Arhitectura

medievala
 Arta medievală se întinde de-a lungul a peste 1000 de ani de istorie a
artei în Europa, Orientul Mijlociu și nordul Africii. Ea include importante
curente artistice și perioade, arte naționale și regionale, genuri,
renașteri, lucrări ale artiștilor și artiștii înșiși.
 Istoricii artei clasifică arta medievală în: arta paleocreștină, arta
popoarelor migratoare, arta celtică, arta preromanică și arta romanică,
arta gotică, arta bizantină și arta islamică. În plus, fiecare „națiune” și
cultură a Evului Mediu are stiluri artistice distincte care sunt studiate
individual (spre exemplu arta anglo-saxonă, arta vikingă). Arta
medievală include multe domenii artistice, dar a fost în special axată pe
sculptură, decorarea manuscriselor și arta mozaicului; mai mult, existau
mai multe stiluri artistice, cum ar fi stilul cruciat sau stilul zoomorf.
 Arta medievală europeană s-a dezvoltat pe baza moștenirii artistice a
Imperiului Roman și a influenței Bisericii creștine timpurii. Aceste surse,
alături de viguroasa cultură artistică „barbară” a Europei de Nord au
condus înspre o remarcabilă cultură artistică. Într-adevăr, istoria artei
Evului Mediu poate fi privită ca o istorie a mixturii dintre elementele
artei clasice, a artei paleocreștine și a artei „păgâne”.
STILUL ROMANIC
 Stilul romanic este arta caracteristică
spațiului european occidental din secolele XI-
XIII, cu arhitectura ca gen principal de
manifestare. Arhitectura romanică este
dominată de programul religios creștin. Stilul
romanic a păstrat formele de tradiție romană
, în care a integrat elemente carolingiene și
bizantine. Bisericile romanice sunt de tip
bazilical (cel mai adesea cu trei nave),
caracteristice fiind zidurile masive, absidele
semicirculare, deschiderile în general mici și
ancadramentele cu arc semicircular.
 Cea mai mare parte a lucrărilor de sculptură și de
arhitectură realizate în această perioadă
medievală timpurie au fost executate în stilul
moștenit din Roma antică.
 Pe teritoriul României primul monument romanic
atestat cert este Catedrala Sf. Mihail din Alba Iulia
(sfârșitul sec. al XI-lea). În zona Sibiului există de
asemenea o serie de bazilici cu trei nave, de
inspirație renană (Cisnădioara, Cisnădie, Gușterița,
Noul Săsesc etc.).[1] În nordul Transilvaniei
principalele monumente romanice sunt inspirate
din șantierul benedictin de la Pannonhalma, tot din
categoria bazilicilor cu trei nave
ARHITECTURA BISERICILOR ROMANICE
 Secolul al XI-lea a fost relativ calm în Europa
Occidentală. Principalele susținătoare ale
arhitecturii erau mănăstirile care, în acea
perioadă, depășeau numărul de 2.000.
Familiile înstărite doreau și ele să-și etaleze
pozițiile pe care le ocupau în societate,
făcând numeroase donații locașurilor sfinte.
Astfel, încercau să le garanteze o carieră
clericală fiilor lor. Unii considerau acest fapt
și ca pe o formă de asigurare spirituală, care
le garanta răsplata în viața de apoi.
 Noile biserici erau mult mai mari. Mărturiile
istorice existente nu-i amintesc pe zidarii
care le-au construit ci doar pe cei care le-au
comandat. Se știe că au existat oameni care
erau cunoscuți ca pietrari. Ei pregăteau
piatra și încrustau motivele decorative
elaborate. Între timp, constructorii ridicau
clădirea propriu-zisă. Cunoștințele
matematice erau limitate la acea vreme,
astfel că se recurgea adesea la experimentări
(uneori eronate) pentru a determina
cantitatea și dimensiunea exactă a stâlpilor
necesari susținerii bolților.
