• Manastirea Rafaila - potrivit traditiei a existat
aici un schit din sec. al XVI-lea, ridicat de catre un monah Rafail, numit inainte Radu, ce fusese arcas in oastea lui Stefan cel Mare. Biserica de lemn a fost mutata in 1838 de ieroschimonahul lorest, staretul schitului, in satul Rafaila, ramanand pana in zilele noastre biserica parohiala. Biserica actuala, de zid, a fost ridicata in 1834 de ieroschim. lorest, ajutat de credinciosii din imprejurimi. A fost sfintita de Mitropolitul Veniamin Costache. Manastirea Rafaila este desfiintata in 1959 si transformata in sediul CAP. Manastirea Rafaila este reinfiintata in 1993. Mănăstirea Dragesti • 7 vietuitori, viata de obste • Hram: Pogorarea Duhului Sfant • Acces: din Vaslui spre Roman pe DN15D, 37 km, dreapta in Todiresti, 1 km • Egumen: arhim. Vichentie Lupu; • Adresa: Dragesti, com. Todiresti, 737537, jud. Vaslui • Schitul Pogorarea Duhului Sfant - prima atestare documentara a Schitului “Pogorarea Sfantului Duh” sau “Schitul lui Mera”, cum mai era denumit, dateaza din 1722 si consta intr-o descriere a unui logofat care facea referire la relatiile existente intre schit si Manastirea Rafaila. In secolul XIX, schitul a ars din temelii. Legenda locului spune ca acest fapt sa datorat implicarii unei maini criminale, care a dat curs intereselor unui boier ce ravnea pamantul schitului. Si tot legenda spune ca acel om, intr-o zi insorita de vara, a murit lovit de un fulger nascut din senin. Ars pana in temelii, schitul a fost desfiintat, odoarele care au mai putut fi salvate fiind duse prin alte biserici. Calugarii si-au gasit refugiu in alte lacasuri de cult. Anii au trecut, pe locurile vechiului schit au crescut grane si au pascut animale, dar spiritul crestin al locului nu s-a stins. In 1999, in prima duminica a lunii noiembrie, cu binecuvantarea PS Ioachim al Husilor, a fost sfintit Paraclisul din incinta schitului cu hramul “Pogorarea Duhului Sfant”. Prin contributia adusa de credinciosi din tara, dar si de romani din Spania, Italia, Anglia, America, Portugalia, s-a construit un corp de chili cu toate dotarile. In 2007 a fost finalizata si catedrala din lemn, la sfintirea careia au participat IPS Laurentiu Streza, mitropolitul Ardealului, PS Ioachim Bacaoanul, arhiereu vicar al Arhiescopiei Roman, PS Corneliu Barladeanu, episcopul vicar al Episcopiei Husilor, stareti, preoti, protopopi din tara si din afara Mănăstirea Grajdeni • Potrivit legendei, numele Grăjdeni vine de la grajdurile care adăposteau caii poştei. În acest loc obişnuia să poposească Petru Rareş în drumul lui cu carele de peşte, de la Galaţi la SuceavaMânăstirile din zona Bârladului (judeţul Vaslui) sunt preferate de orăşeni pentru harul preoţilor şi liniştea locului. Căile de acces sunt, de cele mai multe ori, destul de anevoioase şi e o adevărată provocare să parcurgi drumul până la acolo. Nu sunt pensiuni sau moteluri în zonă şi, în cele mai multe mânăstiri, pelerinii nu se pot caza nici în chilii. Nu se face turism. Doar credinţa îi îndeamnă pe oameni să ajungă la preoţii duhovnici pe care i-au găsit departe de aglomeraţia din oraş. • Mânăstirea Grăjdeni e situată la 15 km sud-est de oraşul Bârlad, pe şoseaua Bârlad-Târgul Bujor-Galaţi. Din Bârlad până la intersecţia din Trestiana, unde se urmează drumul către fruntişeni sunt 3 km, iar de aici la mănăstire 12 km. Drumul pietruit şerpuieşte printre dealuri şi poieni, însoţit din când în când de un pârâiaş. • Pe timp ploios drumul este înnămolit, greu de parcurs chiar şi pe jos. Aşezământul este construit într-o poiană a platoului unui deal, la 1 km de sat. La est şi sud-vest de mănăstire sunt dealuri acoperite cu păduri de foioase. • Istoricul mânăstirii • Legenda locului spune că într-un an, trecând cu carele de la Galaţi spre Suceava, Petru Rareş a dormit sub un copac din pădurea Grăjdeni (pe atunci nu exista satul). A avut un vis foarte frumos, în care cele două dealuri din fată erau de aur şi i se înclinau lui, iar din gură îi ieşea un roi de albine. Ajuns aproape