Sunteți pe pagina 1din 40

|  


     
 

       

  Prin sistem hidraulic de actionare se intelege acel sistem in care transmiterea energiei de la
sursa la consumator se realizeaza prin intermediul unui curent de lichid sub presiune
   Dupa ponderea energiei potentiale sau a celei cinetice in cadrul energiei totale, exista:
-    
  - la care ÷  ÷

  datorata presiunii statice; ele prezinta o
caracteristica mecanica rigida si au o larga utilizare in actionarea masinilor si utilajelor industriale;
-    

  - la care ÷   
 ; ele prezinta o caracteristica mecanica elastica
si au o utilizare redusa in industrie.
x . Un    
  se compune din urmatosrele elemente: ME - sursa primara
de energie mecanica; GH ± generator hidraulic; MHR - motor hidraulic rotativ (sau linear MHL); ACR -
aparataj de comanda si reglare; AA - aparataj auxiliar; OL - organul de lucru antrenat.
¦
 

  Mediul hidraulic este Ô ÷

  prin prin care se transmite energia hidraulica de la sursa la
consumator. Deoarece el vine in contact cu masinile hidraulice, cu aparatajul si cu personalul de deservire, iar in
timpul functionarii instalatiei este supus unor variatii importante de ÷ Ô  
÷ 
Ô
, el trebuie sa
raspunda urmatoarelor      :- stabilitate ridicata a proprietatilor fizico-chimice, in special a vascozitatii,
in domeniul temperaturilor normale de lucru (30°-70°C) si la variatii ale presiunii (0- x100 bar.);- sa nu fie coroziv
sau toxic;- sa aiba un cost cat mai redus. Principalele lichide utilizate si proprietatile lor sunt prezentate in tabelul 11.

Cele mai utilizate sunt uleiurile minerale (Tab. 2.4), in


special       (grupa H). Performantele lor
pot fi imbunatatite prin adaugarea de 
 substante
chimice active ± pentru: ameliorarea vascozitatii, a
proprietatilor de ungere, anticorozive, antispumante,
cresterea stabilitatii proprietatilor.
¦  

        

  . Masinile hidraulice sunt 


  , care transforma energia mecanica in
energie hidraulica (generatoare hidraulice, sau pompe), sau energia hidraulica in energie mecanica
(receptoare hidraulice, sau motoare), ele fiind in general masini  Ô .
  Dupa tipul energiei hidraulice produse (sau consumate), se deosebesc:
-   
  , sau   , la care predomina energia potentiala datorata presiunii lichidului;
-   

  , sau 
 , la care predominanta este energia cinetica a lichidului.
In 
   Ô

  se utilizeaza Ô    care realizeaza debitul prin transportul unor
cantitati determinate de lichid cu o anumita frecventa, ca urmare a variatiei controlate a volumului unor
 ÷÷  rezultand o  
 Ô
      de actionare;
            .
- @
 
 
 : QT = ¨V.z.i.n, in care: ¨V este variatia volumului camerelor de pompare; z-
numarul camerelor de pompare; i-numarul de actiuni (cicluri absorbtie ±refulare la o rotatie a axului
pompei); n-turatia de antrenare a pompei;
-@
   QR = QT - ¨Q, unde ¨Q reprezinta pierderea interioara la trecerea lichidului prin pompa;
-  Ô

variatia acestuia in timp datorata 
 Ô Ô a camerelor de pompare in camera
de refulare si  
   in timp a debitului pompat, caracterizata prin   
÷ Ô
 f p =  
Ô    

 į= ( Qmax-Qmin) / Qmed ;
-  Ô  , p n ;
- 
     N h = Q. p ;
- 


 : Ș t = Ș v. Ș p. Ș m , ca produs al randamentelor partiale: volumic, de presiune si
mecanic.
!    
 
!  
     
!   

! è 
  
        
   
    
   
    
 
   
˜   

  
    
 
 

è è 
!  



 

è è!  
  "

! 






 è 

    

   
      

     "
˜  

    


#

  
  

 

è
! 

   

 "
!  
    

  1- carcasa; 2- rotor condus (cu


dantura exterioara); 3- ax fix; 4-rotor conducator (cu
dantura interioara);5- capac prevazut cu un perete de
separatie a rotoarelor; 6- lagar; 7-arbore de antrenare;
8-garnitura de etansare; g- gauri radiale pentru
circulatia lichidului; A-camera de absorbtie;
R-camera de refulare.
˜ 
 Ô
 grad de neuniformitate a debitului
redus; gabarit mic (compacte).


1- arbore de antrenare; 2- rotor
conducator (cu z dinti); 3-capac lateral (in care sunt
practicate camera de absorbtie A si cea de refulare R);
4-rotor condus (avand z+1 dinti); 5- camere de
pompare.
Numerele de dinti si profilul cicloidal al acestora
asigura contactul rotoarelor la fiecare dinte .
!    

  
 
 
  
 
 
  
 

 
  
    

  

1 - blocul pistoanelor;
2 - disc de actionare a pistoanelor;
3 - distribuitor frontal;
4 - biele sau arcuri de antrenare a pistoanelor;
5 - sistem de rotire si actionare axiala
a elementului condus;
Ȑ - unghi de inclinare;
n - turatia de antrenare a pompei;
Va - ventile de absorbtie ;
Vr - ventile de refulare.
!    

