REFORMELE

LUI ALEXANDRU
I. CUZA
 Unirea Principatelor Române
Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și
reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească. Unirea
este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea
sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24
ianuarie 1859 în Țara Românească. Deznodământul războiului Crimeii a
dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular
favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor adunări ad-hoc în 1857
a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin
care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne
diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului următor, liderul
unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al
Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală. În 1861,
cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și
Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în
1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de
Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit
noul stat România.
La Conferinţa marilor puteri, Imperiul Otoman şi
Imperiul Habsburgic refuză să recunoască dubla
alegere a lui Al. I. Cuza. Acest lucru se va realiza în
august-septembrie 1859.

În perioada 1859-1862 au fost luate măsuri pentru

realizarea deplină a unirii celor două Principate:

 capitala a fost stabilită la Bucureşti;

 s-au unificat armata, vămile, poşta şi telegraful;
 stemă comună;
 realizarea unui curs monetar unic;
 unificarea guvernelor şi adunărilor legislative la 24
ianuarie 1862.
Harta Principatelor Unite
 1.Secularizarea averilor mănăstirești
Legea secularizării averilor mănăstirești a fost dată de
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu scopul de a lua toate
proprietățile și averile anumitor Biserici și mănăstiri și a le
trece în proprietatea statului, pentru „a spori avuția țării”.
Domnitorul Ioan Cuza a instituit un impozit de 10% asupra
veniturilor nete ale mănăstirilor, bisericilor, anumitor
seminarii, centre de asistență socială etc. Măsura adoptată
în 1863, la 4 ani de la Unirea Principatelor, era
fundamentală pentru formarea noului stat român, întrucât
1/4 din suprafața arabilă a țării aparținea mănăstirilor
românești aflate sub influență preponderent greacă. Aceste
proprietăți generau anual venituri de circa 7 milioane de
franci, bani care luau calea străinătății și pe care călugării
greci instalați în mănăstiri îi cheltuiau fără să dea socoteală
autorităților și fără să aducă un folos real românilor .
 2.Reforma agrară
Reforma agrară din 1864 a fost o măsură
luată de guvernul Mihail Kogălniceanu în
timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza,
prin care țăranii clăcași erau eliberați de
obligațiile față de boieri și erau
împroprietăriți cu pământ. A fost primul pas
către începerea procesului de modernizare
a statului roman și, cu toate că a avut
numeroase lipsuri, a rupt legăturile cu
economia și societatea de tip feudale
 3.Reforma fiscală
Reforma fiscală a fost materializată prin
instituirea impozitului personal și a
contribuției pentru drumuri, generalizată
asupra tuturor bărbaților majori, printr-o
nouă lege a patentelor, prin instituirea
impozitului funciar și alte măsuri care au
făcut ca la sfârșitul anului 1861, în preajma
deplinei lor unificări administrativ-politice,
Principatele Unite Române să fie dotate cu
un sistem fiscal modern.
 4.Reforma învățământului
Legea instrucţiunii prin care învăţământul primar devine
gratuit şi obligatoriu.
Prin legea Instructiunii publice din 25 noiembrie 1864,
care a stat la baza invatamantului romanesc timp de
peste trei decenii, s-au stabilit trei grade de invatamant:
primar, secundar, superior. Prin Legea instrucţiunii
publice, învăţământul primar de patru ani devine
obligatoriu şi gratuit. În fiecare sat urma să fie deschisă
câte o şcoală. Era o performanţă care continua să
rămână un deziderat pentru mute ţări occidentale. Se
extindea învăţământul secundar şi cel universitar. Al. I.
Cuza a introdus alfabetul latin, ceea ce a contribuit la
modernizarea instruirii şi a culturii în general.
 5.Reforma justiției
Reforma justitiei consta in elaborea și
promulgarea :
1. Legii contabilității,
2. Legii electorale
3. Legii consiliilor județene,
4. Codul Penal
5. Legii instrucțiunii publice
6. Crearea Consiliului de Stat.
 6.Reforma transporturilor

Prima linie de cale ferată din România

Alexandru Ioan Cuza a acordat companiei
engleze Barkley-Stanisforth construirea
liniei ferate București-Filaret-Giurgiu (fiind
calea cea mai scurtă care lega capitala țării
cu Dunărea și astfel cu restul lumii)
Bibliografie :
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza
https://www.google.ro/
Manual Istoria romanilor clasa a 8-a editura sigma.

Proiect intocmit de : Salvan Lucian Lorand