 Trăsătura cea mai izbitoare a bisericilor și
catedralelor romanice este masivitatea și
utilizarea frecventă a arcurilor curbe pentru
ferestre, uși sau arcade. Același principiu al
construcțiilor semicirculare a fost aplicat și
pentru acoperișul de piatră, care a înlocuit în
cele mai multe biserici lemnul; bolta in
leagan (ca un arc rotund continuu) sau pe
cea a bolții ogivale (ce consta din două bolți
în leagan care se intersectau).
 Stâlpii masivi, rotunzi, și pereții groși ai
clădirilor romanice erau necesități structurale
până la descoperirea tehnicilor perfecționate,
asociate cu stilul gotic târziu, ce permiteau
preluarea tensiunilor, unele dintre acestea
(mai ales bolțile ogivale) fiind utilizate chiar și
în perioada precedentă.
 Marele avânt pe care l-a cunoscut arhitectura
romanică s-a datorat unor reforme ale
ordinului benedictin, mișcări pornite la Cluny (
reforma cluniacenză), respectiv Cîteaux (în
urma cărora au apărut cistercienii).
 Printre cele mai impozante clădiri nou
construite se numără abațiile, capelele și
bisericile de pelerinaj situate pe drumul către
biserica ce adăpostește moaștele Sf. Iacob, în
Compostela, din Spania. Multe construcții
aveau o arcadă (un culoar construit în jurul
bisericii) pentru pelerini.
 Arta romanică a fost adusă în Anglia de
normanzi. Acest stil este cunoscut în
Marea Britanie ca stil normandic.
Monumentele de bază ale acestui stil sunt
catedralele din Ely, Norwich, Peterborough.
 A aparut in Franta, la Cluny, in secolul X si
este primul stil international, extinzandu-se
in toate tarile Europei cu traditie romana
pana in estul Europei.
 Arhitectura.  Caracteristice epocii sunt
castelele, manastirile si bisericile. Castelele
erau locuintele seniorilor feudali, fiind si
fortarete in caz de atac. Erau asezate pe
inaltimi si inconjurate de ziduri groase si
inalte, realizate din blocuri de piatra si in
partea superioara aveau creneluri, turnuri de
aparare si ziduri de straja.
 Elementul principal al castelelor era
donjonul cu infatisarea unui turn inalt cu
intrare mai sus de sol, ferestre mici si in care
se facea ultima retragere in caz de atac.
Castelele erau simbolul autoritatii feudale.
In timp au rezistat putine castele. Cele mai
multe se afla in Franta si dateaza din
secolele XI si XII, iar in Italia, in Toscana se
pastreaza si azi o suita de turnuri feudale.
Manastirile. S-au construit intre anii 954 si
981 de catre ordinul calugaresc al
benedictinilor.
 La Cluny in Burgundia a fost elaborat stilul
romantic. La sfarsitul secolului XI ordinul
benedictinilor administra aproximativ doua
mii de biserici si manastiri in Franta,
Germania, Spania si Italia. Bisericile
romanice au devenit locuri de cult in
secolele XI si XII in Europa centrala si
apuseana si locurile de refugiu in fata
navalitorilor barbari.
 Biserici in stil romanic se intalnesc din vestul
Europei, din Spania pana in est, in Romania,
Polonia si pana in nordul Europei, aflandu-se
si in Siria si Palestina. Raspandirea acestor
biserici pe o arie larga demonstreaza larga
circulatie a ideilor calugarilor. Planul
bisericii romanice continua linia planului
basilica, evoluand prin urmatoarele
caracteristici: nivelul arcadelor care despart
spatiile navei centrale si navelor laterale,
nivelul tribunei si nivelul ferestrelor.
 Se remarca masivitatea zidurilor si
austeritatea. Reprezentative sunt: in
Germania - Catedralele imperiale de la
Mainz, Worms, Speyer;in Italia - Biserica San
Miniato al Monte ( Florenta), Biserica Lucca
si Pistoia (Pisa); in Spania - Catedrala
Santiago de Compostela; in Anglia -
catedralele din Peterborough, Winchester,
Durhan.
 In Romania, primul monument de arta
romanica este Catedrala de la Alba-Iulia. Prin
intermediul colonistilor sasi si al ordinelor
calugaresti, sosite din apusul Europei, stilul
romanic s-a extins si in zona Sibiului unde s-
au construit bazilici din piatra cu trei nave.
