Sistemul circulator

Generalităţi
 Transportă sângele şi limfa la şi de la
organe şi ţesuturi.
 Sângele şi limfa conţin: celule, plasmă,
substanţe nutritive, cataboliţi, hormoni şi
anticorpi
 Sistemul circulator este format din:
1. sistemul cardiovascular
 cord
 artere
 capilare
 vene
2. sistemul vascular limfatic
 Vasele sunt formate din trei straturi: intima,
media si adventicea. EXCEPTIE: capilarele
si venulele postcapilare
 Intregul sistem circulator este tapetat de Sistemul cardiovascular
endoteliu.
 Endoteliul
 Definiţie: epiteliu simplu
scuamos care delimitează
lumenul vaselor sanguine, al
celor limfatice şi cavităţile
cordului.
 Celula endotelială
 are limite neregulate
 se solidarizează de celulele
endoteliale învecinate prin
joncţiuni (ocludens, adherens şi
gap).
 nucleu este heterocromatic
 citoplasma conţine:
 organite nespecifice
 organite specifice: corpi
Weibel-Palade (conţin factorul
von Willebrand)
 glicogen
 Endoteliul
 Definiţie: epiteliu simplu
scuamos care delimitează
lumenul vaselor sanguine, al
celor limfatice şi cavităţile
cordului.
 Celula endotelială
 are limite neregulate
 se solidarizează de celulele
endoteliale învecinate prin
joncţiuni (ocludens, adherens şi
gap).
 nucleu este heterocromatic
 citoplasma conţine:
 organite nespecifice
 organite specifice: corpi
Weibel-Palade (conţin factorul
von Willebrand)
 glicogen
Pericit Celula endotelială
 Sistemul arterial
 Clasificare:
1. în funcţie de elementele
predominante în medie:
 elastice (de conducere),
 musculare (de distribuţie)
2. în funcţie de diametru
 mari
 mijlocii
 mici
 arteriole
 Alte tipuri de vase arteriale:
 Artere de tranziţie: fac tranziţia
de la arterele de tip elastic la
cele de tip muscular
 Artere specializate (coronare,
cerebrale, pulmonare)
 Sistemul arterial
 Clasificare:
1. în funcţie de elementele
predominante în medie:
 elastice (de conducere),
 musculare (de distribuţie)
2. în funcţie de diametru
 mari
 mijlocii
 mici
 arteriole
 Alte tipuri de vase arteriale:
 Artere de tranziţie: fac tranziţia
de la arterele de tip elastic la
cele de tip muscular
 Artere specializate (coronare,
cerebrale, pulmonare)
 Structura generală a arterelor
 Intima
 endoteliu şi membrana bazală
 strat subendotelial
 limitantă elastică internă (in
artere musculare)
 Media
 celule musculare netede
(predomină în arterele
musculare),
 lamele elastice (predomină în
arterele elastice)
 fibre de reticulină
 limitanta elastică externă (in
artere musculare)
 Adventicea
 ţesut conjunctiv dens
 vasa vasorum (arteriole,
capilare, venule)
 fibre nervoase mielinice şi
amielinice
Arterele elastice
 Sunt artere mari, de conducere
 Prototipul este aorta
 Particularităţi:
 intima este groasă
 stratul subendotelial relativ
gros
 media conţine 30-50 lamele
elastice fenestrate
 adventice relativ subţire
 limitantele elastice (interna si
externa) nu sunt evidente.
Media arterei aorte,
orceină

Lama 1
Arterele musculare
 După calibru sunt mijlocii şi
mici (de distribuţie).
 Particularităţi:
 Media conţine celule
musculare netede dispuse
circular pe mai multe rânduri;
în funcţie de numărul de
rânduri sunt:
 artere mijlocii
 artere mici
 Adventice poate fi mai groasă
decât media
 Limitantele elastice sunt
evidente
 LEE

LEI

Limitantele elastice: internă (LEI) şi externă (LEE); coloraţia cu orceină

Lama 2
 Arteriolele
 Sunt vase arteriale mici
cu diametrul extern sub
0,5 mm
 Lumenul este îngust şi nu
conţine elemente figurate
în lumen
 Prezintă doar limitantă
elastică internă
 lipseşte din arteriola
aferentă a corpusculului
renal
 Media conţine 2-3 rânduri
de celule musculare
netede
 Adventicea este subţire
Arteriolă, orceină
Metaarteriolele sunt prezente DOAR la nivelul mezenterului!
 Capilarele
 Sunt cele mai mici structuri
vasculare cu diametrul sub 10μ.
 Structură:
 endoteliu
 membrana bazală
 strat subendotelial foarte subţire
 pericite
 Clasificare:
1. propriu-zise (in majoritatea
tesuturilor si organelor)
 endoteliu continuu
 membrană bazală continuă
2. fenestrate (rinichi, glande
endocrine, intestin subtire)
 endoteliu cu diafragme
 membrana bazală continuă
3. sinusoide (ficat, organe
hematolimfopoetice) diametru 30-
40μ
 endoteliu discontinu Pericite dispuse în jurul capilarului
 membrană bazală discontinuă
 La microscopul optic pe o secţiune
transversală se observă spre lumen
1-2 nuclei de celule endoteliale.
 Celulă
endotelială