de locul pe care astăzi se află gara Crasna, este întâmpinat de o solie de călăreţi domneşti de la Suceava, care-i aduc vestea că Divanul domnesc şi Mitropolitul ţării l-au ales Domn. Ajungând cu adevărat Domn, a hotărât ca în locul unde a avut visul cel frumos să ridice o biserică Mănăstirea Grajdeni • Hotărârea a fost îndeplinită ridicând în locul respectiv o bisericuţă din lemn care a fost transformată în schit cu schimnicii locului şi apoi cu monahii greci. Nu se găsesc însemnări privind data precisă a ridicării bisericuţei, dar e sigur că aceasta s-a realizat în prima domnie a lui Petru Rareş din anii 1527-1538. Bisericuţa lui Petru Rareş a fost incendiată de tătari în 1711. A scăpat numai un pomelnic al domnitorului în limba slavonă şi o icoană cu chipul Maicii Domnului. După incendiere a fost ridicată o nouă biserică, tot pe locul ctitoriei lui Petru Rareş. Aceasta a fost renovată în 1853, dar în anul 1870 s-a dărâmat. Vlădica Anania a ridicat o nouă biserică din cărămidă, care s-a sfinţit în anul 1872 cu hramul „Sfântul Nicolae“. În anul 1952, cu aprobarea Sfântului Sinod, schitul călugărilor este transformat în mănăstire de maici. Nucleul obştei, format din cinci călugăriţe, a fost adus de la mănăstirea Adam, conducerea având-o maica Timotea Boeru, fostă econoamă la Adam. În 1960, ca urmare a decretului 410/1959, maicile care erau deja înnumăr de 100 au fost alungate. Scriptic, mănăstirea n-a fost niciodată desfiinţată. Biserica a început să se deterioreze cu timpul, mai ales din pricina cutremurelor din 1977 şi 1986. Prin strădania Preotului paroh Ionel Gherasim i s-au făcut unele reparaţii între anii 1987 şi 1990, pentru consolidare fiind turnată o placă de beton deasupra. • În toamna anului 1990, vine aici Părintele Protosinghel Ciprian Timofte, care continuă reconstrucţia bisericii. Totodată se îngrijeşte pentru popularea mănăstirii cu maici. Mănăstirea Moreni • Manastirea Moreni se afla in Comuna Deleni, judetul Vaslui. Sfantul asezamant dateaza din prima jumatate a secolului al XVI-lea, fiind ctitorit de slugerul Lupan Buznea, in timpul domnitorului Petru Rares. Pe locul primei biserici de lemn distruse, in anul 1801 a fost ridicata de catre credinciosii Horduna si Giusca o noua biserica. Manastirea Moreni - scurt istoric • Desfiintata in anul 1959, Manastirea Moreni a fost reanfiintata in 1990. Duhovnicul manastirii, protosinghelul Meletie Mercas, a construit un ansamblu de chilii, avand incorporat si un paraclis. S-a amenajat un frumos muzeu cu obiecte de arta bisericeasca si s-au infiintat ateliere de tricotat si confectionat vesminte bisericesti. • "Cu voia Tatalui Ceresc s-a zidit pe aceste plaiuri aceasta manastire cu binecuvantarea Prea Sfintitului Eftimie intre anii 1992-1996. Dumnzeu Fiul ne-a iubit, ne-a chemat si ne-a vrednicit de aceasta sfanta slujire, dandu-ne gand si putere executarii acestei constructii la initiativa si straduinta Parintelui Protos. Meletie Mercas, ctitor, impreuna cu vietuitoarele acestei Manastiri si prin contributia credinciosilor din tara. Mănăstirea Moreni • Dumnezeu prin Duhul Sfant pe toate le-a savarsit prin plinatatea Harului astfel sub arhiereasca pastorire a Prea Sfintitului Ioachim s-a sfintit acest locas in anul 1997, luna septembrie, ziua 07. Pictura in tehnica fresca si iconografie in stil neobizantin s- a executat de pictorul Zarnescu. Catapeteasma si mobilierul de stejar sculptat au fost executate de Moldoveanu si Gafton. Acest Sfant Locas s-a ridicat in cinstea Maicii Domnului spre slava lui Dumnezeu si a Sfintilor Sai, spre vesnica pomenire in Imparatia Sa, a tuturor celor ce au contribuit si s-au ostenit la aceasta zidire. Amin!" • Complexul monahal, construit intr-un stil arhitectural unitar in care sunt preluate elemente traditionale, cuprinde: biserica si clopotnita veche, biserica-paraclis, turnul-clopotnita, chiliile, trapeza, Centrul Scriptoria, muzeul de arta religioasa, biblioteca, cladirile anexe si zidul de incinta. • La intrare este amplasata o poarta