Articolele care utilizeaza terminologia “parodontita cronica” dateaza inca din

anul 1948 cand apare si primul index referitor la “parodontita agresiva”

Numeroase studii cu variate grade de complexitate au evidentiat
diferentele dintre parodontita cronica si cea agresiva.

Parodontita Cronica
Inflamatie a gingiei ce se extinde spre sistemul de atasament adiacent
Caracteristica bolii:
 pierderea clinica de atasament ca urmare a deteriorarii ligamentului
parodontal si a pierderii osului de suport adiacent

Parodontitele Agresive
Grup de parodontite rare, severe, rapid progresive
Caracteristic:
• rata rapida de progresie
• tendinta distincta de agregare intrafamiliala a cazurilor
• flora foarte virulenta sau o susceptibilitate crescuta a individului la boala
parodontala
Progresia bolii parodontale
agresiv

Pierdere
de cronic
atasament
sau os

normal

VARSTA
Raportul de consens al AAP din 2000
CRACTERISTICI PRIMARE
AGRESIV
 Exceptand boala parodontala, pacientii sunt clinic sanatosi
 Pierdere rapida de atasament si os alveolar
 Agregare familiala

CRACTERISTICI SECUNDARE

Severitatea distructiei tisulare in discordanta cu cantitatea depozitelor microbiene

Proportii crescute de Aggregatebacter antinomycetemcomitans si Porphyromonas
gingivalis (la unele populatii)
Anomalii ale macrofagelor
Fenotip cu raspuns exagerat al macrofagelor, incluzand nivele crescute de PG E2 si
IL1b ca raspuns la endotoxinele bacteriene
Progresia pierderii de atasament si de os alveolar poate fi auto-limitanta
 BOLI SI CONDITII PARODONTALE ultima clasificare Amsterdam 2018 - EFP

Sanatatea parodontala,
Parodontite Alte conditii ce afecteaza parodontiul
boli si conditii gingivale

Sanatate Conditii si boli

Gingivite Gingivite Parodontite ca Abcesele Conditii si Factori
parodontala Boli sistemice care
induse de Ne-induse manifestari ale parodontale si diformitati Forte ocluzale asociati
si sanatate parodontale Parodontite afecteaza
biofilmul de biofilm unor boli Leziunile endo- muco- traumatice dintelui sau
gingivala necrozante parodontiul de
dentar dentar sistemice parodontale gingivale protezelor
  suport
 PARODONTITE EFP – Europerio 9, 2018, Amsterdam
a. Stadii: Pe baza severitatii si complexitatii managementului
Stadiu I Parodontita initiala

Stadiu II Parodontita moderata

Stadiu III Parodontita severa cu potential de a pierde alti dinti

Stadiu IV Parodontita severa cu potential de pierdere a dentitiei

b. Extindere si distributie: localizata/ generalizata/ distributie molar-incisiv

c. Grade: Dovada de risc de progresie rapida, raspuns la tratament anticipat

i. Grad A Rata lenta de progresie

ii. Grad B Rata moderata de progresie

iii. Grad C Rata rapida de progresie

Caracteristici clinice comune (1) CRONIC vs. AGRESIV
 ambele sunt infecţii complexe care apar în gazde susceptibile
 sunt determinate de biofilmele formate pe suprafeţele dentare
 biofilmele producătoare de boală includ microorganisme care sunt componente
ale microbiotei orale indigene (normale)
 reacţiile inflamatorii/imune ale gazdei sunt în principal responsabile pentru
pierderea ataşamentului parodontal şi a osului alveolar

Caracteristici clinice comune (2)

• tratamentul antiinfecţios este de obicei eficient în managementul atât al
formei cronice, cât şi al formei agresive de parodontită
• eventualul rezultat al afecţiunii netratate este pierderea dinţilor
• indivizii afectaţi nu prezintă condiţii medicale sau de sănătate generală
cunoscute care ar putea contribui la progresul parodontitei