Lumen
capilar

Capilar propriu-zis
Capilare, corpuscul
renal, coloraţia
tricromă Masson
 Sistemul venos
 Se formează prin confluarea
capilarelor
 Clasificare:
1. în funcţie de componentul
predominant al mediei
 musculare
 fibroase
2. în funcţie de diametru:
 venule postcapilare (cele mai mici
vase venoase); sunt dispuse în
continuarea capilarelor
 vene mici şi medii (până la 10 mm
diametru),
 vene mari (peste 10 mm diametru)
 Venele infracardiace prezintă
valvule constituite din:
 ţesut conjunctiv elastic acoperit
de endoteliu;
 la bază celule musculare netede
dispuse plexiform
 Structura generală a venelor
 Limita dintre cele 3 straturi mai
putin evidenta ca la artere
 Intima
 endoteliu şi membrana bazală
 strat subendotelial
 Media
 celule musculare netede relativ
putine
 cantitate variabila de tesut
conjunctiv
 Adventicea
 ţesut conjunctiv dens
 vasa vasorum (arteriole, capilare,
venule)
 fibre nervoase mielinice şi
amielinice
 Venulele postcapilare au
structura microscopică similară
cu a capilarelor!
 Tipuri de vene
 Venulele postcapilare reprezintă locul
pe unde migrează elementele
figurate sanguine în ţesuturi
(diapedeză):
 endoteliu cu membrana bazală
 spaţiu subendotelial subţire
 pericite
 Venele mici şi medii (ex. brahială,
poplitee)
 strat subendotelial foarte subţire
 media: tesut conjunctiv, celule
musculare netede
 adventicea este cel mai gros strat
 Venele mari (ex cavă, portă, renală,
iliacă externă)
 intima bine dezvoltată,
 medie subţire sau absentă (excepţie Venulă postcapilară
safena externă), rare celule
musculare intricat cu tesut conjunctiv
 adventice este stratul cel mai gros
 Venă mica,
secţiune longitudinală

Venă infracardiacă
cu valvule
Artera si vena poplitee

Lama 3
 Dispozitive vasculare speciale
 Anastomozele arterio-venoase
 Scurtcircuit între artere şi vene mici fără capilare între ele
 Glomii
 Structuri înalt specializate pentru comunicarea directă între
arteriole şi venule; încapsulate
 Degete, lobul urechii, vârful nasului
 Reglează fluxul saguin în unele procese fiziologice (temperaturi
scăzute)
 Arteriole cu “periniţă” (piele, tiroidă, mamar, prostată)
 Diferenţiere a intimei şi mediei
 Formată din celule musculare netede ce proiemină asimetric în
lumen
 Reglează debitul sanguin local
 Sistemele porte: artere/vene interpuse între două reţele capilare
 Arterial: rinichi
 Venos: hipofiză, ficat
Anastomoză arterio-venoasă
 Cordul
 Organ musculo-cavitar format din trei
straturi:
 endocard
 miocard
 epicard
 Vascularizaţie: arterele coronare
 vase de tip terminal
 perete gros (raportat la diametru)
 au limitantă elastică în mijlocul
mediei
 odată cu înaintare în vîrstă se
depun în intimă lipide, colesterol şi
se calcifică
 Inervaţie: simpatică şi parasimpatică
modulează frecvenţa contracţiilor
 Epicardul
 Membrană seroasă
 Foiţa viscerală a pericardului
 împreună cu foiţa parietală
delimitează cavitatea
pericardică
 Structură
 mezoteliu cu membrană
bazală
 ţesut conjunctiv lax
(submezotelial) care conţine:
 adipocite,
 vase sanguine,
 fibre nervoase,
 microganglioni nervoşi
Epicard bogat în adipocite; la săgeată celulele mezoteliale
 Miocardul
 Ţesut muscular striat cardiac
 Are funcţie contractilă
 Conţine celule organizate în
fascicule dispuse spiralat spre
vârful inimii
 Între fasciculele musculare se
găseşte interstiţiul, un ţesut
conjunctiv lax cu vase
sanguine.
 Unele celule din atrii şi septul
interventricular secretă factori
natriuretici care reglează
 balanţa electrolitică
 volumul sanguin
 presiunea sanguină
 Miocard,
coloraţie HE
Miocard, coloraţie HE
 Endocardul
 Corespondentul intimei
din vasele sanguine
 Structură:
 Endoteliu cu membrana
bazală
 Strat subendotelial
constituit din ţesut
conjunctiv lax (cu
inaintarea in varsta se
fibrozeaza) cu:
 vase sanguine,
 fibre nervoase
 ţesut excitoconductor
 Sistemul excitoconductor

 Celule specializate incluse în

ţesutul conjunctiv subendocardic
(limita profunda a endocardului).
 Tipuri celulare: P, T şi Purkinje
 Bogate în glicogen
 Miofibrile situate la periferia
citoplasmei, nu sunt organizate în
sarcomere
 Capacitate de autostimulare
Ţesut nodal,
coloraţie HE
Ţesut nodal, celule nodale
 Scheletul fibros al
inimii şi valvulele

 Scheletul fibros: septuri

membranoase, trigon fibros,
inele fibroase
 ţesut conjunctiv dens (insule
cartilaginoase doar la unele
mamifere), puţine fibre
elastice.
 Valvulele: ţesut conjunctiv
fibros central, acoperit de
endoteliu
Lama 4
 Vascularizaţia limfatică
 Circulaţia limfatică:
 unidirecţională
 drenează în sistemul venos
 Nu au vase limfatice:
 ţesutul nervos
 cartilajul articular
 măduva hematogenă
 dinţii
 placenta
 Vasele limfatice (capilare, mici,
mijlocii şi mari):
 au structură asemănătoare venelor,
dar contur neregulat
 peretele este mai subţire decât cel al
venelor,
 limita dintre straturi nu este atât de
netă
 nu conţin hematii în lumen
 adesea sunt colabate (se identifică cu Vas limfatic (L) şi sanguin (V)
dificultate din acest motiv)
 Ductele limfatice mari (limfatic drept
si ductul toracic): prezintă în medie
celule musculare netede
Vas limfatic