MEDICINA FAMILIEI Analiza stării de sănătate a populaţiei se face prin indici de apreciere clasificaţi în: 1.Indici demografici 2.Indici de morbiditate 3.Indici de măsurare a îmbătrânirii a populaţiei 4.Indici de mediu, factori de risc 5.Indici de evaluare a activităţii în spital 1. INDICII DEMOGRAFICI Sunt folosiţi ca parametru important al stării de sănătate a unei comunităţi, naţiuni . Ei sunt indicatori de nivel =rezultat al acţiunii factorilor care influenţează starea de sănătate. Demografia derivă din limba greacă = demos ( popor) + grafos ( descrie) Obiectivul demografie I.Prima etapă: de la apariție ( secXVII- până în secXX) -statistică socială, statistica populației II.A doua etapă: -biologizarea demografiei -legi de evoluție a populației ( prin natalitate, mortalitate) = curba logistică III:A treia etapă: -socializarea demografiei -știința socială cu factori determinanți sociali Obietivele de astăzi ale demografiei sunt: -culegerea, compararea, analiza statistică , prezentarea analizei populaționale (necesită calcule matematice) -tendințe și fenomene demografice ( necesită matematică, sociologie, economie etc)
INDICII DEMOGRAFICI: -NATALITATEA
-FERTILITATEA
-MORTALITATEA
Acești parametri înregistrează frecvența cazurilor și interpretarea lor,
probabilitatea , evoluții, precum și riscuri la nivel comunitar. MIȘCAREA POPULAȚIEI reprezintă dinamica populației și este caracterizată de următorii parametrii: -Natalitatea -Fertilitatea -Fecunditatea -Nupțialitatea -Divorțialitatea -Mortalitatea -Speranța de viață -Sporul natural al populației NATALITATEA reprezintă un important indice al evoluției demografice într-un teritoriu și este influențată de factori sociali, economici, politici, culturali, psihologici, legislativi, religioși, medicali etc. Dinamica populației la nivel național ,cât și șa nivel regional este influențată de evoluția natalității. Natalitatea reprezintă frecvența nașterilor dintr-un teritoriu, pe o anumită perioadă de timp și este apreciată prin indicele de natalitate ce reprezintă numărul de nou născuți vii la 1000 de locuitori. I.N.T= nr. născuți vii* 1000/ numărul populației dintr-un anumit teritoriu Indicele de natalitate poate fi calculat și pe perioade mai scurte de timp ( semetru; trimestru) . Indicele de natalitate variază de la o țară la alta, de la o regiune la alta sau de la o comunitate la alta. În România, în luna martie 2017 s-au născut 15.051 copii, cu 2.035 (15,6%) mai mulţi comparativ cu martie 2016, şi au decedat 22.709 persoane, în scădere cu 238 (1,1%) faţă de a treia lună a anului trecut. Cumulat, în primele trei luni din acest an s-au născut 43.163 copii, în scădere cu 2,2% faţă de perioada ianuarie-martie 2016, şi au decedat 73.980 persoane, în urcare cu 9,5%, astfel că sporul natural negativ a fost de 30.817 persoane, în creştere cu 26,3% faţă de perioada similară a anului trecut.
Se consideră că valorile indicelui de natalitate poate fi interpretat astfel:
-Peste 40% : foarte ridicat -Între 30-39,9% : ridicat -Între 20-29.9%: mediu -Între 15-19.9% : scăzut -Sub 15% : foarte scăzut FERTILITATEA este un alt indice fidel al evoluției populației și reprezintă numărul de născuți vii la 1000 de femei aflat în perioadă fertilă ( între 15-49 ani). I.F= nr. născuți vii *1000 / nr femei cu vârstă între 15-49 ani Calculată pe grupe de vârstă, fertilitatea cea mai mare este reprezentată de grupa 20-24 ani, urmează cele cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani, apoi cele între 24-35 ani.
