Sunteți pe pagina 1din 18

Organizarea şi efectuarea

inventarierii elementelor de
natura activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii
Etape
 Organizarea inventarierii

 Efectuarea inventarierii

 Stabilirea rezultatelor inventarierii

 Valorificarea rezultatelor inventarierii

 Înregistrarea în contabilitate a rezultatelor


inventarierii
Organizarea inventarierii
Măsuri organizatorice care trebuie luate de comisia
de inventariere

 înainte de începerea operațiunii de inventariere, se ia de


la gestionarul răspunzator de gestiunea bunurilor o
declarație scrisă;

 să identifice toate locurile în care există bunuri ce


urmează a fi inventariate;

 să asigure închiderea și sigilarea spațiilor de depozitare,


în prezenta gestionarului, ori de cate ori se întrerup
operațiunile de inventariere și se parăsește gestiunea;
Măsuri organizatorice care trebuie luate de comisia
de inventariere
 să bareze și să semneze, la ultima operațiune, fișele de
magazie, menționand data la care s-au inventariat
bunurile, să vizeze documentele care privesc intrari sau
ieșiri de bunuri, existente în gestiune dar neînregistrate, să
dispună înregistrarea acestora în fișele de magazie și
predarea lor la contabilitate, astfel încât situația scriptică a
gestiunii să reflecte realitatea;

 să verifice numerarul din casă și să stabilească suma


încasărilor din ziua curentă, solicitând întocmirea
monetarului și depunerea acestuia la casieria instituției;

 să controleze dacă toate instrumentele și aparatele de


măsură sau de cântarire au fost verificate și dacă sunt în
bună stare de funcționare.
Atenție!
 În cazul în care gestionarul lipsește, comisia de
inventariere aplică sigiliul și comunică ordonatorului de
credite acest lucru;
 Acesta are obligația să încunoștiințeze imediat în
scris, pe gestionar, despre inventarierea ce trebuie să
se efectueze, indicand locul, ziua și ora fixată pentru
începerea lucrărilor;
 Daca gestionarul sau reprezentantul sau legal nu se
prezinta la data si ora fixate, inventarierea se
efectueaza de catre comisia de inventariere in
prezenta altei persoane, care să-l reprezinte pe
gestionar;
 În perioada inventarierii, presedintele și membrii
comisiei nu vor fi implicați în alte activități care ar
stânjeni buna desfășurare a acesteia.
Efectuarea inventarierii
 stabilirea stocurilor faptice de bunuri materiale și valori
banesti prin: numărare, cântărire, măsurare, cubare sau
prin alte mijloace tehnice de determinare a existenței fizice
și a stării acestora;
 listele de inventariere trebuie să se întocmească pe locuri de
depozitare, pe gestiuni și categorii de bunuri;

Atenție!
 Pe ultima filă a listei de inventariere, gestionarul trebuie să
menționeze dacă toate bunurile și valorile bănești au fost
inventariate și consemnate în listele de inventariere în
prezența sa.
 Gestionarul menționează dacă are obiecții cu privire la
modul de efectuare a inventarierii. În acest caz, comisia
este obligată să analizeze obiecțiile, iar concluziile la care a
ajuns se vor menționa la sfârșitul listelor de inventariere.
Precizare

Dacă în timpul inventarierii se fac mișcări de bunuri materiale, pe lângă


rezultatele constatate pe teren se vor lua în calcul și intrările de bunuri
materiale ce au avut loc, tinându-se seama de documentele justificative
ale acestor mișcări.

Pentru bunurile date în custodie, comisia de inventariere solicită


confirmare scrisă privind existența acestora.

Bunurile aparținând altor instituții (inchiriate, în custodie, etc.) se


inventariază și se înscriu în liste separate. Listele de inventariere pentru
aceste bunuri vor conține informatii cu privire la numărul și data actului
de predare-primire și ale documentului de livrare, precum și alte
informații utile.
Constatări pe teren

 În cazul cand comisia constată pe teren ca denumirea


bunurilor înscrise în documentele de inventariere nu
este corectă, aceasta este obligată să le înscrie corect.

 În mod similar se va proceda cu bunurile materiale


constatate ca existente pe teren și care nu au fost
înregistrate în contabiliate.

 Comisiile de inventariere sunt obligate să stabilească și


starea reală a bunurilor.
Particularități
 Inventarierea terenurilor se efectuează pe baza
documentului care atesta proprietatea acestora, a
schițelor de amplasament și a dosarului de cadastru.

 Inventarierea clădirilor se face prin identificarea lor pe


baza titlurilor de proprietate și a dosarului tehnic al
acestora.

 În cazul unor lucrari executate la clădiri (construirea


de noi etaje) se vor reflecta în evidența contabilă.

