MESERIA DE OSPATAR

Ca orice profesie din lume, cea

de ospătar are și avantajele dar și
dezavantajele sale,
însă punând în balanță 
cele două aspecte, se poate afirmă
că prima cântărește cu mult mai
greu în luarea deciziei de a
aborda o asemenea meserie.
 Mediul în care lucrează ospătarul este deosebit de cele mai
multe profesii, atât prin faptul ca acesta nu este expus
intemperiilor și mediilor toxice, cât și prin ambianța în
care își desfășoară activitatea, unde în majoritatea cazurilor,
colegii de serviciu și clienții au o atitudine diferită față
de lucrător în comparații cu multe alte meserii.
   Igiena profesională, vestimentația precum și comportamentul
profesional propriu îl transformă pe ospătar într-o persoană cu
o psihologie aparte (bun cunoscător al celor din preajma sa
prin contactul permanent cu clienții) și de asemena, o persoană
manierată, fapt care se va reflecta și în viața sa particulară.
 Nici partea financiară nu este
de neglijat, știut fiind că, în
afara salariului, ospătarii din
majoritatea țărilor lumii,
care prestează servicii de
calitate, sunt răsplatiți de 
către clienții mulțumiți.
În acest sens, se poate observa
faptul că multi dintre
consumatori devin fideli nu
numai unitatii in care s-
au simtit bine, dar
si ospatarului.
Un ospătar care își îndrăgește meseria, continuând să se
perfecționeze pe întreg parcursul exercitării acesteia
(cunoscător al unei limbi de circulație internațională)
are șansa să lucreze și să cunoască în același timp lumea, ca
însoțitor de bord pe cursele aeriene, pe navele fluviale sau
maritime, pe vagoanele restaurant ale căilor ferate,
precum și ca angajat în restaurantele din străinătate, unde
este cerută destul de frecvent o asemenea forță de muncă.
Lucrătorii care își desfășoară activitatea în alimentația publică
trebuie să aibă un nivel ridicat de cunoștințe de cultură generală și să
cunoască una sau două limbi străine, dacă își desfășoară activitatea
în localuri cu circulație turistică internațională, pentru a fi capabil
să susțină cu consumatorii scurte conversații.
Ospătarul trebuie să aibă simțul ordinii și al curățeniei, să fie
conștiincios, să aibă atenție distrinutivă, să fie înzestrat cu o bună
memorie vizuală, să manifeste interes pentru profesia pe care o
practică, să fie disciplinat și punctual, să dea dovadă de rezistență
fizică și psihică, să aibă spirit de echipă precum, și imaginație în
vederea realizării de servicii competente.
SISTEME DE SERVIRE
I.SISTEMUL DIRECT sau ENGLEZ
Este utilizat în special pentru serviciul a, la carte la grupurile de turiști mesele oficiale.

Este sistemul de servire în care toate operațiile sunt efectuate de către ospătar.
Sistemul direct se realizează in mai multe forme:

 servirea la farfurie;

 servirea la ceașcă;

 servirea cu cleștele sau lușul;

 servirea cu doi lucrători;

 servirea la cărucior;

 servirea la gheridon;
Avantaje

• este un serviciu rapid;

• se poate practica în orice unitate;

• clientul este servit cu cât dorește;

Dezavantaje:

• nu poate fi utilizat la toate preparatele;

• necesită personal cu o bună calificare;

• există riscul pătării fețelor de masă si a hainelor clienților;

• la mesele tip fileu pot fi deranjați clienții din cauza lipsei de spațiu;
 1.SERVIREA LA FARFURIE
LA 1 FARFURIE LA 2 FARFURII