Au pistoanele dispuse perpendicular pe axa de rotatie a pompei.
Dupa 

 a lichidului, pot fi: -   

   (fig. 3.30 si fig.3.33 a ), sau ±
 

   (fig. 3.32 si fig.3.33 b ); ^    se face cu: Ô

  
 (fig.3.30), cu
 
 (fig 3.32), sau cu  (interioara-fig.3.33 a , sau exterioara- fig.3.33 b ). x    se face
cu Ô
 
 (fig. 3.30, fig. 3.32 a si fig. 3.33 a ), sau prin 
 ÔÔ (fig.3.32 b si fig. 3.33 b ).

1) Pompa cu pistoane radiale cu circulatie interioara si separarea


fazelor prin distribuitor ( Q-constant, sau Q- variabil ), fig. 3.30;
2) Pompe cu pistoane radiale cu excentric ( Q-constant), fig. 3.32;
3) Pompe cu pistoane radiale cu came ( Q- constant), fig. 3.33;
!   
La pompele cu palete   ÷÷  (fig.3.48 ) sunt delimitate de statorul 1, rotorul 2, doua palete radiale
alaturate mobile 3 deplasabile in rotor, si capacele laterale 4.
  dupa  
, se cunosc pompe: cu Ô÷ 
 , cu   
  si cu 
÷ 

  dupa 

 a lichidului: cu  

  , sau 
  dupa   de
debit Ô

   sau  Ô .
- Figura 3.48- pompa cu simpla actiune, cu circulatie exterioara, de debit reglabil ( prin reglarea excentricitatii e);
- Figura 3.49- pompa cu simpla actiune, cu circulatie interioara, de debit reglabil;
- Figura 3 63- pompa cu dubla actiune, de debit constant.
Debitul pompelor cu simpla actiune se calculeaza cu o formula de forma: Ô
Debitul pompelor cu dubla actiune se calculeaza cu o relatie de forma: Ô  Ô
¦  
 
xunt Ô      care    Ô    ÷ 
    Ô ! conform cerintelor de actionare impuse de masina antrenata
  motoarelor hidrostatice este redata in tabelul de mai jos.
¦  
    
xunt destinate antrenarii organelor de lucru intr-o Ô   

 
  (pe un unghi nedeterminat).
Motoarele hidrostatice pentru

   ( n = x100-x1000 rot/min ) deriva, datorita reversibilitatii masinilor
hidraulice, din pompele de acelasi tip (conform tabelului 3.3). Turatia lor se calculeaza cu o relatie de forma
n = Q /V1, in care V1 este volumulspecific (cilindreea, sau volumul corespunzator unei rotatii). V1 poate fi Ô


(motoare de turatie constanta), sau   (motoare de turatie reglabila).


Motoarele 
 ( n = x1-x100 rot/min ) sunt in general constructii speciale ( fig.3.69 si 3.70), bazate insa pe
aceleasi principii functionale ca si motoarele normale.

Motor lent cu roti dintate cu axe mobile Motor lent cu pistoane (bile) axiale
(orbitale ) cu cama frontala multipla
x  motoarelor pentru rotatie continua (fig. 3.68):
a) ± motor unisens, de cilindree constanta ;
b)- motor dublu sens, de turatie constanta ;
c)- motor unisens, reglabil ;
d)- motor dublu sens, reglabil ;
e,f)- unitati de lucru (pompa si motor)
¦  
   
xunt destinate realizarii Ô   

÷    


 
, constant sau reglabil.
˜Ô

, pot fi realizate:- ÷ 
 (simpla, dubla, sau multipla), fig.3.73, sau ± ÷Ô
(simplu, dublu , sau
multiplu), fig.3.74 .

Marimi caracteristice:
Pentru motoarele cu paleta : Pentru motoarele cu piston:

, ; , ;

ximbolizare (fig.3.72):

a)- motor oscilant de unghi constant;


b)- motor oscilant de unghi reglabil.
¦  
      
 
Realizeaza deplasarea liniara pe o anumita Ô , cu o anumita 
, dezvoltand o anumita 
!
  ÷  Ô

Ô 
 al motoarelor liniare este redat in figura urmatoare, si cuprinde:
Asi B-camere de lucru (activa si pasiva);
1- cilindru;
2 ± element mobil de separatie a camerelor (piston sau membrana);
3 ± tija de actionare;
4 ± capace de inchidere a camerelor de lucru.
Cele mai raspandite sunt motoarele ÷Ô
.
      
 cu piston:
a) ± cu simplu efect si tija unilaterala mobila;

b) ± cu dublu efect si tija unilaterala mobila;

c) ± cu dublu efect si tija unilaterala fixa;


d) ± cu dublu efect si tije bilaterale mobile;

e) ± cu dublu efect si tije bilaterale fixe;


f) ± cu simplu efect, cu plunjer.

Cele mai utilizate sunt motoarele cu dublu efect cu tija unilaterala


¦   
se folosesc in scopul: - reducerii gabaritului radial (b) sau axial (a, d, e );
- realizarii mai multor viteze de deplasare (c);
- cresterii fortei dezvoltate (b).

a) ± motoare jumelate (reduc gabaritul axial);


b) ± motoare in tandem (maresc forta);
c) ± motor compus cu trei viteze;

d) ± motor telescopic cu simplu efect;


e) ± motor telescopic cu dublu efect (reduce
gabaritul axial).