monumentala, sculptata in lemn de stejar, opera a sculptorului Ionel Bulgaru, realizata in anul 1996, in stilul caracteristic artei populare, decorata cu zece scene religioase in altorelief, marginite de doua coloane torsate, surmontate de un acoperis in doua ape de sindrila si o cruce latina. Mănăstirea Moreni • Turnul Clopotnita, de 23 de metri, este unul dintre cele mai impunatoare din zona, impresionand prin monumentalitate si armonia proportiilor. Poarta acestei constructii este sculptata de mesterul C. Modoranu in anul 1997. Chiliile sunt construite de o parte si de alta a bisericii paraclis si in celelalte doua cladiri, dinspre nord si sud, ale complexului monahal. Data ridicarii bisericii centrale a manastirii nu este cunoscuta. Existenta sa este amintita pentru prima oara intr-un document din 30 aprilie 1546, din care reiese ca a fost intemeiata pe la 1540 de Lupan Buznea si sotia sa, pe mosia lor, ca manastire de familie, in timpul domniei voievodului Moldovei Petru Rares. Vremurile tulburi de la sfarsitul secolului au dus la disparitia acestui locas de cult in imprejurari necunoscute. In anul 1853 se ridica o alta biserica, tot din lemn si astfel, "manastirea lui Lupan" devine actuala Manastire Moreni, care ramane un locas al continuitatii spirituale pe valea paraului Ghilahoi. La 23 februarie 1883 moare ieromonahul Nicon Sirbu, ultimul calugar de la schit, acest fapt insemnand desfiintarea schitului. In anul 1935 episcopul Husilor P. S. Nifon Criveanu a dispus reinfiintarea schitului, straveche asezare calugareasca. Pozitia sanatoasa, odihnitoare a locului, singuratatea din jur si linistea ce umple atmosfera, toate prielnice rugaciunii si meditatiei au atras pe preotii eparhiei pentru primele retrageri duhovnicesti, dar cu o obste calugareasca destul de restransa. Schitul a fost din nou defiintat in anul 1958. Mănăstirea Moreni • Ultima interventie a avut loc in anul 1986, cand biserica a fost reparata si pictata prin straduinta preotului Marinel Ion si a enoriasilor din zona, asa cum este mentionat in pisania din pronaosul lacasului. • Desi modesta ca dimensiuni (12,7 x 6,6 metri), biserica impresioneaza prin armonia proportiilor, prin cumintenia aspectului, atat de caracteristica unei "case mai alese", aceea a Domnului, dar mai ales prin pitorescul locului unde a fost construita. • La data de 1 noiembrie 1990, cu binecuvintarea P. S. Eftimie, Episcopul Romanului si Husilor, s-a reinfiintat Manastirea Moreni, fiind trimis staret ieromonahul Meletie Mercas, nascut la 4 noiembrie 1961, in satul Arsura, judetul Vaslui, la staruinta caruia locasul s-a transformat in manastire Biserica paraclis a fost construita in perioada anilor 1992-1996, din piatra si caramida. Locasul prezinta un plan nava dreptunghiulara cu trei turle, intrare sud, acoperis articulat, de tigla, armonios inclusa in arhitectura de inspiratie populara a chiliilor cu Mănăstirea Moreni • In stanga iconostasului se afla icoana Maicii Domnului cu Pruncul, adusa de la vechea biserica, ferecata cu argint in anul 1999, la Targu Neamt, facatoare de minuni, pastrata cu mare evlavie si care aduna credinciosi din intreaga lume. De asemenea, sfantul locas pastreaza moastele Sfintilor Mucenici Tarahie, Prov si Andronic, aduse de la Ierusalim in anul 1996 de catre parintele duhovnic, Meletie Mercas. • Manastirea Moreni - biblioteca si muzeul • Muzeul manastirii reuneste obiecte de arta religioasa precum si obiecte arheologice. In colectiile muzeului sunt expuse: un clopot de la biserica veche, un triptic, o troita in miniatura, cununii, candele si potire de argint, sfesnice, un chivot, cutit de impartasanie cu crucea decupata, un epitrahil cu fir de argint, bedernita, manecute, brau, metanier, carti vechi, majoritatea din secolele XVIII-XIX, pastrate de la biserica veche. • Printre obiectele arheologice descoperite in zona manastirii se regasesc unelte de silex din paleolitic, unelte din neolitic - cultura Cucuteni, obiecte din ceramica - secolele XVIII-XIX, monede de