• Ridică prima farfurie • Introduce a doua

cu mâna dreaptă și o farfurie puțin sub
trece în mâna stânga, marginea primei
prinzând-o cu degetul
farfurii și o sprijină
mare așezat pe
pe celelalte degete
marginea de deasupra
farfuriei și cu degetul ( mijlociu, inelar și
arătător dedesubt. mic).
 SERVIREA LA FARFURIE
LA 3 FARFURII LA 4 FARFURII
• Preia a treia farfurie cu • Preia a patra farfurie
mâna dreaptă; dacă în mâna dreaptă, cu
sunt numai trei degetul mare deasupra
consumatori, transportă și cu degetul arătător și
cele trei farfurii la masă. mijlociu dedesubt.
Așează a treia farfurie
pe antebraț și pe
marginea superioară a
celei de-a doua farfurie.
 2.SERVIREA LA CEAȘCĂ
Preparatele se ridică de la secții porționate în
cești(căni).  Acestea  sunt  așezate pe tăvi din
metal, peste care a fost așezat un șervet și se aduc
purtându-se pe palma și antebrațul stâng, peste
care s-a așezat în prealabil ancărul.
La masă se vine pe partea dreaptă a primului
consumator ce urmează sa fie servit, în ordinea
protocolara, se prinde cu degetele mâinii drepte
toarta ceștii (cănii), așezate în marginea tăvii
dinspre degetele mâinii stângi. Se ridica si se duce
până deasupra farfuriei adânci din fata
consumatorului respectiv, îndreptându-se cu gura
spre mijlocul blatului mesei. Se răstoarnă
conținutul, prin aplicare lentă, avându-se grijă să
nu sară stropi care să murdărească fața de masă.
3.SERVIREA CU CLEȘTELE SAU CU
LUȘUL
Constă în aducerea de la secție a preparatelor
porționate și montate pe obiectele de servire ca:
platouri, boluri, supiere, legumiere care se așează
pe antebrațul și palma stângă, pe care în prealabil
a fost așezat ancarul;  se prezintă pe partea  stângă
a clientului și pe aceeași parte se și servește,
apropiindu-se marginea obiectului, de marginea
farfuriei acestuia. Cu mâna dreaptă se prinde
cleștele sau lușul și cu mișcări sigure se trece
preparatul în farfurie; după servire cleștele sau
lușul se așează pe obiectul de servire; se trece prin
spatele consumatorului servit, spre dreapta pentru
a se efectua aceleași operații pentru alt
consumator;
Este indicat ca personalul să aibă calificarea
necesară pentru a știi să mânuiască cleștele, să
prezinte preparatele și să le porționeze în mod egal.
Acest sistem scoate în evidență nivelul de pregătire
profesională a personalului.
4.SERVIREA LA 2 LUCRĂTORI
Se efectuează în felul următor: de la secții un lucrător aduce
concomitent preparatul montat pe platou (pe mâna stânga) și
farfuriile (așezate pe antebrațul aceleiași mâini) până în
apropierea mesei la care urmează să servească. Antebrațul si
palma stânga sunt acoperite cu ancărul împăturit; un alt lucrător
prinde cu mâna stângă câte o farfurie, iar cu ajutorul ustensilelor
de servit (clește, luș) care se află în mâna dreaptă, trece preparatul
din obiectul folosit la transport, pe farfurie; se lasă ustensilele de
servire lângă preparat (cleștele pe platou, lușul în supiera), se
trece farfuria de pe mâna stângă pe mâna dreaptă, se transportă
și se așează pe masă în fața clientului pe partea dreaptă a acestuia.
 5.SERVIREA LA CĂRUCIOR
 Sistemul de servire cu ajutorul
căruciorului constă în aducerea
preparatelor, în special a gustărilor reci,
salatelor, deserturilor (prăjiturilor,
fructelor etc.)  de la secții porționate și
montate pe farfurii întinse mici, salatiere
sau raviere, cu ajutorul unui cărucior de
construcție specială. Pe cărucior se așează
farfuriile cu preparate. Căruciorul se
aduce în salon, lângă masă, chelnerul ia
farfuria cu preparatul dorit și o așează pe
blatul mesei. Acest sistem de servire se
folosește  în unitățile pensiune (cantine) în
care numărul de consumatori este mare.
 6.SERVIREA LA GHERIDON
Este un sistem de servire
spectaculos, fiind utilizat în
unități reprezentative în care se
efectuează curent operațiuni de
tranșare, flambare, filetare,
pregătire și porționare.
Avantaje:
• este un serviciu elegant,
spectaculos și sigur deoarece se
lucrează cu ambele mâini;
Dezavantaje:
• necesită personal cu înaltă
calificare;
necesită mult timp și spațiu;
II.SISTEMUL INDIRECT sau FRANCEZ
SISTEMUL DE SERVIRE
INDIRECT este sistemul în care o
mică parte din operații le face
clientul.
• În cadrul acestui sistem
preparatele sunt aduse la masă
porționate și montate pe obiectele
de servire (platouri, boluri,
supiere, legumiere) însoțite de
obiectele de servire necesare.
 Trecerea preparatelor din obiectele folosite la transportul lor
în farfuriile așezate în prealabil în fața clienților se poate efectua
în două moduri:

