Modul de viata la

Geto-Daci
Elaborat de elevul cl X
Hubencu Cristian
Modul de viata
• Ocupaţia principală a geţilor a fost agricultura, inclusiv
viticultura, de asemenea ei se îndeletniceau cu creşterea vitelor,
albinăritul şi practicau meşteşugurile (prelucrarea pietrei, lemnului, metalelor,
olăritul ş.a.).
• Meşterii geţi au realizat o gamă foarte largă de unelte agricole, obiecte de uz
casnic, arme etc. din fier, iar orfevrierii au produs podoabe şi accesorii
vestimentare din argint şi bronz. În agricultură era utilizat plugul cu brăzdar şi
cuţit de fier. Erau utilizate cazmale, sape, săpăligi, securi şi coase.
• Meşteşugarii utilizau cleşte, nicovale, sfredele, dălţi şi confecţionau vase de
cult, lănci, scuturi, coifuri, cnemide şi sici (sabie scurtă curbată cu un singur
tăiş). Geţii erau iscusiţi meşteri în confecţionarea ceramicii, inclusiv şi cu
utilizarea roţii olarului. Ei confecţionau o ceramică bogată cum ar fi borcanele
ornamentate cu butoni şi brîuri alveolare, aşa-numitele „fructiere" şi opaiţele
realizate în formă de ceaşcă, precum şi ceramica pictată cu motive geometric,
zoomorfe, florale.
• Geţii întreţineau relaţii comerciale cu coloniile greceşti de pe litoralul Mării
Negre, cu tracii de la sud de Dunăre, cu vecinii din est şi vest precum şi cu
provinciile romane. Dezvoltarea economică a geţilor a dus la baterea, la
sfîrşitul secolului al IV-lea î.Hr.
Religia
• Divinitatea principală şi supremă a geţilor a fost Zalmoxis
(Zamolxis) despre care autorii antici ne oferă informaţii bogate.
Herodot este cel care afirmă că geţii „sînt cei mai viteji şi cei mai
drepţi dintre traci” şi îl înfăţişează pe Zalmoxis ca o divinitate de
seamă, la care se duc cei care mor. Informaţiile cele mai preţioase
aduse de Herodot sînt în legătură cu mitul şi cultul lui Zalmoxis.
Herodot afirmă că geţii se cred nemuritori. Această „imortalizare” se
dobîndeşte prin intermediul unei iniţieri. O altă caracteristică a
credinţelor geţilor a fost credinţa antifatalistă privind destinul uman.
Ei credeau că soarta omului depinde de el însuşi, de faptele lui.
Astfel de credinţe sînt atestate şi la alte popoare indo-europene cum
ar fi vechii indienii. În Grecia concepţii asemănătoare le întîlnim şi
în orfism, curent mistico-religios care s-a constituit, potrivit grecilor
în baza ideilor promovate de legendarul Orfeu, considerat de greci de
origine tracă.
Vestimentatia
• Îmbrăcămintea geto-dacilor, destul de simplă, semăna întrucâtva cu
portul popular românesc. Bărbaţii purtau pantaloni (cioareci) de două
feluri: mai largi sau mai strâmţi pe picior, în genul iţarilor. Cămaşa,
despicată în părţi, o purtau pe deasupra cioarecilor, incingându-se cu
un brâu lat, probabil de piele sau, eventual, din pânză groasă. O haină
cu mâneci şi cu creţuri, o mantie scurtă, fără mâneci, având uneori
franjuri, sau o şubă cu blană pe dinăuntru, nu prea lungă, constituiau
veşmintele de deasupra. Mantia, prinsă cu o fibulă (agrafă), avea,
pare-se, o glugă cu care dacii îşi acopereau capul pe vreme rea.
Femeile purtau o cămaşă încreţită, cu mâneci scurte, şi o fustă.
Columna Traiană ni le înfăţişează purtând uneori şi o manta lungă,
bogat drapată. O basma, probabil colorată, le acoperea părul
Alimentatia
• Dieta dacilor era formată din produse
vegetale, alături de care se consumau
brânzeturi, pește, carne de vânat sau de
animale domestice, pâine. După gust, se
foloseau sarea, muștarul, ceapa,
usturoiul, hreanul, diverse uleiuri. Prin
amestecul unora dintre ingredientele
menționate mai sus se găteau fierturi,
terciuri, supe, tocane, fripturi. Lactatele
erau consumate sub formă de lapte
proaspăt, brânză, unt, iaurt.
Multumesc pentru atentie!