Noțiuni de electrofiziologie

A fost odata o celula:

ATPase
 Miocitul
Milivoltajul intracelular

timp

Se odihneste comfortabil

-90 mV
Milivoltajul intracelular

timp

Triggerul depolarizarii
Intracellular millivoltage

Deschiderea
scurta si
rapida a time
canalelor de
Na
 Curent
Intracellular millivoltage

misterios

time

In: Na+
Milivoltajul intracelular

Echilibru intre intrarea Ca++

si iesirea K+

timp

In: Na+
 Cuplarea excitatiei cu contractia:
Intracellular millivoltage

Ca++ determina eliberarea actinei si miozinei

de sub inhibitia complexului troponinelor

In: Na+
Milivoltajul intracelular

Ca++ in; K+ afara

timp

In: Na+ Mai mult K+ afara;

Influxul de Ca++ se opreste
Milivoltajul intracelular

In: Ca++; afara: K+

timp

In: Na+ afara: K+

Resetarea canalelor de Na
 Celula pacemaker
Milivoltajul intracelular

Input lent de Na;

Potentialul de repaus e
mai putin negativ timp
intr-o celula pacemaker

-55
 Celula pacemaker
Intracellular millivoltage

time
Voltajul prag
-40
Milivoltajul intracelular

Influx de Ca++
timp
Intracellular millivoltage

. . . Eflux de K+

time
Intracellular millivoltage

. . . Si cand este time

negativa din nou,
se deschid cateva canale de Na
Potential de actiune miocardic
+40 1 2
PA
0
3
0
mV
4
4
-100

ECG
The Mc-Graw Hill Companies, Inc
The Mc-Graw Hill Companies, Inc
The Mc-Graw Hill Companies, Inc
The Mc-Graw Hill Companies, Inc
The Mc-Graw Hill Companies, Inc
The Mc-Graw Hill Companies, Inc
The Mc-Graw Hill Companies, Inc
Tehnica înregistrării EKG
RA –rosu
RF – negru
LA –galben
LF- verde
Derivatiile bipolare
Înregistrează activitatea electrică a inimii în
plan frontal.
ECG este înregistrat între doi electrozi
exploratori (+ şi -) plasaţi pe membre:
braţul drept (R), braţul stâng (L) şi piciorul
stâng(F).
Derivatia DI:

Bratul Bratul
drept stang

Polaritate:
neutru
negativ
pozitiv

Piciorul Piciorul
drept stang
Derivatia DII:

Bratul Bratul
drept stang

Polaritate:
neutru
negativ
pozitiv

Piciorul Piciorul
drept stang
Derivatia DIII:

Bratul Bratul
drept stang

Polaritate:
neutru
negativ
pozitiv

Piciorul Piciorul
drept stang
Derivatiile unipolare
Sunt “unipolare” deoarece folosesc un singur electrod
explorator (pozitiv), plasat pe un membru, conectat cu
centrul inimii, considerat ca punct de referinţă (potenţial
nul).
Punctul de referinţă rezultă prin conectarea celorlalţi doi
electrozi între ei.
Derivaţia unipolară înregistrează potenţialul membrului
respectiv şi este amplificată (a):
aVR - electrodul explorator este plasat pe braţul drept;
aVL - electrodul explorator este plasat pe braţul stâng;
aVF - electrodul explorator este plasat pe piciorul stâng.
Derivatia aVR:

Bratul Bratul
drept stang

Polaritate:
neutru
negativ
pozitiv

Piciorul Piciorul
drept stang
Derivatia aVL:

Bratul Bratul
drept stang

Polaritate:
neutru
negativ
pozitiv

Piciorul Piciorul
drept stang
Derivatia aVF:

Bratul Bratul
drept stang

Polaritate:
neutru
negativ
pozitiv

Piciorul Piciorul
drept stang
 Vedere in
plan frontal

aVR aVL

Derivatiile
membrelor
III II
aVF
Vedere in plan
transversal

V1 V2
V3 V4 V5V6

Derivatiile
toracice
Derivațiile toracice
V1 - spaţiul IV intercostal drept parasternal;
V2 - spaţiul IV intercostal stâng parasternal;
V3 - la jumătatea distanţei dintre V2 şi V4;
V4 - spaţiul V intercostal stâng, pe linia
medioclaviculară (apexul);
V5 - spaţiul V intercostal stâng, pe linia axilară
anterioară;
V6 - spaţiul V intercostal pe linia axilară mijlocie.
Derivațiile toracice
Derivații toracice extreme (opțional)
Derivații toracice e xtreme stângi (posterioare) Derivații toracice e xtreme drepte
V7, V8, V9 V3R, V4R, V5R, V6R
Anatomia unui ECG in 12 derivatii