FECUNDITATEA reprezintă capacitatea bilogică a femeilor cu vârsta între 15-49
ani de a procreea. Prin sarcină se înțelege produsul de concepție de a depășit 2 luni si care în evoluție se termină prin născut viu, mort sau avort. Un indice de fecunditate scăzut, cu un indice de fertilitate scăzut denotă un fenomen de sterilitate sau fenomenul de folosire pe scară largă a produselor anticoncepționale. În schimb, un indice de fecunditate mare, cu un indice de fertilitate scăzut = terminarea multor sarcini prin avort NUPȚIALITATEA: este strâns legată de mișcarea populației. Influențând natalitatea, precum și morbiditatea, mortalitatea și este reprezentată de numărul de căsătorii * 1000/ nr .populației. Acest indice are un puternic rol și în determinarea celorlalți indici importanți în demografie, influentând și indicele de fertilitate. DIVORȚIALITATE: nr de divorțuri*1000/ nr populației Acest indice poate fi exprimat și sub formă procentuală: Nr divorțuri*100 / nr de căsătorii din aceeași perioadă.
MORTALITATEA : indicator demografic important ce intră în calculul
numărului populației unei comunități, însă are și rol în determinarea stării de sănătate în comunitatea resprectivă. Mortalitate generală: nr decese (într-un an) * 1000/ nr populației într-o comunitate. Deces = dispariția oricărui semn de viață la un moment ulterior nașterii, prin suprimarea funcțiilor vitale ( respirație, circulație). Cauzele decesului se stabilesc printr-un certificat costatator al decesului , care trebuie să redea afecțiunile, stările morbide sau accidente , traumatisme ce au peodus decesul, precum și imprejurările ce au condus la instalarea stării morbide. Acest certifcat cuprinde 3 etape esențiale: I . Cauza directă a decesului : insuficiență respiratorie II. Cauza antecedentă: astmă bronșic infectat III. Cauza inițială: astmă bronșic Se adaugă și toate stările morbite ce au contribui la deces , însă nu au legătură directă cu boala ce a determinat decesul ( ex diabet zaharat ce determină o stare de imunodepresie și suscebilitate crescută la infecții). Medicul de familie este cel ce eliberează de cele mai multe ori certificatul constatator al decesului, excepție fiind situații de moarte suspectă ce impun efectuarea examenului necroptic. SPERANȚA DE VIAȚĂ: este un alt indice important demografic prin prisma vârstei de deces . Acesta va fi calculat în funcție de sex, evidențiindu-se diferențele descoperite. Valorile obține vor fi intepretate prin comparație cu alte tări ale UE, diferențe pe județe în cadrul unei țări, precum și pe diferite comunități umane ( rural, urban). Aceste diferențe au rolul de a scoate în evidență diferiți factori ce pot interveni la aceste nivele, influențând speranța de viață a populației în teritoriul respectiv. Indicele de structură a mortalității = nr decese de o grupă de vârstă*100/ pe grupe de vârstă nr decese la toate vârstele O valoare ridicată a acestui indice ( ex pt grupa de vârstă 0-14 ani) reflectă un standard negativ , ce însumează nivelul de organizare sanitară, resursele pt sănătate, nivelul socio-economico-financiar, nivelul educațional al comunității respective. Indice de mortalitate specifică = nr decese populație pe o grupă de vârstă*1000/ pe o anumită categorie de vârstă nr populație de aceeași vârstă INDICE DE LETALITATE= nr decese de o anumită cauză * 100/ nr total de decese Acest indice are un puternic rol în evidențierea celor mai important cauze de morbiditate și mortalitate într-un anumit teritoriu ( ex: boli cardio vasculare, cerebrovasculare, neoplazii, DZ). INDICELE DE FATALITATE = nr decese de o anumită cauză*100/ nr cazuri de îmbolnăvire Atribuțiile serviciilor de sănătate: -să determine factorii ce imfluențează mortalitatea generală ( ex. scădere nivelului socio-economico-financiar crește mortalitatea) -să evalueze calitatea serviciilor curative ( ex : fatalitate crescută= eficiență scăzută) -să aprecieze gradul de dotare a serviciilor medicale din sistem -regiuni, zone cu populație îmbătrânită - Să determine variațiile mortalității generale ( pe sexe, profesii, stare civilă ) - Să analizeze factorii geo-climaterici ce pot influența mortalitatea gen. - Formele de ajutor social pot influența mortalitatea gen.