¦     


Realizeaza curse mici si forte reduse Reduce timpul si socul la oprire, mareste precizia

a) ± cu simplu efect; a) ± franare constanta la capatul din stanga cursei;


b) ± cu dublu efect. b) ± franare constanta la ambele capete ale cursei;
c) ± franare reglabila la ambele capete ale cursei
   
 
Presupune determinarea dimensiunilor principale ale motorului , mai ales 
÷Ô
 @Ô 
",
si stabilirea÷ 
     #÷Ô necesari pentru realizarea ÷ 
   
 # Ô!
x   care apar la un motor      este redata in figura urmatoare, in care:
Fa -forta rezistenta exterioara (data initiala de proiectare);
G -greutatea organului mobil;
Fi -forta de inertie, Fi= m. a);
Ffg -forta de frecare in ghidaje, Ffg = ȝe (G.cos Ȑ + Fa.sin ȕ);
Fft -forta de frecare la tija, functie de tipul etansarii;
Fref -forta hidraulica de refulare (Fref = pref . xref );
Ffp -forta de frecare la piston, functie de tipul etansarii;
Fp -forta hidraulica activa pe piston (Fp = p . xep );
Frt -forta rezistenta la tija, Frt = G.sin Ȑ + Fa.cos ȕ Fi + Ffg
p, Q-presiunea si debitul de alimentare;
v, F-viteza si forta de deplasare a organului mobil.
Ecuatia de echilibru a fortelor este: Fp = Frt + Fft + Ffp + Fref .

In principiu, succesiunea de calcul este urmatoarea:


@

"  se calculeaza din solicitarea de flambaj, considerand fortele exterioare aplicate tijei.
 Ô 
 ÷se alege in functie de forta rezistenta, gabaritul disponibil si minimizarea costului, in
principiu fiind recomandate valori mari.
@
   @ se determina din expresia fortei active pe piston Fp , prin explicitarea suprafetei efective xep.
Pentru @Ô se adopta in final     
 pe baza carora si a   Ôse alege din cataloage
motorul potrivit aplicatiei date.
^ 

Este necesar pentru transmiterea si ÷
 ÷ 
       
÷÷   
 

 , prin indeplinirea unor functiuni de:      ÷ 

   
ÔÔ  .
  aparatajului hidraulic se face dupa functia indeplinita in urmatoarele grupe:
- aparataj de Ô   , indeplinind si functiii de ÷ 

, cunoscut sub denumirea generica de 
 ;
- aparataj    care indeplineste functii diverse, de: Ô
        
      Ô  


 Ô

  

# aparataj de Ô  Ô 
 al parametrilor mediului hidraulic.
^ 

 


  
^    "   
   ÷ 
   
 Ô
 
, in scopul realizarii unor functiuni precum:
pornirea-oprirea miscarii, inversarea sensului de deplasare, trecerea de la o faza de lucru la alta, etc. xunt  



 (inchid si deschid total trecerea lichidului), cu 
÷
 si un  
   .
  
 se face dupa mai multe criterii:
- dupa ÷  ÷  Ô

Ô 
 , pot fi: - Ô
 (circular de translatie, rotativ, si plan), sau - Ô ÷÷
# dupa   ÷
 pot avea: -  , -
, sau ± 
÷

# dupa    # cu   #
 # ÷
sau 
 
# dupa    care poate fi:#    ( cu maneta sau pedala), #   (cu arcuri) #  
 
(cu electromagneti sau cu motoare),     ÷ 
  sau ÷ 

(electrohidraulica).
    
  sunt cele mai raspandite, datorita 
"  : echilibrare
hidrostatica axiala si radiala totala, tehnologicitate ridicata,, simplitate constructiva, cost redus.
  ÷  Ô

Ô 
 , precum si Ô   
  sunt redate in figura urmatoare:
       

Comuta circuitele printr-o miscare de rotatie Muchiile active sunt inlocuite cu supape de sens comandate

   xunt prevazute cu    , in general  


    care imbina avantajele
comenzii electrice cu ale celei hidraulice.
xe folosesc la puteri mari
   
     
   

      
# ÔÔ cu exceptia celor    
 ÷ 

  ÔÔÔ Ô. Principiul constructiv si functional este redat in figura urmatoare, in care :
1- element de inchidere-deschidere a trecerii lichidului; 2- arc de
compresiune; 3- corpul supapei; 4- inel de sprijin.
Arcul 2 este dimensionat la o forta mica, necesara doar pentru
inchiderea supapei, astfel incat cand lichidul circula de la dreapta
spre stanga supapa se deschide la o presiune mica permitand trecerea
lichidului $% In sens invers supapa se inchide automat, blocand
trecerea &
La Ô ÷÷     deschiderea se realizeaza fortat printr-o
comanda externa.la orificiul  lichidul putand sa circule si de la B la ^
' ÷÷      sunt constructii monobloc, cele doua
supape fiind cuplate intre ele, decuplandu-se astfel reciproc. Cand
lichidul sub presiune vine pe conducta A el comanda deblocarea
celeilalte supape astfel ca acesta poate circula si de la B1 la B, si
reciproc. Alaturat este indicat simbolul lor conventional simplificat.
O aplicatie frecvent intalnita a supapelor de sens duble deblocabile
este pentru mentinerea in repaus a motoarelor hidraulice liniare, atunci
cand asupra acestora actioneaza forte  destabilizatoare, sau la
deplasarea sarcinilor pe verticala. Ele pot realiza acest lucru deoarece
prezinta o etansare mult mai buna decat distribuitoarele hidraulice prin
care sunt comandate miscarile.
^ 
   


Reglarea debitului in circuitele hidraulice este necesara pentru   


, care depinde de debit prin
relatiile: - ÷
 

(), in care ) este volumul unitar (cilindreea) al motorului rotativ;
- ÷

Ô 
(', in care x este suprafata activa a pistonului motorului liniar.
Principial, se cunosc doua metode de reglare a debitului;
-     , direct din pompa, utilizand pompe de debit reglabil; metoda are randament ridicat,
dar este scumpa, motiv pentru care se aplica la circuitele de putere mare;
-    Ô
, utilizata la circuitele de puteri mici alimentate de pompe de debit constant.
    