Diferenţe clinice semnificative

Parodontita Cronica / Parodontite Agresive
•vârsta debutului (adică, detecţia),
•vitezele evoluţiei,
•tiparele distrugerii tisulare,
•semnele clinice de inflamaţie,
•abundenţa relativă a plăcii şi tartrului
Parodontita cronică localizată şi
parodontita cronică generalizată
sunt considerate de obicei a constitui două
expresii clinice ale aceleiaşi afecţiuni
nu par să existe diferenţe notabile în privinţa
microbiotei subgingivale sau a
caracteristicilor histopatologice între forme

par să fie asociate cu profiluri bacteriene relativ

diferite la nivelul microbiotei subgingivale şi
prezintă factori genetici de risc separaţi

pot fi considerate a reprezenta afecţiuni diferite

Parodontita agresivă localizată şi
parodontita agresivă generalizată
SISTEME DE CLASIFICARE VERSUS DIAGNOSTICE

Una dintre caracteristicile clinice comune ale parodontitei

cronice şi parodontitei agresive este că indivizii afectaţi
nu prezintă condiţii medicale sau de sănătate generală
cunoscute care ar putea contribui la progresul
parodontitei.
Conform clasificării din 1999, dacă un individ are o
afecţiune sistemică ce poate modifica profund iniţierea şi
cursul clinic al infecţiilor parodontale, parodontita
rezultantă ar trebui clasificată ca „ parodontită ca
manifestare a unei afecţiuni sistemice”.
Termenul „parodontită ca manifestare a afecţiunii
sistemică” ar trebui utilizat numai atunci când afecţiunea
sistemică tulbură profund capacitatea gazdei de a face faţă
atacului bacterian asociat cu parodontita.
SISTEME DE CLASIFICARE VERSUS DIAGNOSTICE

Exacerbarea infecţiei parodontale devine atât de

marcată încât orice parodontită se transformă într-o
entitate diferită din punct de vedere clinic.
Spre exemplu, un caz necomplicat de parodontită
cronică suprapus pe un pacient cu neutropenie severă
devine o infecţie parodontală cu un traseu clinic
semnificativ modificat.
Acest aspect ridică interesanta întrebare,
„În ce moment devine un modificator al răspunsurilor
imune de gazdă atât de important, încât parodontita
devine o manifestare a acelui modificator?”.
SISTEME DE CLASIFICARE VERSUS DIAGNOSTICE

Se poate susţine că afecţiunea parodontală la un astfel

de pacient ar putea fi clasificată ca una dintre
următoarele:
1. parodontită cronică asociată cu diabet
2. parodontită ca manifestare a afecţiunii sistemice
sau
3. parodontită asociată cu diabet.
În ultimele două categorii, omiterea termenului
„cronic” implică faptul că parodontita a devenit o
entitate diferită de forma de rutină şi relativ
neimplicată a afecţiunii parodontale lent progresivă.
SISTEME DE CLASIFICARE VERSUS DIAGNOSTICE

De exemplu, prezenţa afecţiunii severe nu

înseamnă în mod necesar că acea condiţie ar
trebui clasificată ca parodontită agresivă.

Definiţia de caz a parodontitei agresive trebuie să

includă cât mai multe caracteristici primare
posibile pentru a se putea discrimina suficient
între un caz sever de parodontită cronică şi
parodontita agresivă.
SISTEME DE CLASIFICARE VERSUS DIAGNOSTICE
Deşi similare în numeroase aspecte generale sau globale, s-a
sugerat că formele cronică şi agresivă de parodontită prezintă
un număr de diferenţe clinice semnificative, incluzând:
vârsta debutului (detecţia),
vitezele evoluţiei,
tiparele distrugerii,
semnele clinice de inflamaţie
abundenţa relativă a plăcii şi tartrului.
Combinaţiile acestor diferenţe clinice constituie baza
fundamentală pentru amplasarea indivizilor afectaţi în una
dintre cele trei categorii majore de parodontită
parodontita cronică,
parodontita agresivă localizată
parodontita agresivă generalizată
Caracteristicile histopatologice ale parodontitelor
cronice si agresive

Ambele forme de parodontita se caracterizeaza prin distructia

progresiva a parodontiului si care lasate netratate determina
pierderea dintilor .
Caractericile histopatologice intalnite la ambele afectiuni sunt :
modificari acute inflamatorii(vasculita) ca raspuns la colonizarea
bacteriana,
 influxul de neutrofile spre biofilmul bacterian subgingival,
 desprinderea epiteliului de jonctiune si aparitia pungilor
parodontale,
 acumularea cronica de celule inflamatorii ,
migrarea spre apical a tesutului parodontal,
 resorbtia osteoclastica a osului alveolar.
 Caracteristicile histopatologice ale
parodontitelor cronice si agresive
Smith si colab au discutat si comparat natura infiltratului inflamator descoperit in
cazul celor 2 forme de parodontite si nu au descoperit o explicatie histopatologica
pentru diferenta ratei de distructie dintre cele doua tipuri de parodontite.