MORTINATALITATEA = frecvența nou născut morți din totalul nașterilor
I.Mn = nr. nou născuți morți*1000/ total nou născuți vii+ morți Cauzele mortinatalității: -fetale -obstetricale -genetice ( ovulare) -factori de mediu extern ( ex : expunere prelungită la radiații) -condiții medicale + socio- economice MORTALITATEA INFANTILĂ: este un important indicator în aprecierea stării de sănătate a unei comunități. Acest indice este înglobat și în mortalitatea generală. Indicele mortalității infantile este un indice fidel nu doar al stării de sănătate, ci și al condițiilor medico-sanitare, al organizării sistemului de sănătate, al nivelului socio-economice și al nivelului educației sanitare în comunitarea respectivă. Indice de mortalitate infantilă= nr decedați cu vârstă sub 1 an*1000/ nr născuți vii în același an Mortalitatea neonatală precocee= nr de nou născut decedați în primele 0-6zile postpartum*1000/ nn vii în acel an Mortalitatea neonatală= nr nou născuți decedați în primele 30 zile postpartum*1000/nn vii în acel an Mortalitatea postnatală= nr nou născuți decedați după 30 zile postpartum *1000/nn vii în acel an Diferențele în mortalitatea infantișă depinde de: -greutatea la naștere ( greutate sub 2500gr =factor de risc crescut) -vârsta mamei ( sub 15 ani / peste 40 ani) -vârsta gestațională la care se termină sarcina ( prematuritatea) -calitatea serviciilor medicale acordate -educația sanitară a părințiilor ( sarcină urmărită periodic în evoluție prin MF și specialist) Cauze de deces : -boli congenitale -complicații legate de actul nașterii -cauze perinatale -cauze infecțioase SPORUL NATURAL AL POPULAȚIEI: se calculează în funcție de nr de persoane ce se nasc ( nr vii) și numărul persoanelor decedate într-o anumită perioadă de timp, într-un teritoriu. Atunci când numărul persoanelor decedate în depășește pe cel al nou născuților vorbim despre un deficit de populație. Sporul natural al populației= (nr nou născuți vii- nr deceselor)*1000/ totalul populației Factorii ce influențează acest indice însumează cauzele ce influențează natalitatea și mortalitatea generală ( indicele mortalității perinatale și indicele mortalității feto-infantilă). Speranța de viață în România este în scădere în prezent ( 63 ani) față de 70 ani în anul 2005 ( confrom OMS-HFA). MORBIDITATEA ȘI CONSECINȚELE SALE: =Reprezintă un alt indice important al stării de sănătate a populației unei comunități -există astăzi un interes deosebit privind frecvența maladiilor în funcție de cauzele de îmbolnăvire ( pentru o anumită comunitate, pe o anumită perioadă de timp) PRINCIPII ALE MORBIDITĂȚII: -Date prinvind morbiditate este necesar a fi culese de serviciile de asistență medicală primară , prin cabinetele de medicină de familie -Este foarte important ca depistarea bolilor să se facă cât mai precocee -Majoritatea tărilor investigheză morbiditate pentru anumite afecțiuni prin: Morbiditate prin boli transmisibile Incapacitatea temporară de muncă Morbiditatea intraspitalicească Cunoașterea morbidității generale, precum și a morbidității în funcție de anumite cauze este deosebit de importantă și pentru factorii de decizie comunitari și pentru organele sanitare în planificarea resurselor și în organizarea unor activități profilactice, curative și recuperatorii, prin servicii medicale adecvate. MORBIDITATEA GENERALĂ: reprezintă toate îmbolnăvirile produse într-un anumit teritoriu pe o perioadă determinată de timp, precum și îmbolnăvirile anterioare, dacă boala persită și pe perioada analizei ( inclusic îmbolnăvirile descoperite în urma examenului necroptic în caz de deces). Morbiditatea generală se poate manifesta: -endemic: când o boală atinge populația unui teritoriu în mod permanent -epidemic: când boala se progagă în rândul populației și dispare relativ rapid -pandemic: când boala se propagă la un număr mare de țări Interpretarea datelor despre morbiditate se face cu mult discernământ, aceste valori fiind influențate de o multitudine de factori, dintre care , straea de sănătate a populației este în prim plan. De asemenea, morbiditatea depinde și de : -profesionalismul echipei medicale din asistența medicală