se realizeaza in principiu conform schemei urmatoare, in care:
 - pompa de debit reglabil;
'- xupapa maximala si de siguranta, pentru limitarea presiunii maxime de lucru;
@ '- distribuitor hidraulic cu sertar, pentru inversarea sensului miscarii;
- motor hidraulic.
Debitul  necesar realizarii vitezei dorite se regleaza din pompa  si acesta
intra integral in motor, supapa maximala ' avand doar rolul limitarii presiunii in
caz de suprasarcina (supapa de siguranta). ÷  

 
 Ô  
 , astfel incat 

 Ô
 si 
  
÷ 
 Ô 

@
" 
 provine din faptul ca ÷÷ 
   Ô 

Ô ÷ 
  
 Ô

, astfel incat
    Ô" Ô
 
      
 ÷
  
In unele aplicatii se pot folosi     
(bazate pe principiile pompelor volumice cu mai
multe etaje legate in paralel), utile atunci cand de la o singura pompa, de regula de debit constant, trebuie
alimentate doua motoare simultan.
     
. Metoda este foarte raspandita si se aplica la  
 ÷
  #"  , care
sunt alimentate de ÷÷
 Ô

, si consta in 
    
   Ô

    urmand
principiile Ô÷ 
  Ô ÷ 
     . Un astfel de circuit este reprezentat simplificat in figura, si contine:
o pompa de debit constant  
 rezistentele hidraulice corespunzatoare
supapei maximale  )  motorului hidraulic  ) sio rezistenta reglabila
pentru reglarea debitului    Debitul pompei o se inparte in cele doua
debite  si ) in raport invers proportional cu rezistentele celor doua
circuite, astfel incat putem scrie relatiile:
*   +) si  ()  ) (  + .
Pentru o anumita sarcina la motor  =ct. si pentru un anumit reglaj al
supapei  ) 
prin reglarea   se obtine reglarea  deci a vitezei
motorului  ('
Practic, in vederea reglarii, pot fi utilizate urmatoarele elemente:
- Ô

, atunci cand reglajul se schimba la intervale mari de timp;
- Ô

    (drosele), cand reglajul se schimba frecvent;
-   Ô
, utilizate la alimentarea simultana a doua motoare cu vitezele aflate intr-un raport constant.
@ ÷ Ô  
 Ô
  Ô

    ÷
 
÷ 
@
÷  @
÷
 Ô


     
   
   . xunt aparate hidraulice in care lichidul este obligat sa treaca printr-o
rezistenta locala, unde datorita vascozitatii apare o cadere de presiune care determina valoarea debitului tranzitat
conform relatiei:
&   %" "$  "  
xectiunea de drosare xdr poate avea diferite forme in
functie de care avem diferite tipuri de drosele, reglarea
marimii ei realizandu-se prin modificarea cotei h.

!

 

     

Droselele ÷ 
   
 prin
reglarea sectiunii de drosare,   
Ô Ô
   Ô
 la valoarea
reglata in cazul variatiei sarcinii la motor,
datorita variatiei caderii de presiune pe
drosel cu sarcina.

   x 


  

   
  xunt aparate hidraulice pentru   
 care
permit reglarea acestuia si asigura Ô
   lui la variatiile sarcinii la motor, fiind alcatuite dintr-un  Ô 
   si o Ô ÷÷Ô
 
  a caderii de presiune pe draosel. Dupa modul de legare a celor doua elemente
componente, regulatoarele de debit pot fi:
-   , avand in serie cu droselul o supapa normal deschisa (cele mai utilizate);
- 
 , avand in paralel cu droselul o supapa normal inchisa.
  


Principiul constructiv si functional si simbolul conventional este redat in
figurile urmatoare

Desenul prezinta in sectiunea §#§ Ô ÷÷  


 ' (normal deschisa, cu pistonas diferential, iar in
sectiunea ^#^ evidentiaza- Ô @ (cu crestaturi axiale).
In figura b este prezentata Ô  
  a regulatorului cu doua cai, din care se observa ca supapa
regulatoare ' este comandata de caderea de presiune pe droseul @ , astfel incat rezistenta supapei compenseaza
variatia rezistentei motorului mentinand astfel constanta caderea de presiune pe drosel, deci si debitul.
In figura c este prezentat Ô  
 Ô÷  
al regularorului de debit cu doua cai, la unele
regulatoare droselul functionand si ca o Ô ÷÷ÔÔ permitand trecerea libera a lichidului in sens invers.
 
  
   ÷




÷  

  
Ô÷  Ô 
 
  

 xunt alcatuite dintr-un  Ô    @ si o Ô ÷÷  
 x 
÷
   Ô  
÷     Ô conform figurii alaturate. Prin cel de al treilea orificiu supapa deverseaza
permanent o cantitate de lichid la rezervor, astfel incat 

 
    
 Ô
  Ô 
       
Regulatorul cu trei cai Ô÷

 ÷  

  in
motor, iar pentru a functiona corect, el
  

 
 Ô


(conditie mai greu de indeplinit), avand in consecinta o utilizare ma redusa .
Figura c prezinta Ô   
    
    
 

  

   xunt aparate hidraulice realizate pe baza teoriei puntilor
 
 ÷
   

 
 care trebuie sa fie 


#  ÷
 Ô

÷
 
 ÷ Ô  .
In principiu ele sunt alcatuite din    
 
 ÷ 

 , devenind astfel 
 ÷


Ô +
@ 
÷  
 
 