An abundance of plasma cells in Plasma cell lesion with sub-epithelial

gingival connective tissue. polymorphonuclear neutrophils.
This is typical of both chronic and This is a feature of both chronic
aggressive periodontitis. and aggressive periodontiti
Compararea caracteristicilor microbiologice ale
celor doua tipuri de parodontita

Miscroorganismele patogene se gasesc si in

microbiota subiectilor sanatosi, coexitand in
armonie cu celelalte miscroorganisme .
Armitage vorbeste despre interactiunea dintre
microbiota orala si gazda si despre relatia dintre
raspunsul imun natural si cel adaptativ necesar
pentru stabilirea homeostaziei compatibile
sanatatii orale.
In plus, analizele genomice si cele proteomice
sugereaza ca anumite asocieri bacteriene pot
determina producerea afectiunilor parodontale.
Diferentele in similaritatile imunologice intre
parodontita cronica si cea agresiva
Ford si colab au examinat posibilitatea existentei unor
diferente imunologice intre raspunsul imun innascut si cel
adaptativ in cazul celor doua tipuri de parodontite.
Receptorii Toll-Like sunt o component importanta a
raspunsului imun innascut, deoarece declanseaza eliberarea
de peptide antimicrobiene si de proteine cand sunt stimulate
de microorganismele patogene.
 Diferenta dintre cele doua parodontite poate fi determinate de prezenta
unor astfel de receptori, dar diferiti de la caz la caz.
 In plus, datele preliminare sugereaza diferente intre cele doua
tipuri de parodontite in ceea ce priveste sinteza de beta-
defensins de catre celulele gazda.
 Diferente potentiale intre componentele sistemului imun
adaptativ sunt posibile.
Se pare ca ambele afectiuni au profile imunohistologice
similar, cu mecanisme asemanatoare.
Compararea functiei neutrofilelor in
parodontita cronica si cea agresiva
Pacientii cu parodontita agresiva prezinta un chemotaxism
scazut, fagocitoza si apoptoza celulara cand sunt expusi la
atacul bacterian.
S-a sugerat ca prezenta neutrofilelor este secundara expunerii
microbiene si a mediatorilor inflamatiei.
Ryder a explicat de ce acest raspuns imun alterat este important
in progresia parodontitelor.
 Se crede ca prezenta constanta a infectiei parodontale determina
activarea neutrofilelor mai puternica pentru a face fata atacului
microbian.
Cand neutrofilele ajung in zona elibereaza enzyme care
accelereaza distructia tisulara.
Ryder crede ca diferitele functii ale neutrofilelor in
parodontita agresiva pot fi datorate caracteristilor primare
sau dobandite ale acestora.
Caracteristicile clinice ale parodontitelor cronice si agresive
Exista discutii in legatura cu diferenta dintre aceste doua
afectiuni datorita caracteristicilor clinice :
1) varsta de instalare a bolii,
2) rata de progresie,
3) tipul de distructie,
4) semnele de inflamatie
5) cantitatea relative de placa si tartu
Parodontita cronica localizata si cea generalizata au semne
comune clinice, epidemiologice si etiologice - sunt
considerate a fi aceeasi boala.
In contrast, diferentele clinice majore intre parodontita
agresiva localizata si cea generalizata sugereaza prezenta a
doua boli.
 Comparison of the clinical features of chronic and aggressive periodontitis
  GARY C. ARMITAGE & MARY P. CULLINAN Periodontology 2000, Vol. 53, 2010, 12–27
Prodontita agresiva localizata si generalizata
Deşi există diferenţe extensive între aspectul clinic al pacienţilor indicaţi în cele 2
cazuri acest contrast izbitor nu se regăseşte întotdeauna la compararea celor două
afecţiuni.