Datorita unei asimilari intarziate in
Transilvania, stilul romanic se imbina deseori
cu goticul timpuriu, cum de altfel s-a
intamplat si in alte zone din centrul si estul
Europei.
SCULPTURA.
 Sculptura in relief are inspiratie religioasa.
Anul 1000 a reprezentat un moment
important in evolutia iconografica a
sculpturii datorita spaimelor in fata
Apocalipsei ce se anunta. Ideea Judecatii de
apoi inspaimanta intr-o vreme in care
biserica pedepsea ereziile. Stilizarile
urmaresc sugerarea unei suferinte.
Personajele apartin unei lumi patetice.
PICTURA
 . Pictura se dezvolta in atelierele
mestesugaresti din cadrul manastirilor.
Pictura de manuscris urmeaza traditia
precedenta si cunoaste o mare dezvoltare in
Franta, Anglia, Spania si Italia.
ARHITECTURĂ GOTICĂ
 Arhitectura gotică reprezintă unul din stilurile
arhitecturale asociate cu catedralele, precum și cu
alte biserici din aproape toată Europa în timpul
perioadei medievale, începând cu secolul al XII-lea
și încheind cu anii 1500. Ca o situare mai exactă în
timp și spațiu, cele mai importante opere
arhitecturale gotice acoperă perioada 1140 - 1500,
fiind construite din România până în Portugalia și
din Slovenia până în Norvegia, Suedia și Finlanda. A
fost precedată de arhitectura romanică și a fost
succedată de arhitectura renascentistă, o
transformare a stilului romanic, odată cu
Renașterea, începută în Florența secolului al XV-lea.
 Două dintre elementele caracteristice ale
arhitecturii gotice sunt bolta în arc frânt, sau
ogiva, care este de fapt o intersecție
longitudinală a doua bolte clasice ale
stilului romanic, și arcul de susținere al
ogivei, așa numitul arc butant. Un al treilea
element definitoriu, care apare la multe
clădiri gotice, nefiind însă omniprezent, este
rozeta, prezentă atât în basoreliefuri cât și
în alte forme ornamentale.
 Stilul gotic este o transformare a stilului
romanic, apărut din necesitatea de da o altă
dimensiune verticală clădirilor. Goticul
flamboaiant, adică goticul târziu, a fost faza
de apogeu artistic a goticului care s-a
remarcat prin exagerarea abundenței
detaliilor, în parte pentru a diminua
greutatea pe care clădirile gotice o
impuneau, respectiv pentru a încerca o
salvare a stilului.
 În Anglia, la începutul secolului al 19-lea, goticul
cunoaște o re-evaluare și o nouă recunoaștere, de fapt o
"renaștere" denumită gotic renăscut (conform termenului
original folosit în engleză, Gothic Revival architecture)
sau neo-gotic, producând clădiri memorabile, dintre care
Palatul Westminster, care a fost total refăcut după
devastatorul incendiu din 1834, este un exemplu
memorabil de gothic revival. Mai târziu, la sfârșitul
aceluiași secol și începutul secolului 20, arhitectura
gotică are o ultimă "tresărire de orgoliu", producând
opere durabile, în stilul numit deja atunci neo-gotic, în
locuri foarte diferite ale lumii, așa cum ar fi Canada,
Filipine, Germania, India, Norvegia, România,
Statele Unite ale Americii și Ungaria.
ORIGINE
 Stilul care ulterior avea să aibă identitatea
definitorie sub numele de gotic, originase
odată cu construcția numită
Saint Denis Basilica, biserica abației bisericii
din Saint-Denis, din apropierea Parisului, caz
în care a exemplificat viziunea arhitecturală
a Abatelui Suger. Suger a dorit să creeze o
reprezentare fizică a sfântului Ierusalim
printr-o clădire de o verticalitate și
liniaritate impunătoare. Asfel, fațada
bazilicii a fost designată efectiv de Suger, în
timp ce nava a fost adăugat sute de ani mai
târziu.