a)preparatul este oferit de chelner pe partea stângă a

clientului, apropiind marginea obiectului de servire de
marginea farfuriei așezate pe blatul mesei; clientul, ajutându-
se de ustensilele de servire, trece singur în farfuria din fața sa,
după preferință, preparatul oferit;
b)preparatul, după ce a fost prezentat clienților, se așează la
mijlocul blatului mesei în obiectul de servire folosit la
transport, la o distanță accesibilă mai multor clienți, urmând
ca apoi aceștia să se servească pe rând, cu ajutorul ustensilelor
de servire, după preferință, din preparatul oferit;
SISTEMUL DE SERVIRE LA
PLATOU
ESTE FOLOSIT CU PRECĂDERE ÎN PENSIUNI ȘI ÎN FAMILIE.
SERVICIUL CONSTĂ ÎN AȘEZAREA FARFURIILOR PE MASĂ,
DUPĂ CARE PLATOUL SE AȘEAZĂ PE MASĂ LA DISTANȚĂ
ACCESIBILĂ CLIENȚILOR, CU TACÂMUL DE SERVICIU CĂTRE
CEL CARE URMEAZĂ A SE SERVI PRIMUL.
AVANTAJE:
• ESTE UN SERVICIU SIMPLU ȘI RAPID;
• NU NECESITĂ PERSONAL NUMEROS ȘI CU CALIFICARE
ÎNALTĂ;
DEZAVANTAJE:
• CLIENȚII TIMIZI SUNT PUȘI ÎN DIFICULTATE;
• EXISTĂ RISCUL PĂTĂRII FEȚELOR DE MASĂ ȘI A HAINELOR
CLIENȚILOR;
 3.AUTOSERVIREA

Autoservirea constituie o formă de servire frecvent întâlnită ce se

adresează în general clientelei grăbite sau a celor care nu doresc să
beneficieze de serviciile tradiționale prin ospătari.
Formele de organizare ale serviciilor în unitățile de autoservire
diferită, da totdeauna clienții își pot alege după gust și posibilitățile
financiare, preparatele dorite, pe care și le transportă singuri la
masă, unde le consumă stând pe scaune sau picioare.
 4.SERVIREA RAPIDA (FAST-
FOOD)
Acest sistem de servire cunoaște o dinamică de dezvoltare deosebită,
completând sau înlocuind formele de autoservire, preferințele pentru
acest sistem de servire sunt determinate de modificarea modului de
viață a unor categorii largi de populație, care consumă hrana necesară
într-un timp redus, fără pretenții prea mari. Realizarea acestui sistem
de servire impune următoarele condiții organizatorice și operații:
• produsele destinate preparării sunt supuse unui grad de
prelucrare în unitățile industriale alimentare;
• spațiile destinate preparării și servirii preparatelor sau băuturilor
sunt reduse și sunt folosite în mod intensiv prin dotarea cu instalații și
utilaje moderne cu gabarit mic, consum redus de energie, adecvate
operațiilor ce se execut (cuptoare cu microunde, aparate pentru
prăjirea cartofilor etc.);
• obiectele de servire sunt confecționate din material de plastic,
folosite la o singura consumație, fără să fie nefolosite;
5.SERVIREA LA DOMICILIU (CATERING)