@ 
÷  
    
^ 
      
xupapele sunt aparate hidraulice utilizate in scopul 
 ÷ Ô  in circuitele hidraulice.
   Dupa  
Ô÷  ÷ 
, ele pot fi clasificate in urmatoarele grupe principale: - Ô ÷÷
÷
 
 ÷ Ô  (de siguranta); - Ô ÷÷   ÷ Ô ; - Ô ÷÷ 



# Dupa ÷
  , pot fi : -    Ô; si -   Ô Ô.
- Dupa    acesta poate fi 
 sau 
   
sau ÷ 

.(la puteri mari).
x     Principiul constructiv si functional este redat in figura alaturata, in care:
1 ± corpul supapei, prevazut cu orificii de racordare de un anumit @;
2 ± scaunul supapei, putand avea diferite forme: a- tronconic fara
ghidare; b- tronconic cu ghidare (pentru evitarea vibratiilor
transversale); c- sferic; d- plan;
3- element de inchidere-deschidere a sectiunii de trecere a lichidului;
4- arc de compresiune (constant sau reglabil);
5- capac de inchidere.

xupapele de limitare a presiunii sunt supape    Ô, cu 


  
 (a), sau cu 
÷ 

 (b si in figura).
O supapa pilotata se compune din
Ô ÷÷÷  ÷  @ , si o Ô ÷÷
÷ 
@      
Ô ÷÷÷  ÷  cu urmatoarele 
"
fata de comanda directa:
- arc principal de dimensiuni reduse;
- reglare usoara si comoda;
- gabarit redus;
- dinamica superioara.

xupapele de limitare a presiunii se monteaza intotdeauna imediat dupa ponpele volumice


pentru protectia acestora si a intregului circuit.
x 

   xe utilizeaza in scopul  
 
#   
÷  ÷ ÷ Ô   
    
Ô   ÷ Ô  Ô

 . Ele sunt supape   Ô Ô, cu comanda
 
Ô ÷ 

 realizata din circuitul de iesire, cu    
 .

x 
  xe utilizeaza in scopul 
   
    
  indeplinind functii de
comanda, ca si dstribuitoarele hidraulice. Dupa tipul comutarii, pot fi :
- Ô ÷÷ 
 ; sunt supape normal inchise care la o comanda externa conecteaza circuitele;
- Ô ÷÷ 
 ; sunt supape normal deschise care la o comanda exterioara deconecteaza circuitele.
Ambele tipuri pot fi cu  
 (a), sau cu ÷ 

(b); cu sau fara supapa de sens.

Comanda externa se aplica la orificiul ÷ .


xupapele de comutatie sunt frecvent utilizate ca supape de succesiune a fazelor unui ciclu de lucru automat.
      
   
xunt aparate hidraulice evoluate care   
      . In principiu ele sunt
distribuitoare cu ÷ 

 
   , comanda primara fiind realizata cu  
 

÷ ÷
  care 

÷ ÷
   
 #  
 care lucreaza 
÷
 permitand astfel    
 ÷
Ô
 si deci    
 

Ele poarta denumirea de
   sau de       
 

Electromagnet proportional

ximbol conventional servovalva xervovalva electrohidraulica


^
Cuprinde alte grupe de aparate hidraulice necesare realizarii instalatiei, si anume: #     
#÷ 
"
 #  
    Ô  
# Ô 
     etc.
    
 
Au rolul Ô
   cantitatii de lichid necesare bunei functionari a instalatiei si asigura

 
÷ 
    
 Ô. Dupa presiunea lichidului din rezervor, acestea pot fi:
#   Ô Ô, in care lichidul se afla la presiunea atmosferica;
#    Ô, sub presiune, sau   
    .
     
  sunt alcatuite din urmatoarele elemente componente
1- corpul rezervorului ( carcasa exterioara), prevazut
cu pereti interiori 2 de compartimentare si picioare de
distantare a fundului rezervorului 3 fata de
pardoseala in vederea circularii aerului de racire;
4- capac superior de inchidere;
5- capac de vizitare, prevazut cu gura de umplere 6,
indicatorul de nivel 7 si busonul de aerisire 8;
9- capac de golire si curatare;
10- grupul de pompare ( motor electric si pompa);
11- conducta de retur a lichidului in rezervor;
12- gura de golire; 13- filtre de absorbtie (sorb).
)      se calculeaza in functie de 


   Ô÷
 in instalatia hidraulica, astfel
incat sa sa asigure un timp de stationare a lichidului in rezervor suficient de mare pentru   ÷  
 

catre mediul inconjurator, cu o relatie de forma:

, in care:

reprezinta puterea pierduta in sistem ( functie de puterea pompei, de randamentul pompei si al motorului, de
pierderile de presiune si cele pe elementele de reglare.
^   
 xunt rezervoare sub presiune montate in circuit in scopul    

energetic,    Ô
  , sau pentru 
 ÷ Ô
  
, ele fiind analoage volantului din
sistemele mecanice. Eficienta lor maxima apare la     

 
, utilizarea lor
facand posibila     ÷÷
 ÷   .
  . Dupa principiul constructiv si functional:-    (gravitationale, sau cu arcuri); - ÷    
(cu piston , sau cu membrana , cilindro- sferice, sau sferice). Dupa presiune, pot fi:- ÷ Ô  Ô

 (cele
gravitationale), sau ÷ Ô    (celelalte tipuri). Gazul utilizat poate fi: aer, azot, sau gaze inerte.