 Către mijlocul secolului al XII-lea, în plină epocă
de dominație a romanicului, își face apariția un
nou stil în arhitectură. Numele i-a fost dat de
oamenii veacului al XVII-lea, care disprețuiau
această artă, văzută ca o artă "barbară", "gotică"
de la numele celor mai cunoscuți "barbari" ai
sfîrșitului antichității.În realitate, arta gotică a
dat Europei capodopere comparabile cu cele mai
mari creații ale geniului uman. Monumentele
romanice le păreau arhitecților secolului al XII-
lea greoaie, masive și întunecate, datorită
ferestrelor puține și înguste.
 Arhitecții goticului au revoluționat viziunea
spațială romanicului prin două invenții: ogiva și
arcul de susținere (arc boutant).Bolta
semicirculară este înlocuită cu o boltă în formă
de arc de cerc frînt, sau ogiva, la care presiunea
verticală este mult mai redusă.Meșterii înălțau pe
patru coloane, dispuse in plan pătrat, câte două
perechi de arcuri în ogivă; fiecare arc este
susținut de două coloane diagonal opuse.Prin
multiplicarea acestor grupuri de arcuri se putea
obține o construcție foarte solidă, capabilă să
susțină, prin încrucisarea de ogive, bolta
edificiului, oricare ar fi dimensiunile ei.
 Arcurile de susținere, cealalta invenție, sprijină, din exterior,
peretii înalți ai navei centrale, alături de contraforturi, pentru a
contrabalansa presiunea laterală a bolților. Aceste soluții au
îngăduit o nouă organizare a spațiului bisericii, în care planul cu
o navă este cel mai raspandit. Una dintre gloriile catedralelor
gotice este turnul de înălțime amețitoare, al cărui varf împunge
bolta cerească. Multe catedrale aveau mai multe turnuri, dar
unele dintre ele au rămas neterminate din lipsă de fonduri, cum
ar fi în Belgia catedrala din Anvers.Primele catedrale gotice au
apărut în inima Franței, pe domeniul regal. Cea dintâi este
biserica abațială de la Saint-Denis din Paris, inălțată în deceniile
4-5 ale secolului al XII-lea, sub îndrumarea abatelui Suger,
sfetnicul regelui Ludovic al VI-lea. Au urmat, intre 1150 si 1250,
patru catedrale celebre ale goticului francez. Prima este Notre-
Dame de Paris, în a doua jumătate a veacului al XII-lea, cu cinci
nave si o fațadă admirabilă.Întregul ansamblu degajă echilibru și
armonie.
 A doua este catedrala din Chartres, cu două turnuri inegale.
Catedrala din Amiens este cel mai mare monument gotic din
Franta.În sfârșit, cea mai frumoasă rămâne catedrala din Reims,
comparată cu Partenonul, loc de încoronare a regilor Franței. În
Germania, goticul pătrunde mai tarziu, influențat de
monumentele franceze. Cele mai cunoscute opere gotice
sunt:domurile din Koln, Nurnberg si Bamberg. Caracteristica
edificiilor germane este planul "bisericii-hală", cu trei nave de
înălțimi egale.În Anglia, trăsătura monumentelor gotice este
masivitatea lor, necunoscută pe continent.Principalele edificii
gotice de aici sunt catedralele din: Canterbury, Wells, Lincoln și
Salisbury.Și Spania stă sub influența goticului francez, adus de
pelerinii sositi în Peninsula Iberică de dincolo de Munții
Pirinei.Caracteristicile acestui stil apar mai ales la catedralele
din Burgos si Toledo.În sfârșit,Italia rămâne refractară inovațiilor
gotice,datorită puternicei rezistențe a influențtelor bizantine.
 Cel mai reprezentativ monument gotic din
Peninsula Italică este domul din Milano,înălțat pe
parcursul a cinci secole,al doilea mare monument
religios din lumea creștină, dupa catedrala Sf.
Petru din Roma.În schimb, Italia, mai mult decat
orice altă țară europeană, a dat admirabile
monumente gotice în arhitectura civilă.Zeci de
palate comunale din orașele italiene preiau
elementele stilului, ce le oferă eleganță și
armonie.Printre cele mai faimoase edificii civile
se număra Palatul Dogilor din Veneția și
admirabila "Casa de aur" (Ca d'Oro) aflată în
aceeași cetate din lagună.