Tipuri de derivatii
I aVR V1 V4
II aVL V2 V5
III aVF V3 V6
Derivatiile membrelor Derivatiile toracice
Anatomia unui ECG in 12 derivatii

Vederea peretelui inferior

• Derivatiile II, III, aVF
- Privesc peretele inferior
- Privesc in sus de la niv. piciorului stang
Anatomia unui ECG in 12 derivatii

Vederea peretelui lateral

• Derivatiile I si aVL
– Privesc peretele lateral
– Privesc inima dinspre bratul stang

*numite uneori si lateral inalte*

Anatomia unui ECG in 12 derivatii

Vederea peretelui lateral

• Derivatiile V5 & V6
– Privesc peretele lateral
– Privesc inima dinspre peretele stang
toracic

*cunoscute si ca apicale sau lateral joase*

Anatomia unui ECG in 12 derivatii

Vederea intregului perete lateral

• Derivatiile I, aVL, V5, V6
- privesc peretele lateral din doua perspective
diferite

Peretele
lateral
Anatomia unui ECG in 12 derivatii

Vederea peretelui anterior

• Derivatiile V3, V4
– Privesc peretele anterior
– Privesc inima dinspre toracele anterior
stang
Anatomia unui ECG in 12 derivatii

Vederea septului intervetricular

• Derivatiile V1, V2
- Privesc septul
- Vad inima de-a lungul marginilor sternale
Anatomia unui ECG in 12 derivatii

I Lateral aVR V1 Septal V4 Anterior

II Inferior aVL Lateral V2 Septal V5 Lateral

III Inferior aVF Inferior V3 Anterior V6 Lateral

Electrocardiograma normală
ECG - Basic
ECG – hartie milimetrica:
patratele de 1 mm
patrate de 5 mm
Viteza de derulare a hartiei:
25 mm/sec standard
Standardizarea:
10 mm/mV standard
Hartia ECG : Dimensiuni
5 mm

1 mm
Voltaj

0.1 mV

0.04 sec
0.2 sec

Frecventa
Etalonarea ECG
Standard La jumatate Dubla

Corecta Overdumping Overshooting

Viteza de derulare a hartiei
Componentele de baza ECG
Ce analizam la undele de pe ECG?

Voltaj!!
Ca amplitudine
in milivolti.
Baseline la 0mv

Timp!!
Durata in milisecunde
Unda P
corespunde depolarizării atriale;
durata < 0,12 s (3 pătrate mici);
amplitudine < 2,5 mm (2,5 pătrate mici);
pozitivă în DI,DII, aVL, aVF, V3-V6;
totdeauna negativă în aVR;
variabilă în DIII, V1,V2.
Intervalul PR
corespunde transmiterii impulsului de la nodul
sinusal la ventriculi;
se măsoară de la începutul undei P până la
începutul complexului QRS;
durată 0,12 – 0,20 s (3-5 pătrate mici);
segmentul PR este izoelectric.
Complexul QRS
corespunde depolarizării ventriculare;
prima undă pozitivă a complexului se notează R
(sau r în funcţie de amplitidine); a doua undă
pozitivă (dacă există) se notează R’;
prima undă negativă ce apare înaintea undei R se
notează undă q;
unda negativă ce urmează undei R se notează S
(sau s în funcţie de amplitudine);
dacă complexul este alcătuit dintr-o singură undă
negativă, aceasta se notează QS;
Complexul QRS
durată < 0,10 s;
amplitudinea undei R creşte progresiv de la V1 la
V6, iar amplitudinea undei S scade progresiv de la
V1-V6, astfel R/S în V1 < 1 şi R/S în V6 > 1
Complexul QRS – unda Q
durata undei q < 0,04 s;
amplitudinea undei q < 25% din cea a
undei R care o urmează;
Segmentul ST
corespunde începutului platoului potenţialului de
acţiune;
este cuprins între sfârşitul complexului QRS
(punctul J sau „joncţiunea”) şi începutul undei T;
este in mod normal izoelectric.
Punctul J
Practic

Găsiți punctul J și segmentul ST

Practic

PUNCT J SEGMENT
ST
Analiza segmentului ST
Intervalul QT
corespunde depolarizării şi repolarizării
ventriculare;
se măsoară de la începutul complexului
QRS până la sfârşitul undei T;
durata normală variază în funcţie de
frevenţă:
Unda T
corespunde repolarizării ventriculare;
este asimetrică cu panta ascendentă mai lentă, iar
cea descendentă mai abruptă;
vârful este rotunjit;
are polaritate identică cu a complexului QRS;
întotdeauna negativă în aVR.
Unda U
Plan de interpretare al unei
electrocardiograme

verificarea etalonării;
frecvenţa cardiacă;

ritmul cardiac;
analiza morfologică şi cronologică a traseului
ECG
Calcularea frecventei cardiace
300
FC =
Nr de casute mari dintre R-R