Aspectul clinic al gingiei

mandibulare drepte la o femeie Aspectul clinic al ţesuturilor gingivale la un tânăr de
de 17 ani cu parodontită 15 ani cu parodontită agresivă generalizată.
agresivă localizată. (inflamaţia gingivală intensă şi depozitele masive de
placă şi tartru).
Parodontita agresiva vs cronica

Semne tardive de parodontită

agresivă localizată.
Migrarea şi deviatia dinţilor
cu inflamaţie gingivală
marcată.

Inflamaţie severă, recesiune gingivală marcată şi

depozite masive de tartru la un bărbat de 47 de ani
cu parodontită cronică
Parodontita agresiva

Posibil exemplu de autolimitare a

parodontitei agresive localizate
netratate la o femeie de 24 de ani
Genetica si factorii de risc din mediu in
parodontita agresiva si cea cronica

Boala parodontala presupune existenta unei

predispozitii din partea gazdei , orice factor din
mediu care modifica raspunsul innascut putand fi
considerat un factor de risc.
Stabholz si colab. au aratat ca nu exista diferente in
ceea ce priveste factorii de risc intre cele doua
afectiuni parodontale .
Ambele afectiuni au susceptibilitate genetica desi
polimorfismul genetic poate fi oarecum diferit.
Factorul de risc genetic exista , dar influenta
acestuia nu este bine cunoscuta
 Diagnostic Diferential

Generalizata vs Localizata
Caracteristici clinice : • Parodontita cronica
1) varsta de instalare a bolii,
2) rata de progresie,
3) tipul de distructie, • Parodontita din conditii sistemice
4) semnele de inflamatie
5) cantitatea relative de placa si tartu
• Parodontita refractara
Parodontita cronica localizata si cea generalizata au semne
comune clinice, epidemiologice si etiologice

In contrast, diferentele clinice majore intre parodontita agresiva

localizata si cea generalizata sugereaza prezenta a doua boli.
 Diferenţe clinice semnificative
Parodontita Cronica / Parodontite Agresive
•vârsta debutului (adică, detecţia),
•vitezele evoluţiei,
•tiparele distrugerii tisulare,
•semnele clinice de inflamaţie,
•abundenţa relativă a plăcii şi tartrului
• Parodontita Cronica
Inflamatie a gingiei ce se extinde spre sistemul de atasament
adiacent
Caracteristica bolii:
pierderea clinica de atasament ca urmare a deteriorarii
ligamentului parodontal si a pierderii osului de suport adiacent
• Parodontitele Agresive
Grup de parodontite rare, severe, rapid progresive
Caracteristic:
•rata rapida de progresie
•tendinta distincta de agregare intrafamiliala a cazurilor
•flora foarte virulenta sau o susceptibilitate crescuta a
individului la boala parodontala
 Evolutie, Prognostic, Complicatii
Parodontita prepubertara
Prognostic rezervat
Evolueaza de cele mai multe ori spre avulsia
dintilor
Parodontita juvenila
Prognosticul depinde de gradul de resorbtie
osoasa si de mobilitate
Evolutie favarabila sub tratament
Prognostic rezervat
• floră specifică, defecte leucocitare
• funcţie de severitate, diagnosticul precoce creşte
şansa de păstrare a unităţilor odontale
• prognostic ameliorabil prin tratament
• Resorbtie osoasa > 2 suprafete radiculare si > ½ din
lungimea radacinii
• Mobilitate patologica de grad III
Parodontita agresiva rapid progresiva
Prognostic incert
• vârste tinere
• pierdere rapidă de suport osos
• absenţa corelării cu  stadiul inflamator
 atitudinea terapeutică
Parodontita refractara
Prognostic incert, rezervat
•Rezistenta la terapie
•mecanisme bacteriene de rezistenţă
• terapie incompletă / incorect condusă
EVOLUTIE
• Influentata de factorii locali favorizanti, varsta, boli generale
• continuă, alternanţa episoadelor activitate – inactivitate
• rata distrucţiei caracterizează un anumit tipar lezional
• netratată, conduce la expulzia unităţii odontale afectate
• terapia corectă stabilizează o situaţie - integrare funcţională
• în absenţa tratamentului survin modificări la nivel:
 parodontal: abces parodontal
 odontal: hipersensibilitate
carii de suprafaţă radiculară
leziuni cuneiforme
 sindrom endo–parodontal