ARTA ROMANA
 Istoria artei romane are in vedere nu numai creatiile de
pe pamantul italic ,ci si cele realizate in timpul
dominatiei romane in toate procinciile imperiului - din
trei continente: Grecia, Asia Mica, Siria, Africa romana si
Egipt, din Galia, Britania, Germania,si regiunile
dunarene.In conditiile acestea in ce masura este oare
posibil a se vorbi despre "o arta romana", a i se descifra
originalitatea si a se aplica judecati de valoare? Originea
diversa a populatiilor intrate in compozitia Imperiului
roman,traditiile, capacitatea fiecareia de a asimila
spiritul civilizatiei romane, au determinat o reelaborare
permanenta a aportului romanilor . Incat arta romana
privita intotalitatea ei pastreaza adeseori amprenta
spiritului, a conceptiei, a stilului artistic al acestor
populatii.
 In manifestarile cele mai vechi ale artei romane se
regasesc elemente ale artei celorlalte popoare
italice cu care romanii au venit in contact. Prima
faza deci a artei romane se prezinta ca o sinteza a
contributiilor acestor populatii italice . Ideosebi
aportul etrusc a fost fundamental in arhitectura
templeror si in scluptura in bronz.
 Incat , incepind cu sec VI ien creatia artisticaa
romanilor va evolua timp de 4 secole paralel cu
arta etruscilor. In sec IIien arta romana incepe insa
sa-si defineasca personalitatea: numai din acest
secol incolo se poate vorbi de o "arta romana".
 Este adevarat ca influenta artei grecesti si in
special a artei elenistice contemporane se facuse
simtita mai de mult pri intermediul etruscilor au
al colonistilor greci din sudul Italiei. Dar acum
dupa cucerirea Corintului de catre romani
tablouri, statui de bronz sau de marmura,
basoreliefuri etc jefuite de cuceritorii romani din
intreaga lume au fost aduse la Roma in cantitati
considerabile. Dupa care ,in orasele Italieisi in
primul rand la Roma au venit din Grecia si din
orasele Asiei Mici , de buna voie un mare numar
de artisti i mestesugari , arhitecti ,pictori si
scluptori.
 Spirite pozitive si practice ,romanii aveau
vocatia realismului .Tendintele artei romanesunt
preponderent realiste. Fondul stravechi rustic al
romanilor nu-i putea ajuta sa aprecieze nici
subtilitatea, nici fantezia , nici rafinamentul,
nici temele pur abstracte in arta.Viziunea
fundamental realista a romanilor este perfect
confirmata si ilustrata in scluptura , dar si un
pictura, inclusiv in mozaic .Aceasi viziune
explica si preferinta artei romane , mai putin
pentru statuie cat mai mult pentru basorelief
:gen care -i da artistului posibilitatea
ARHITECTURA

 Ca in intreaga lume elenistica ,si la romani arta dominanta era

arhitectura.
 Casele romanilor se deosebeau de cele ale grecilor ,in primul rand prin
acel element tipic roman care este atrimul, curtea interioara , de forma
rectangulara sau patrata,cu un bazin sau un put in centru ,iar de jur-
inprejur cu camerele de locuit : in atrium erau plasate imaginile
stramosilor si caminul domestic , precum si statuile divinitatilor
protectoare ale familiei.
 Procedeele de constructie s-au perfectionat cand in sec II ieh s-a
descoperit un fel de ciment :un conglomeratartificial de pietris si nisip,
amestecat cu materii vulcanice, peste care se turna in cofraje
mortar.Dupa aceasta, peretele era acoperit cu caramizi are sau cu mici
blocuri de piatra taiate in forma de romb. Apoi prin folosirea generalizata
a caramizilor arse, a fost posibila constructia boltei in leagansi a cupolei
care putea acoperii sali de mari dimensiuni. Asemenea progrese tehnice i-
au ajutat pe romani sa realizeze edificiiindraznete,impresionind prin
dimensiunile lor uriase : constructii in special cu caracter pur utilitar:
bazilici, terme, apeducte si edificii destinate spectacolelor.