primară -nivelul educațional al populației -standardele socio-economice -dotările unităților de MF cu aparatură și dotări pt diagnostic și tratament -adresabilitatea populației din teritoriu Reducerea morbidității generale este influențată desigur nu doar de activitatea sectorului saniatar, ci și de reducerea cauzelor de boală ce pot fi modificate. Măsurarea morbidității generale se face ptrint-o multitudine de indici, dintre care enumeram: a.Indicide incidență : frecvența cazurilor nou înregistrate într-un teritoriu pentru o anumită perioadă de timp de către cabinetele de asistență medicală primară, MF. Înregistrarea se face prin diagnosticarea unui nou caz de boală fie de către medicul de familie, fie prin trimiterea și confirmarea la specialist, internare, deces. Cazul nou de boală= orice caz de îmbolnăvire ce se prezintă pentru prima dată la medic și se termină prin vindecare sau deces. Atât prima consultație ( în care se stabilește diagnosticul de caz nou de boală) , precum și consultațiile ulterioare pentru evoluția patologiei vor fi consemnate în fișa pacientului și într-un sistem de organizare și monitorizare a pacienților în format electronic ( ICmed este programul folosit actualmente de CAS). Cazul clinic nou de boală poate fi o boală nou descoperită ( precoce), dar și o boală cu evoluție cronică de ani de zile, dar atunci depistată și codificată. Boala cronică apare o singură dată ca și caz nou ( cu ocazia depistării bolii) , pe când o boală acută se vindecă, iar după o anumită perioadă de timp se fie iar diagnosticată și raportată. ( ex: viroză respiratorie, boală diareică, pneumonie acută) la minim 2 luni după vindecare, altfel este considerată recădere. CODUL unei boli = este un mod de a înlocui o boală, un grup de boli, o caracteristică a bolii , printr-o literă și/sau o cifră. Nomenclatura bolilor = o listă exhaustivă a entitățiilor morbide , cu denumirea lor, fără a cuprinde însă simptome, sindroame, forme clinice sau localizări ale bolii. În MF există o nomenclatură în care sunt încadrate și simptomele și sindroamele. b. Indicii de prevalență = indică totalitatea bolilor care există la un moment dat în teritoriu. Aceștia sunt folosiți de obicei în studiul morbidității prin boli cronice. Indicele de prevalență= ( nr cazuri noi+ nr cazuri vechi de boală) *1000/ nr persoane examinate Acești indici pot evidenția activitatea medicului de MF , CARE ÎNGRIJEȘTE TOTALITATEA BOLNAVILOR AFECTAȚI DE O ANUMITĂ PATOLOGIE ( EX: hta, boala ischemică), nu doar cazurile nou descoperite. Indicele de prevalență într-o comunitate necesită examinări în masă, studii populaționale ( ex: depistare diabet zaharat, factori de risc cardio-vasculari) . Ele sunt necesare pentru cunoașterea stării de sănătate și a măsurilor ce se impun a fi luate pentru combaterea, diminuarea acestei prevalențe, prin activități de prevenție, dar și în scop științific de cercetare medicală, de cunoaștere epidemiologică în teritoriu. Indicele poate fi folosit și pentru unele categorii de subpopulații ce necesită un tratament și grijă deosebită ( ex: persoane obeze cu diabet zaharat). Indicele de evidență = numărul de cazuri urmărite ( monitorizare, dispensarizare) la nivelul cabinetului. Indice de evidență= nr cazuri pacienți în evidență *100/ nr populației Morbiditatea succesivă= cuprinde și agravările ( decompensările) în boli cronice, pe sexe, grupe de vârstă, mediu etc. Morbiditatea pe contingente= se referă la persoanele bolnave și nu la numărul de cazuri noi de îmbolnăvire, deoarece aceeași persoană poate contacta una sau mai multe afecțiuni într-una an. (= nr persoane bolnave*100/nr persoane examinate) Morbiditatea prin incapacitate temporară de muncă =concediul medical de boală. -se referă la grupa de vârstă 18ani-pensionar -înregistrează morbiditatea la populația activă -se referă la anumite afecțiuni a căror gravitate necesită concediu medical -este reprezentat atât de cazurile noi cât și de episoadele unor boli cronice cunoascute -este condiționată de asigurările sociale pentru plată Avantaje: -exactitatea diagnosticului -ne indică gravitatea bolii prin numărul de zile de concediu medical necesar -reprezintă un act medico-legal și financiar Indicele de frecvență al concediului medical= cazuri noi de îmbolnăv*100/ nr angajați (mediu/an) Factorii ce influențează această cifră: -condițiile la locul de muncă -vârsta anagajatului -anotimpul -situația epidemiologică a teritoriului -selecția medicală de angajare Morbiditatea cu incapacitate definitivă de muncă Persoanele bolnave ce depășesc 180 zile de concediu medical sunt considerate ca fiind nerecuperabile dpv medical. 