 
  ^     
    

)    Ô de acumulat se calculeaza din diagrama debitelor, in


functie de debite si timpii pe faze, cu relatia generala: )
. )  
  
  se calculeaza in functie de     Ô   
si
de ÷ Ô   Ô  pe faze, aplicand legile transformarii gazelor.

 acumulatoarelor in circuite se face de regula imediat dupa pompa, prin
intermediul unei Ô ÷Ô÷ÔÔ÷
    si al unui  Ô ÷
Ô   
^
 Are rolul 
 ÷ 

    , prin retinerea impuritatilor mecanice care
pot cauza  Ô     aparatajului hidraulic si   ÷ 
   
  prin infundarea orificiilor
mici din acesta. xe cunosc mai 


 : -   , prin utilizarea unui material poros (cea mai
utilizata); -  
  pentru retinerea impuritatilor dure metalice foarte fine ; - 
   pentru lichide puternic
poluate cu impuritati de densitate mare; -  


 , pentru impuritati izolatoare electric.
  , pentru a se evita colmatarea rapida a filtrului, se realizeaza in mai multe etape:- prin Ô


   amplasata in gura de umplere a rezervorului; - cu 
Ô , montat pe conducta de absorbtie a pompei;
- cu 
÷ Ô  montat pe conducta de refulare din pompa; - cu 
"Ô÷ Ô  , pe retur.

a b c
^   
 se face in functie de: 

 , de  



si de  ÷ Ô Ô÷
, cu relatia: '(, -÷ , in care
, Ô
 ÷ 

Ô÷  
 , functie de materialul cartusului filtrant
( hartie de filtru, sita metalica, pasla lamele, materiale sinterizate)
Alaturat se prezinta o schema hidraulica in care s-au prevazut cele trei filtre cu
finetea de filtrare ceruta in mod curent, pentru o filtrare suplimentara amplasandu-
se 

 pe anumite portiuni de circuit sau chiar in interiorul unor aparate
pretentioase cum sunt servovalvele.
½  
  

½   
 Aasigura curgerea lichidului intre aparatele si masinile hidraulice din instalatie.Ele pot fi:
- 

    , din teava trasa (rugozitate interioara mica) din otel, alama sau cupru; au rigiditate mare,
sunt ieftine, si se folosesc pentru transmiterea lichidului la distanta, intre elemente fixe. Pentru legaturi la distanta
variabila se pot folosi 
  
 
 plan sau spatial;
- 
   (furtunuri) ), din cauciuc sau mase plastice, cu unul sau mai multe straturi de insertie, textila sau
metalica, in functie de presiune, folosite pentru legaturi la distante mici intre elemente mobile;
½   

 Asigura racordarea elementelor de legatura intre ele si a acestora cu aparatele hidraulice.
- pentru racordarea conductelor rigide: ÷   
  
 
 , etc;
- pentru racordarea conductelor flexibile   ; racorduri cu schimbare rapida (pentru standurile de proba);
- ÷    
  pentru montarea aparatelor hidraulice interschimbabile;
- ÷    , pentru montarea mai multor aparate care formeaza un modul functional

a b c

e f g
^ 
   
xervesc la Ô  ÷ 
  ÷  ÷     : -
÷ 
 # ÷ Ô  Ô# 

In instalatiile de cercetare se masoara in plus si alte marimi precum: ÷ Ô  
Ô  ÷ Ô 
 

,etc.
!  Influenteaza parametrii functionali ai instalatiei prin Ô 

 si prin  
 
  . xe masoara
cu
 
 cu

 
÷ 
care afisaza digital valoarea masurata),
sau utilizand instalatii de termostatare prevazute cu Ô 
    

!  Este o marime foarte importanta care determina 
dezvoltata de motor si 
Ô
 
.
xe masoara cu 
care se conecteaza succesiv in diferitele
puncte de masurare cu ajutorul unor distribuitoare speciale (c) cu  
÷ Ô care emit un semnal electric la atingerea unei anumite
valori a presiunii, sau cu

 ÷ Ô 

 Este necesar sa fie masurat pentru determinarea 
 dar mai ales Ô
 
 

 Ô    

  
  
 Pot fi 
   

 
   sau 
÷     ÷  Ô
x  


 Prin Ô
 
    se intelege    ÔÔ÷ 
   
 

 in scopul
realizarii unor sarcini de actionare. O instalatie hidraulica contine mai multe  
   , fiecare circuit
indeplinind o sarcina simpla specifica. Instalatia hidraulica se reprezinta grafic prin Ô    , utilizand in
acest scop Ô  
 .
    
 se poate face dupa mai multe criterii, cele mai uzuale fiind urmatoarele:
- dupa    
   , se cunosc:-  
Ô Ô(cu rezervor), si -  
 Ô    ;
- dupa    
: - circuite ÷
   
 (debitului),- pentru   
 (presiunii), si 

- dupa ÷ 

: -  
Ô÷  (cu o pompa si un motor), si  
 ÷  (cu mai multe motoare);
- dupa Ô

: - pentru Ô  ÷  ÷ , pentru Ô  Ô, si pentru miscari    
# dupa 
Ô  # pentru miscarea de 

 sau pentru
Ô 

- dupa   , pot fi: -    , -  

, si ±    

;
- dupa 
   utilizate: - circuite pur   , si circuite ÷    .
    