Servirea la domiciliu (catering) se practică la casele de

comenzi. În unele situații speciale (organizarea unor
banchete sau recepții în afara unității, organizarea
revelionului la domiciliu consumatorului etc.), sistemul se
folosește și în alte tipuri de unități. Consumatorii solicită
prin telefon, în scris sau verbal, meniurile pe care le
doresc, indicând cantitatea și ora la care urmează să fie
aduse, adresa domiciliului și eventualele condiții în care se
va face transportul și servirea cu obiecte ale unității, cu
personalul unității.
6.SISTEMUL PRIN INTERMEDIUL
AUTOMATELOR
Acest sistem se folosește la vânzarea gustărilor, a băuturilor
alcoolice și răcoritoare în unele unități publice de alimentație
sau chiar pe străzi, unde sunt amplasate aparate speciale
pentru prepararea și dozarea acestora. Aceste aparate de
construcție specială, acționează electric în urma introducerii
unei monede sau a unei fise, cu anumite caracteristici.
Personalului unității îi revine sarcina ca în permanență să
aprovizioneze aparatele respective și să urmărească buna
funcționare, să asigure obiectele necesare servirii și consumării
preparatelor sau băuturilor, precum și debarasării acestora de
pe mese după ce au fost folosite.
 7. ROOM-SERVICE
Asigură servirea alimentelor, inclusiv a micului dejun, în
camerele/cabinele pasagerilor și/sau în diferite locații, având
următoarele atribuții și responsabilități esențiale. Asigură
servirea eficientă și impecabilă a tuturor felurilor de
mâncare și a băuturilor pasagerilor în camerele acestora. 
Pentru aceste servicii se cere, în primul rând,
promptitudine, amabilitate și respectarea regulilor de servire
practicate curent în restaurant. În funcție de categoria
hotelului, serviciul la camera poate fi asigurat prin serviciul
special destinat (room-service) plasat într-o încăpere de la
unul din etaje, un spațiu special lângă bucătărie sau direct de
la aceasta.
8. SERVIREA IN MIJOACELE DE
TRANSPORT
1.SERVIREA ÎN UNITĂȚILE DE TRANSPORT AERIENE.
Mesele servite la bordul avioanelor trebuie sa cuprindă o mare diversitate sortimentală de la gustări
simple, antreuri, preparate de baza și desert, de băuturi răcoritoare, aperitive, vinuri. Servirea este
efectuată de echipajele de însoțitori de bord care trebuie să dea dovada de competență, profesionalism și
promptitudine.
2. SERVIREA ÎN UNITĂȚILE DE TRANSPORT NAVALE.
Pe vasele fluviale sau maritime care asigură transportul regulat de pasageri între localități relative
apropriate, ele fiind prezentate de servirea la bar, la bufet sau restaurant a unor sortimente de gustări,
dulciuri, băuturi alcoolice și nealcoolice, ceaiuri și cafele, cu respectarea regulilor de servire cunoscute. În
cazul vaselor de croaziera serviciile sunt mult mai diversificate:
3.SERVIREA ÎN UNITĂȚILE DE TRANSPORT TERESTRE.
Serviciile de masă asigurate călătorilor se realizează în următoarele tipuri de vagoane:
 vagoane restaurant-clasice;
 vagoane bufet;
 vagoane salon;
 minibaruri în vagoane de dormit sau turist;
CONCLUZII
Ospătarul este principala forță de vânzare a unei unități de alimentație,
importanța acestuia putând fi exemplificată prin următoarele cuvinte:
,, Ca ospătar, când oaspetele este în fața ta, poartă-te în așa fel
demonstrând că ești conștient de faptul că datorită lui te afli acolo.
Oprește-te din orice activitate anterioară, zâmbește-i și primește-l,
învăluie-l cu o privire caldă, deschisă, binevoitoare. Manifești același
interes pentru fiecare în parte, înțelege-i anxietatea și problemele din
punctul lui de vedere, fii simpatic. Fă-l să se simtă important, răspunde-i
la orice întrebare, creează o atmosferă de amabilitate pe care turiștii vor
să o retrăiască mereu ” . ,, Ceea ce diferențiază întreprinderea
performantă de întreprinderea neperformantă sunt, înainte de orice,
oamenii, entuziasmul lor, creativitate lor. Toate celelalte pot fi cumpărate,
învățate, copiate ” .