1500
FC=
Nr de casute mici dintre R-R
Calcularea frecventei cardiace
Calcularea frecventei cardiace

6 SECUNDE
Care este frecvența cardiacă?

www.uptodate.com

50 bpm
Axa electrica a QRS
Normal intre - 30° to +90°
-30° la -90 deviatie axiala stanga

+90° la +180° deviatie axiala

dreapta (RAD)
Axa electrica a QRS

Predominant Predominat Echidifazic

pozitiv negativ
 Determinarea axului – Pas 1

DI
 Determinarea axului – Pas 2

aVF
 Determinarea axului - Pas 3

I aVF
 Determinarea axului Pas 4

I aVF

aVL
Verificarea axei normale în ECG
Rândul vostru…….
Criteriile de ritm sinusal
frecvenţa cardiacă: 60-100/min;
ritm regulat (ciclurile P-P şi R-R sunt constante);
fiecare undă P este urmată de un complex QRS;
unda P este pozitivă în DII, aVF şi negativă în
aVR;
configuraţia undei P este constantă în fiecare
derivaţie;
intervalul PR este constant şi are durată cuprinsă
între 0,12-0,20s.
Dilatare atrială
Dilatarea atrială stângă
Criterii:
1. Unda P cu aspect crestat, cu o durata 0,12s si
amplitudine normala (<2,5 mm) ;
2. Unda P in V1 bifazica, cu predominanta componentei
negative.
Dilatarea atriala dreapta
Criterii:
1. Unda P inalta si ascutita, cu
amplitudinea 2,5 mm in DII, DIII, aVF si
cu durata normala (<0,12s) = P pulmonale
2. Unda P difazica cu predominanta
componentei pozitive in V2, V2
Hipertrofia ventriculară
Hipertrofia ventriculara stanga
Criterii
1.amplitudine crescuta a undei R (30 mm) in
V5,V6.
2. Amplitudinea undei S crescuta (30mm) inV1-
V2;
3. S in V1+ R in V5,V6> 35mm;
4. Axul QRS normal sau la stanga;
5. Modificari ST-T (subdenivelare ST, unda T
negativa in DI, aVL, V5,V6)
Hipertrofia ventriculara drepta
Criterii:
1. In V1,V2 R/S  1;
2. In V5, V6 R/S1;
3. (R/S in V5)/(R/S in V1)<0,4;
4. Deseori, BRDI;
5. Axul QRS la dreapta
Extrasistolele atriale
Criterii:
1. Aparitia prematura in raport cu ritmul de baza a unei
unde P’ ;
2. Unda P’ prezinta o configuratie deosebita fata de cea
a ritmului de baza;
3. Intervalul P’-R al extrasistolei atriale este de cele mai
multe ori egal cu cel al bataii sinusale, insa poate fi mai
lung sau mai scurt;
4. Complexul QRS este identic cu cel al bataii sinusale
de baza;
5. De cele mai multe, pauza postextrasitolica este
necompensatorie;
Tahicardia atrială
Tahicardia atrială multifocală
Fibrilatia atriala

Criterii:
-1. Absenta undei P pe EKG;
-2. Ritm neregulat;
-3. Prezenta undelor f de fibrilatie;
Fia cu AV rapida
Fia cu AV medie
Fia cu AV lenta
Fibrilatia atriala cu ritm regulat
Intoxicatie digitalica;
BAV total
Flutter atrial

Criterii:
1. Undele F de flutter in “dinti de fierastrau”, cu frecventa
intre 250-350/min, in medie 300/min.
2. Complexe QRS regulate (neregulate in caz de bloc
variabil), inguste (pot fi largite in caz de conducere
aberanta sau tulburari de conducere intraventriculara), cu
freventa submultiplu al cele atrilale (150/min);
Tahicardia paroxistica supraventriculară
Criterii:
1. Debut si sfarsit brusc;
2. Episoade cu durata de secunde, minute, ore,
zile.
3. Ritm regulat cu freventa 140-220/min;
4. Unda P negativa DII, DIII, aVF;
5. Unda P este situata inaintea, suprapusa sau
dupa complexul QRS.
Tahicardia paroxistica supraventriculară
Tahicardia paroxistica supraventriculară
Tahicardia paroxistica supraventriculară
Tahicardia paroxistica supraventriculară