 Circuitele ÷
Ô  ÷  ÷  sunt in general de ÷
  , astfel incat, pentru randamente ridicate si
costuri reduse, se recomanda alimentarea lor de la ÷÷
   Ô   Ô prin care se realizeaza si
reglarea vitezei si a sensului miscarii. Actionarile hidraulice se folosesc mai putin la realizarea miscarii principale de
rotatie si mai frecvent la realizarea Ô  ÷  ÷ 
Ô 
÷

  
- Circuitele ÷
Ô   Ô sunt in general de  ÷
  si cel mai frecvent necesita realizarea unei
Ô  
Ô 
÷ Ô  
  ÔÔ÷    
. Pentru reducera costurilor,se utilizeaza mai
ales 
        alimentate de la ÷÷
 Ô

   
   #Ô÷ 

Ô
 La viteze de avans liniare foarte mici si precizie foarte ridicata se recomanda utilizaraea motoarelor rotative
impreuna cu mecanisme surub-piulita pentru transformarea naturii miscarii.
- Circuitele ÷
Ô       sunt in general pentru Ô  
Ô 
 ÷ ÔÔ
 Ô
 Ô
÷
   , fiind alimentate de regula din circuitele principale sau de avans.
   xe caracterizeaza prin aceea ca        , lichidul refulat de pompa intra
in motor, iar cel refulat din motor este direct absorbit de pompa si reintrodus in circuit, astfel ca instalatia are
 
Ô Ô
. Pentru randament maxim si incalzire minima a lichidului Ô
 Ô   

   ÷   Ô  Ô   
Ô Ô ÔÔ Ô  . Un astfel de circuit, care
permite   

 ÔÔ , este prezentat in figura , si este alcatuit din urmatoarele elemente:

PDR - pompa de alimentare de debit reglabil si reversibil;


MHR ± motor hidraulic dublu sens de antrenare, de
cilindree reglabila;
PDC ± pompa de debit constant pentru compensarea
pierderilor volumice din circuitul principal;
VM1 si VM2 ± ventile de siguranta pentru limitarea valorii
maxime a presiunii pe cele doua ramuri ale circuitului;
Vx1 si Vx2 ± ventile de sens pentru compensarea
pierderilor volumice alternativ pe cele doua circuite;
VM3 ± supapa maximala pentru circuitul de compensare;
RC ± radiator de caldura pentru racirea lichidului;
D ± distribuitor pentru cuplarea automata a celor doua
circuite la circuitul de racire prin RC;
F ± filtru, montat pe circuitul de compensare a pierderilor.
Pentru utilizarea la capacitate maxima a PDR si a MHR,
ele sunt de acelasi tip (din aceiasi grupa).
Aceste circuite mai poarta denumirea si de variatoare
hidrostatice de turatie.
 
 
xunt ÷ 
    care stocheaza o cantitate de lichid de cateva ori mai mare decat cea necesara umplerii
instalatiei, astfel incat lichidul stationeaza un timp in rezervor inainte de a fi reintrodus in circuit, realizandu-se racirea
naturala a acestuia. xunt cele mai raspandite tipuri de circuite pentru puteri mici-mijlocii.
       
 Cele mai simple circuite de acest tip sunt cele pentru ÷ Ô Ô
 #
 ÷
   "÷
 
  , reprezentate in figurile  #  Ô ÷Ô  Ô#  Ô ÷
 
In figurile  si  sunt prezentate doua circuite pentru ÷ Ô 
Ô
 # ÷
 
   ÷
prin intermediul a
doua drosele decuplate de supape de sens.
In figuri s-au notat:
@˜- pompa de debit constant; ) - ventil maximal; @- distribuitor
cu sertar pentru pornirea-oprirea miscarii si inversarea sensului;
@ , @ - drosele pentru reglarea debitului)' )'# ventile de
sens de decuplare a droselelor - motor hidraulic liniar.

  Ô ÷  
Ô 
 , figurile 
Ô  si cat mai aproape de acesta este favorabila realizarii unei
Ô
 

 
  
  
 Ô  
 
contrapresiunea pe circuitul de refulare realizata de drosel
reprezentand o reactie negativa la tendinta de rupere a coloanei de
lichid, mai ales in cazul unor sarcini negative.
Reglarea vitezelor prin drosele este o metoda Ô÷ Ô
, dar
care nu asigura stabilizarea vitezei la variatiile sarcinii la motor, fiind
 
  
     Ô
÷    

  

         

xunt mai ÷  
÷ Ô
 



mai scumpe decat cele cu drosel , fiind  
    
   Ô÷    

In figura  este prezentata o schema pentru ÷ Ô 

   Ô÷  ÷
Ô
   ÷ cu
regulatorul @ montat pe intrarea in motor.
In figura  este prezentata o schema pentru
realizarea ciclului de lucru: ÷ ÷  ÷ ^ ( la
dreapta)± Ô
   ^± 
   ÷ 
regulator de debit montat pe conducta de iesire din
motor. In faza de apropiere rapida regulatorul este
decuplat cu ajutorul distribuitorului @, iar la retragere
rapida de catre ventilul de sens )'legat in paralel
In figura  sunt prezentate   
  

pentru realizarea ciclului÷ ÷  ÷^ Ô

    ^ Ô
    ^
 
   ÷   
 ^Ô
    
  Ô 
 ^ 
 
 @
La schemele din figurile Ôdistribuitorul @pe
pozitia centrala asigura realizarea fazei de stop si
Ô     ÷÷     Ô  
  
 Ô
 
La schema din figura  in faza de stop pompa
refuleaza la rezervor prin ventilul maximal )  deci la
presiunea maxima, consumand energie inutil. Utilizarea
unui astfel de distribuitor se justifica numai daca in faza
de stop mai trebuie alimentat un alt circuit care necesita
presiune.
 
  xe folosesc atunci cand un motor trebuie sa realizeze 

   