 Templul roman era asemenea celui etrusc pe care-l
continua dar incorporand si influente grecesti. In
general de dimensiuni mici, avea forma
dreptunghiulara si era construit pe un podium de
piatra inalt. Avea in fata un rand sau doua de coloane,
iar cela , incaperea rezervata imaginii divinitatii
respective , era pseudoperiptera,adica inconjurata de
coloane incorporate pe jumate in zidul celei. Exemplu
tipic este templul bine pastrat azi dedicat Fortunei
Virile, din Roma,avand alaturi un alt tip de templu
circular inchinat Vestei.Perfect conservate au ramas si
templele din S Galiei din oraseleVienne si Nimes. Un
moment roman original transmis si lumii moderne este
si arcul de triunf pt prima data realizat in sec I ieh.
SCLUPTURA

 Si scluptura romana se confunda, in perioada inceputurilor ei, cu cea

etrusca. Primele opere remarcabile, din sec IV ien statuia in bronz
Oratorul si busturile in bronz ale lui Brutus si Scipio azi in Muzeul
Arheologic din Florenta .A urmat api influenta sclupturii elenistice, in
care artistul pune accentul pe caracteristicile personale unice ale
individului, relevand presupusele raporturi existente intre expresia
figurii si caracterul personajului.
 Romanii au manifestat o preferinta speciala pentru arta portretului.
Aceasta preferinta isi avea explicatia in vechiul obicei al patricienilor
de a-si expune in casa in timpul funerariilor unui membru al familiei,
mastile stramosilor, executate cu un puteric realism; masti funerare
ale caror reminiscenta se vor gasi si in portretele executate in
teracota, piatra sau marmura ale generatiilor imediat urmatoare.
 Intre timp la Roma se inregistreaza o cerere din ce in ce mai mare de
portrete sculptate cat mai realist ale unor personaje atat decedate cat
si in viata. Sub influenta suplimentara a traditiilor sculpturii in bronz
etrusce romanii pretindeau sculptorilor de obicei greci de origine un stil
hotarat, realist.
PICTURA

 Din pictura romana anterioara sec II ien singurele opere

cunoscute sunt cateva scene funerare si o serie de
portrete pe lemn.
 Dar pe la mijlocul aceluias secol peretii unor case din
Pompei si din Herculanum aproape singurele localitati in
ale caror ruine se gasesc urme ale picturii romane erau
decorate cu panouri de stuc in asa fel colorate incat sa
imite marmura. Abia un secol mai tarziu apar adevarate
picturi. In interioarele caselor din Pompei si Herculum
gasim copii dupa modelele grecesti si executate de
pictori greci:scene din natura sau din interior, peisaje
conventionale, arhitecturi fantastice subiecte mitologice
sau legendare,pictura de gen, natura moarta, precum si o
delicata ornamentatie cu motive florale.
 O arta preferata in mod deosebit de romani si foarte
raspandita in intregul imperiu a fost mozaicul. Pina in sec
II en mozaicurile romane erau lucrate aproape exclusiv in
alb- negru; dar din sec urmator mozaicurile policrome
incep sa acopere pavimentul, peretii si plafonul vilelor.
Marele mozaic opera elenistica din sec II reprezentand
batalia lui Alexandru Macedon este capodopera geniului;
gasit intr-o vila din Pompei apartine acum Muzeului
National din Napoli. Complexele mozaicale din Acuila si
uriasul complex de o mare varietate tematica si o
exceptionala executie artistica din Piazza Armerina (Sicilia
sec IV e.n.); mozaicurile din bisericile paleocrestine din
roma (S.Costanza, S.Maria Maggiore) si in special cele din
Ravenna din secolele V si VI (mausoleul Galiei Placida, S.
Vitale) sunt monumentele genului universal cunoscute.
