoperă pentru tâmplărie şi maxim 250 de ore pentru
tapiţare. Câte fotolii şi câte scaune se vor produce ştiind că un
scaun aduce un profit de 3 u.m., iar profitul pentru un fotoliu este de
5 u.m.?