 Inventarierea activelor fixe corporale și necorporale


aflate în curs de execuție se face prin verificarea la
fața locului a stadiului fizic al lucrărilor.
Particularități
 Investițiile puse în funcțiune total sau parțial, carora nu li
s-au întocmit documentele de înregistrare ca imobilizări
corporale, se înscriu în liste de inventariere separate.
 Lucrările de investiții care nu se mai execută, fiind sistate
sau abandonate, se înscriu în liste de inventariere
separate, arătâd cauzele sistării sau abandonării și
măsurile ce se propun în legătură cu aceste lucrări.
 Înscrierea în listele de inventariere a mărcilor poștale,
bonurilor valorice și altele asemenea se face la voaloarea
lor nominală.
 Disponibilitățile aflate în conturi la bănci sau la unitățile
Trezoreriei Statului se inventariază prin confruntarea
soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele
din contabilitate.
Particularități
 Disponibilitățile in lei și valută din casierie se inventariază în
ultima zi lucrătoare a exercițiului financiar, după
înregistrarea tuturor operațiunilor de încasări și plăți privind
exercițiul respectiv,confruntându-se soldurile din registrul
de casă cu monetarul și cu cele din contabilitate.
 Creanțele și obligațiile față de terți sunt supuse verificării și
confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare și
creditoare ale conturilor de creanțe și datorii care dețin
ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi,
potrivit extrasului de cont sau punctajelor reciproce, în
functie de necesități.
 Evaluarea creanțelor și datoriilor exprimate în valută se face
la cursul de schimb valutar comunicat de BNR, valabil
pentru data încheierii exercițiului financiar.
 Bunurile din domeniul public al statului aflate în
administrarea institutiilor seinventariază și se evidențiază în
mod distinct în cadrul acestor instituții.
Stabilirea rezultatelor inventarierii
 Prin compararea datelor constatate faptic și inscrise în listele
de inventariere cu cele din evidența tehnico-operativă și din
contabilitate.
 Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează la
o analiză a tuturor stocurilor înscrise în fișele de magazie și a
soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate.
 Erorile descoperite cu această ocazie trebuie corectate
operativ, după care se procedează la stabilirea rezultatelor
inventarierii, prin confirmarea cantităților consemnate în listele
de inventariere, cu evidența tehnico-operativă pentru fiecare
poziție în parte.
 Pentru toate plusurile, lipsurile și deprecierile constatate la
bunuri, precum și pentru pagubele determinate de expirarea
termenelor de prescrpție a creanțelor sau din alte cauze,
comisia de inventariere trebuie să primească explicații scrise de
la persoanele care au răspunderea gestionării, respectiv a
urmăririi decontării creanțelor.
Tratarea plusurilor/lipsurilor
în/din gestiune
 În cazul constatării unor plusuri în gestiune, bunurile
respective se înregistrează la valoarea contabilă.

 În cazul constatării în gestiune, a unor lipsuri sau


degradări imputabile, se va efectua cercetarea
administrativă pentru a stabili persoanele responsabile și
valoarea pagubei.

 Scăderea din contabilitate a unor pagube care nu se


datorează culpei unei persoane se face în baza aprobarii
ordonatorului de credite,cu avizulordonatorului superior
de credite.
În situația constatării în gestiune a unor lipsuri ce nu sunt considerate
infracțiuni, se va avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu
eventuale plusuri constatate, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele
condiții:
 să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiași bun material, din
cauza asemănării în ceea ce privește aspectul exterior: culoare, desen,
model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;
 diferențele constatate în plus sau în minus să privească aceeași
perioadă de gestiune (între două inventarieri periodice consecutive în
cadrul cărora s-a stabilit existentul la sorturile care fac obiectul
compensării) și aceeași gestiune.

Nu se admite compensarea în cazurile în care s-a facut dovada că lipsurile


constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea
bunurilor respective datorate vinovăției persoanelor care răspund de
gestionarea acestor bunuri.
Listele cu produse, mărfuri, ambalaje și alte
valori materiale care întrunesc condițiile de
compensare datorită riscului de confuzie se
aprobă de ordonatorul de credite.

Compensarea se face pentru cantități egale între


plusurile și lipsurile constatate.
Rezultatele inventarierii
Proces-verbal care trebuie sa cuprindă în principal următoarele
elemente:
 data întocmirii, numele membrilor comisiei de inventariere,
data începerii și terminării operațiuni de inventariere;
 rezultatele inventarierii, concluziile și propunerile comisiei
de inventariere cu privire la cauzele plusurilor și ale
lipsurilor constatate, persoanele vinovate;
 volumul stocurilor depreciate, fără mișcare, cu mișcare
lentă;
 propuneri de scoatere din funcțiune/declasare a unor bunuri
materiale;
 constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea,
asigurarea integritătii bunurilor din gestiune și alte aspecte
legate de activitatea gestionării elementelor de activ și de
pasiv ale instituției.
Înregistrarea în contabilitate a rezultatelor
inventarierii

Bunurile materiale inventariate se evaluează și se înscriu în


listele de inventariere la valoarea contabilă.

 Bunurile constatate plus se înregistrează în contabilitate


ca o intrare în gestiune;
 Lipsurile se inregistreaza ca iesiri din gestiune.

Pagubele constatate la inventariere sunt imputate


persoanelor responsabile, iar debitorii deveniți insolvabili, se
evidențiază în contabilitate în conturi analitice distincte, iar
în cadrul acestora pe fiecare debitor, urmărindu-se
recuperarea lor.
Pe baza registrului-inventar și a balanței de verificare,
întocmite la 31 decembrie, se intocmește bilanțul contabil, care
face parte din situatiile financiare anuale, ale căror posturi
trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabiliate,
puse de acord cu situația reală a elementelor de activ și de
pasiv stabilite pe baza inventarului.