 , in scopul asigurarii unui 
  
al actionarii. In figura ) este prezentata o schema pentru
realizarea ciclului de lucru tipic: ^# ^# , pentru care in figura  sunt date diagramele debitului si
presiunii pe faze: faza ^ - necesita debitul ^ mare la presiunea ÷^ mica; faza ^ - debitul ^ mic la
presiunea ÷^ mare; faza  ± debitul  .^ la presiunea ÷ mica.
Daca alimentarea se face de la Ô ÷÷ de debit
constant, aceasta ar trebui sa fie ÷÷÷ Ô 
÷^ Ô
 , deci scumpa, care nu
ar fi utilizata eficient in nici una din faze, obtinand un

 
   Ô.
xolutia consta in utilizarea a  ÷÷

 Ô÷ Ô   


  ÷ Ô   ÷ 
Ô
 Ô÷ Ô    Ô÷ 
  
 

   .
La aceasta schema, ÷
÷ Ô   ÷
 
   ÷÷ÔÔ 

 prin deschiderea
supapei Vx, iar 
   pompeaza in circuit
numai pompa P1, presiunea mare delucru blocand ventilul
Vx si comandand deschiderea ventilului de deversare VD,
astfel ca ÷÷        .
Prin inserarea in punctul  din circuit a circuitului
alaturat, in faza tehnologica se poate regla viteza prin
regulatorul de debit RD, surplusul de debit de la pompa P2
fiind deversat la rezervor prin supapa maximala VM.

b
      xe utilizeaza atunci cand
   


 Ô

 care pot fi
obtinute ÷ Ô   

  
 ÷÷

 Ô

, fara utilizarea unor aparate de reglare continua a
debitului. In figura alaturata se prezinta o Ô  
÷÷
care ÷ 
   Ô÷

 avand valorile intr-o serie
aritmetica cu ratia  . Debitele pompelor se stabilesc in sistem binar
astfel:     / , prin combinarea
carora se pot obtine debitele:   
/+ // 0+/ 0
1 +/ 12 + +/ 2. Pompele
active se selecteaza prin comanda distribuitoarelor @ @ @/ iar
separarea de circuit a pompelor inactive se realizeaza automat prin
supapele de sens )' )' )'/.
   xe folosesc pentru Ô    
Ô

  in anumite faze ale ciclului
de lucru, pentru 
 
÷ Ô  la oprirea accidentala a
pompei, sau pentru 
 
÷ Ô
  

xchema din dreapta serveste la
actionarea unei prese care necesita
mentinerea pentru un anumit timp
a fortei de presare, dupa coborarea
culisorului.
   

   xe utilizeaza atunci cand  
   ÷ Ô  

Ô 
 

 Ô ÷÷Ô
 Ô 
÷

  
Ô   Ô

  
  Motorul  lucreaza la presiunea ÷1 limitata
de ventilul maximal ) , iar motorul la presiunea
÷2 < ÷1, ÷2 
 obtinuta din ÷1 cu ajutorul ventilului de
reducere VR. Prin aceasta Ô   Ô
  fata de
varianta de alimentare cu doua pompe.

    
 Nu sunt dotate cu grup hidraulic de pompare, Ô Ô   ÷ 

din reteaua sectiei de productie. Actionarea pur pneumatica nu se utilizeaza la realizarea miscarilor de avans precise,
deoarece datorita compresibilitatii aerului apar variatii ale vitezei de deplasare la variatiile sarcinii la motor.
Pentru uniformizarea miscarii 
 ÷ 
 Ô   
 
      . Transferul energiei de la aerul comprimat la lichid
se poate face in diferite moduri, in motor sau prin rezervoare inchise
pneumohidrauluice. In figura este prezentata o schema simpla cu transferul
energiei prin motor in timpul deplasarilor spre dreapta, si prin rezervor la
deplasarea la stanga. Reglarea vitezei de avans la dreapta se face printr-un drosel
sau un regulator @ 
Deoarece presiunea utila a aerului comprimat este pama in 10 [barr],
actionarile pneumohidraulice cu transferul direct al presiunii (fara amplificatoare
de presiune) se utilizeaza la ÷
 
   sub 3456
  
  
'


÷  ÔÔ
   

 este redata in figura alaturata, in care: ^ este ÷  Ô



#  
  de referinta (programabila); #  Ô  (reglata); ˜#  
 ÷ 

(sumator); #   
7 #   
  #  
 7 #    
7# 
8#  ÷

 9:#
 

   (traductorul de reactie) prin care este
supravegheata continuu marimea de iesire e.
Cele mai raspandite ÔÔ


    sunt cele
   , la care marimea de iesire trebuie sa urmareasca cu fidelitate marimea de intrare . Astfel de sisteme sunt
   
       ÔÔ
      
 
  (fara traductor). Dupa numarul
axelor de urmarire, ele pot fi: dispozitive de copiat  ÷ sau  ÷  (pentru copierea curbelor plane) si
 ÷
 (pentru copierea suprafetelor spatiale .
In figura alaturata este prezentat un Ô÷
 ÷  ÷
 
÷

" , care se compune din: '# Ô ,
care materializeaza marimea de intrare; # ÷ ÷
 ; ';# Ô

    ˜# 
     ÷ # Ô


   ) # 
  @#  Ô @˜# ÷÷

Ô

# ÷Ô÷  
)

# 

Ô÷
) #

 ÷ <#      ÷ .
Dispozitivele cu axe perpendiculare pot copia unghiuri de
panta pana la 1%=  ÔÔ  , dar prin inclinarea cu
unghiul < /%= se pot copia unghiuri de ÷ >%= 
# 
ÔÔ  Ô     ÷
 /%= ÔÔ Ô