argint si de bronz - secolul al XIX-lea. • Biblioteca dispune de o sala de lectura cu 20 de locuri si include in colectiile ei peste 1.700 de volume de carti provenite de la vechea biserica, donate sau cumparate, carti din productia editoriala contemporana, din tara si de peste hotare, publicatii periodice vechi si actuale. In colectiile bibliotecii se regasesc carti vechi, adevarate valori spirituale ortodoxe, dintre care mentionam: "Mineiul", tiparit la Ramnic in anul 1776, "Ceaslov", tiparit la Iasi in anul 1817, "Orologiul" din 1896, "Aghiazmatar", tiparit in anul 1914, doua exemplare din "Liturghier", tiparit in anul 1937, "Penticostar", tiparit cu binecuvantarea patriarhului Miron Cristea si multe alte carti vechi care necesita restaurare. • Manastirea Moreni - Centrul Scriptoria • Manastirea Moreni adaposteste "Centrul Scriptoria", infiintat in cadrul proiectului Byzantium, un exemplu al imbinarii dintre traditia bizantina, spiritul creator romanesc si tehnologia moderna. Mănăstirea Moreni • Centrul cuprinde un atelier de confectionare a vesmintelor liturgice si un atelier de pictura tempera pe lemn. Din punct de vedere tehnic sunt realizate cu mijloace moderne, insa, stilul reproduce modele medievale. In cele doua compartimente lucreaza 20 maicute cu o varsta cuprinsa intre 20 si 38 de ani. In atelierul de pictura lucreaza trei maici care au absolvit "Scoala populara de arta" din Iasi. Acestei experiente i se adauga, cea din Grecia, unde au invatat tehnica de realizare a icoanelor in tempera pe lemn. Modelele sunt preluate fie din arta romaneasca, in special din Moldova, fie din cea greaca. • Manastirea Moreni - localizare si date de contact • Manastirea Moreni este situata la 37 de kilometri de Vaslui si la 10 kilometri de drumul european Bucuresti-Albita, pe drumul judetean spre comuna Costesti. Aceasta asezare calugareasca se odihneste de sute de ani sub adapostul unui deal, intr-un loc plin de farmec si singuratate, care incanta ochiul trecatorului si revarsa o deosebita bucurie si pace in sufletele ce zabovesc la adapostul zidurilor. Manastirea are posibilitati de cazare. • Sursa de inspiratie a motivelor ornamentale o constituie modelele vechi adunate de la manastirile din Moldova, precum si unele inventate de catre maicute. Inovatia in confectionarea vesmintelor consta in alegerea modelelor, amplasarea acestora, precum si realizarea cu ajutorul tehnicii moderne, aceea a calculatorului. • Se remarca legatura structurala intre decor si obiect in cadrul careia compozitia si personajele sunt supuse formei vesmantului liturgic, precum si maniera de executie care demonstreaza calitatile artistice indiscutabile ale acestor vesminte liturgice. Mănăstirea Mălinești • 11 vietuitoare, viata de obste • Hram: Acoperamantul Maicii Domnuiui, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, • Acces: din Bacau spre Vaslui pe DN 2F, 55 km, stanga in Rlesca pe DJ159,13 km, dreapta in Trohan, 5 km, din Garceni spre nord, spre padure 4 km; • Staret: protos. Filip Mercas; Contact +40744577762. • Adresa: Garceni, 737260, jud. Vaslui • Manastirea Malinesti - pe locul unei biserici mai vechi se ridica in anul 1826, biserica. In anul 1864 devine biserica de mir. Manastirea Malinesti este renovata in 1925 si 1928, cu ajutorul familiei maresalului Prezan. In 1928 este transformata in schit de maici. Manastirea Malinesti a fost desfiintata in 1959 si reinfiintat in 1990 ca manastire de calugari. Mănăstirea Pârvești
• 6 vietuitoare, viata de obste
• Hram: Sfantul Ierarh Nicolae • Acces: din Barlad spre Vaslui pe DN 24/E581,20 km, stanga spre Parvesti 11,5 km; • Stareta: monahia Antonia Balau; • Moaste: piticele din moastele Sf. Mina, o bucatica din vesmantul Sfantului loan Gura de Aur • Adresa: Parvesti, 737148, jud. Vaslui • Manastirea Parvesti - prima biserica s-a ridicat in 1666. In anul 1816 s-a ridicat o noua biserica la Manastirea Parvesti, sfintita in 1820. A devenit biserica de mir in 1864. S-a reinfiintat in 1993 ca manastire de maici.