Sunteți pe pagina 1din 16

LUMEA

BASMULUI
TRĂSĂTURILE
BASMULUI
I. Termenul „basm”
II. Definire
III. Clasificare
IV. Trăsături
V.
Exemple
I. Termenul „basm” -
etimologie
Termenul îşi are originea în limba
bulgară:
*basni=basm=invenţie, închipuire,
născocire, scornire, imaginație,
irealitate, ficțiune
II. Definire
Basmul este o specie literară a
genului epic, în proză, de dimensiuni
medii, în care sunt prezentate fapte şi
întâmplări fantastice (fabuloase) la
care participă personaje cu însuşiri
supranaturale iar la final întotdeauna
binele învinge răul.
Explicarea definiției
• Specie epică – deoarece are personaje care
realizează diverse acțiuni
• Dimensiuni medii – între 5 și 500 de pagini
• Întâmplări și personaje fabuloase – zmei,
balauri, pitici, zâne, Muma-Pădurii etc.
• Confruntare puternică între forțele binelui
și forțele răului
• La final întotdeauna binele învinge răul.
III.Clasificare
După origine, basmele se clasifică în:
- basme populare;
- basme culte;
Clasificarea basmelor
• POPULARE • CULTE
- Transmise oral, din - Transmise prin
vorbă în vorbă scris, tipărite
- Create și povestite - Create și scrise la
la șezători în sate masa de lucru
- Autorul este - Autorul este
anonim, necunoscut cunoscut, are
anumite studii
- Textul modificat
de alți povestitori - Textul publicat nu
mai este modificat
IV. TRĂSĂTURI
“Basmul este o oglindire a vieţii în moduri fabuloase.”
George Călinescu
1. Are formule specifice basmului –
clișee compoziționale (de început,
de mijloc și de sfârșit)
☺ Formule de început (inițiale):
„A fost odată ca niciodată...”
☺ Formule de mijoc (mediene):
„Să-i dăm drumul la poveste că-nainte
mult mai este...”
☺ Formule de sfârșit (finale):
„Și-am încălecat pe-o șa și vă spusei
povestea așa”.
IV. TRĂSĂTURI
2. Realitatea se îmbină cu fabulosul
-Acceptarea de la începutul basmului a
lucrurilor fantastice:
►Personaje fantastice: zmei, balauri,
dragoni, căpcăuni, zâne, ursitoare,
ielele, vrăjitoare, sirene, vampiri etc.
►Obiecte miraculoase: măr de aur,
peria, oglinda, turbinca, pelerina,
cuptorul, fântâna, punguța, inelul etc.
►Puteri supranaturale: transformarea
– metamorfoza, micșorarea, mărirea,
oprirea timpului, puterea în luptă etc.
IV. TRĂSĂTURI
3. Timpul și spațiul sunt neprecizate
-Timpul și spațiul sunt puțin, slab
precizate:„odată ca niciodată”;
„cândva, demult”; „într-un palat”;
„într-o împărăție” etc.

4. Apar cifre magice, simbolice


- În majoritatea basmelor apare
numărul magic TREI (3) sau multiplu
de trei (6, 9, 12, 99): „peste trei
zile și trei nopți”; „trei feciori”; „trei
fiice de împărat” etc.
IV. TRĂSĂTURI
5. Apar personaje tipice și tipare
care se repetă în basme
-Personaje tipice pozitive: împăratul,
feciorul cel mic, mezinul, băiatul
sărac, calul fermecat, ajutoarele
eroului, Sfânta Vineri/Duminică etc.
-Personaje tipice negative: zmeul,
căpcăunul, uriașul, hoțul, ielele,
vrăjitoarea, zgripțuroaica etc.
-Motive care se repetă: un furt, o
pierdere, călătoria eroului, lupta,
ajutoarele sale, victoria, pedepsirea
răului, răsplata și căsătoria.
IV. TRĂSĂTURI
6. Alte trăsături:
-Personajul principal este fiul cel mic,
mezinul, fiu de împărat sau om sărac și
are frumusețe fizică și sufletească
(calități alese)
-Călătoria sa este un drum al formării,
al maturizării (bildungsroman)
-El reprezintă forțele binelui care se
luptă cu forțele binelui și învinge mereu,
făcând dreptate
-Basmul are valoare educativă pentru
copii: prezintă un model de urmat, este
hrană sufletească și oferă spirit de
dreptate (spirit justițiar)
V.Exemple
• Basme populare:

~ Greuceanu
~ Prâslea cel voinic și merele de aur
~ Aleodor Impărat
~ Tinereţe fără bătrâneţe și viață fără
de moarte ș.a.
V.Exemple
• Basme culte:

~Făt-Frumos din lacrimă


de Mihai Eminescu;
~Povestea lui Harap-Alb
de Ion Creangă;
~Zâna Zorilor de Ioan Slavici ș.a.