ARHITECTURA MEDIEVALA
ROMANEASCA
 Castelele si catedralele care formeaza o imagine
tipica, chiar daca simplificata, aEvului Mediu vestic
din punct de vedere arhitectural, a corespondent, in
lumearomaneasca,mai ales prin conacele vremii. Cele
mai multe edificii construite au disparut,datorita
treceriitimpului sau distruse de razboaie, cutremure,
incendii. In arhitecturamedievala,
influentelecurentelor vestice pot fi regasite, in
masura mai mare sau maimica, in cele trei tari locuite
deromani. Ele sunt mai puternice in Transilvania, mai
slabein Moldavia, in forme absorbite detraditia
bizantina locala, si inca mai putin vizibile inValahia
unde incepand cu secolul XIV arhitectura s-a bazat pe
interpretarea locala amodelului bizantin
 In Tara Romaneasca si Moldova s-au ridicat o serie de
biserici in asa numitul´plan treflatµ, in varianta
´triconculuiµ, de origine bizantino-sud-dunareana. In
mare,bisericile construite in acest plan urmeaza
impartirea traditionala a bisericilor de ritbizantin
ortodox: pronaos ² de regula patrat, - naos, cu doua
abside laterale, iar inmijloc se ridica o turla, - si
absida altarului, spre rasarit. Acestui tip ii
apartinbisericile manastirilor Vodita, Tismana si
Cozia, din a doua jumatate a secolului XIV,cea din
urma situandu-se printre cele mai de seama creatii
arhitectonice din intregsud-estul european, servind
ca model pentru o buna parte din bisericile de mai
tarziu
 Biserica Sf. Nicolae (domneasca) din Curtea de Arges ² de la
mijlocul secoluluiXIV ² esteconceputa dupa planul ´in cruce
greaca inscrisaµ, creatie a arhitecturiibizantine din
epocaComneinilor, un monument exceptional sub raport
artistic.Biserica Sf. Nicolae(curtea de arges)In Moldova,
biserica Sf. Nicolae din Radauti, ctitoria lui Bogdan I (c.
1359-1365), areplanulunui edificiu romanic, basilical, unic in
arhitectura moldoveneasca, fara turla, arecalotesemisferice,
ancadramentele usii si geamului gotice si acoperisul romanic
cucontrafortigotici. Biserica Sf. Treime din Siret, din aceeasi
perioada, introduceinMoldova planultriconc, este ultima
dintre realizarile cu influenta bizantinaare planlongitudinal
cu exedralaterale, lobatprezinta elemente decorative din
traditia populara ²cu discuri ceramic facute dupamodelul
tesaturilor
 emnificativ pentru stilul gotic transilvanean,
printre monumentele pastratepanain zilele
noastre, in ciuda tuturor deteriorarilor, putem
cita Biserica Neagra dinBrasov(secolul 14 -15) in
arhitectura religioasa, Castelul Bran in judetul
Brasov (secolul14) inarhitectura laica. Specifice
Transilvaniei de-a lungul acelor secole, au fost
siextinderile si fortificatiile oraselor, cresterea
lor urbana fiind bazata pe
principiilefunctionalitati (o piatacentrala cu
biserica, strazi inguste cu partile laterale unite
peaici pe acolo cu arcade), oraseleSighisoara,
Sibiu, Brasov fiind marturii elocvente
 Goticul, ajuns la deplina maturitate in sec XIV( si fiind
considerat stilulsecolului) isi pune amprenta si asupra
micilor biserici ortodoxe. Este mentionatacaadoptand
solutii constructive si decorative gotice- biserica Sf
Nicolae din Ranov,edificiu cu o singura navaboltita pe
ogive si prezentand contraforti si ancadramentegotice la
ferestre si la portal.Arhitectura gotica din Transilvania era
racordata in secXIVla miscarea internationala astilului ,
arhitectii aducand modificari in stil gotic siunor vechi
edificii romanice.De exemplu,biserica parohiala din Alba
Iulia, a fosttransformata din stilui romanic in stil gotic,
nouacladire fiind prevazuta cu ferestrelargi terminate in
arc frant iar la interior cu elementedecorative
specifice.Una dinrealizarile de varf ale goticului matur
european o reprezintacatedrala evanghelica dinSebe