1.Persoane pensionate pe caz de boală grI ( invaliditate gr I): pierderea totală a capacității de muncă+ a posibilității de autoîngrijire. Necesită îngrijiri din partea altei persoane. 2.Invaliditate de gr II : persoane cu pierderea totală a capacității de muncă, dar cu posibilități de îngrijire personală. 3.Invaliditate gr III: pierderea parțială a capacității de muncă, cu posibilitatea trecerii la munci mai ușoare, program redus Indici de măsurarea a îmbătrânirii populației Factori implicați în această dinamică: -scăderea fertilității feminine datorată unor factori educaționali, socioeconomici, sociopsihologici -diferețele ce există în diferite zone de pe glob -particularități în cadrul familiei ( celula de bază a societății): Nașterea copiilor în afara căsătoriei Concubinaj, coabitarea în afara căsătoriei oficiale Nașterea de copii la vârste înaintate Migrația intensă sat-oraș Migrația masivă de la o țară la alta Lipsa locuințelor pentru tinerii căsătoriți Preferința pentru proceerea unui copil de un anumit sex ( masculin frecvent) Avorturi și sarcini nedorite În Europa, începând cu anii 1990 s-a remarcat o creștere a populației vârstnice , creștere procenduală față de totalul populației. Acest fenomen poate fi explicat prin 2 fenomene: -scăderea natalității -creșterea speranței de viață Geriatrii și gerontologii clasifică populația astfel: -45-59 ani : populație prevârstnică -60-74 ani: populația vârstnică ( în plan european peste 65 ani) -75-89 ani: bătrânii -peste 90 ani: longevivi Pensionarea, criteriu esențial al vieții de familie , diferă de la o țară la alta, în funcție și de sex, nr de ani munciți, grupa de muncă etc. vârsta de pensionare recomandată de ONU este de 65 ani. Metode de măsurare a îmbătrânirii populației 1. Ponderea persoanelor vârtnice din totalul populației Adică : nr persoane de 65ani sau peste *100/ nr. populației totale 2. Vârsta medie a populației unei comunități la un anumit moment Adică : totalitatea vârstelor persoanelor sau pe grupe de vârstă/ totalul populației pe un an 3.Raportul între nr. vârsticilor/nr copiilor 4.Indicele de dependență : nr persoane inactive/nr persoane active Evaluarea stării de sănătate la persoanele vârstnice presupune identificarea persoanelor dependente și a celor independente. Principalele cauze de morbiditate la persoanele vârstnice: -boli cardiovasculare -tumori maligne -accidente, fracturi ( osteoporoză, tulburări de auz, de văz, de echilibru) -demență, tulburări de memorie -incontinență uninară -adenom de prostată la B Mortalitatea persoanelor vârstnice crește odată cu vârsta, principalele patologii implicate fiind : bolile cerebrovasculare, pulmonare, ischemice, HTA,BPOC. CONSECINȚE: 1.Medicale : morbiditate crescută prin perimorbiditate 2.Economic : consum crescut de servicii medicale și medicamente 3.Social : pierderea autonomie personale la persoanele vârstnice și aparația unor dependențe -apariția unei incapacități ( parțiale, totale) -apariția unor handicapuri severe -Necesiatea unor servicii instituționalizate pt vârstnici ( azil, cămin de zi, cămin spital) Strategii sociale pentru vârstnici: -rețea de servicii sanitare la domiciliu -evaluare prin screening a persoanelor ce pot fi îngrijire la domiciliu sau necesită instituționalizare -centre de îngrijire de zi și de noapte -centre unde pot fi instituționalizați pe termen lung -unități de îngirjiri paleative -îngrijiri în familie ( habitat, hrană, igienă personală) -stimulente pt îngrijirea persoanelor vârstnice -servicii de tip nursing la domiciliul vârstnicului ( asist medical + asist social) -integrare la nivel comunitar ( diferite activități culturale, cluburi pensionari)