Sunteți pe pagina 1din 35

REUMATOLOGIE ȘI

NURSING ÎN
REUMATOLOGIE
PROF. NURSING TIMOFTE LOREDANA
 Denumirea de reumatologie provine din limba greacă,
de la cuvântul rheuma=care înseamnă ,,curgere” și
evidențiază caracterul curgător, migrator al
manifestărilor articulare.
 Reumatismul reflectă suferința articulară, și, implicit,
afectează țesutul conjunctiv și musculatura.
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu
aceste suferinţe prezintă particularităţi în raport cu cauza
şi evoluţia acestor îmbolnăviri:
BOLI REUMATISMALE
Boli reumatismale inflamatorii- artrite
 - cu evoluţie acută RAA (reumatism articular acut)
 - cu evoluţie cronică PR, SA (poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă)
Boli reumatismale degenerative- artroze - gonartroză, coxartroză, spondiloză
Boli reumatismale abarticulare PSH (periartrită scapulohumerală), tendinite,
bursite, tenosinovite, nevralgie sciatică, nevralgie cervico-brahială
Boli reumatismale metabolice - guta
MĂSURI DE PROFILAXIE PRIMARĂ
Pentru profilaxia reumatismului articular acut:
 efectuarea de controale în unităţile de îngrijire a copiilor (creşe,
leagăne, grădiniţe), pentru depistarea purtătorilor sănătoşi de
streptococ beta hemolitic prin examenul bacteriologic al exsudatului
faringian;
 depistarea purtătorilor de infecţii streptococice acute şi tratarea lor
corectă;
 
MĂSURI DE PROFILAXIE PRIMARĂ

Pentru prevenirea artrozelor:


 educarea populaţiei pentru o alimentaţie echilibrată, care să
determine păstrarea greutăţii corporale ideale şi să prevină
tulburările metabolice;
 evitarea factorilor traumatici şi a celor mecanici – posturi
vicioase, suprasolicitări fizice;
Acordarea unei atenţii deosebite tuturor persoanelor cu dureri
lombare
MĂSURI DE PROFILAXIE SECUNDARĂ

Educarea persoanelor cu diferite forme de reumatism pentru:


 - prezentarea la controale periodice clinice şi de laborator (de exemplu, în
RAA examenul ASLO);
 - evitarea factorilor climatici (frig, umezeală) care favorizează „apariţia
puseelor acute ale bolilor degenerative reumatismale;
 - tratarea corectă a bolilor metabolice şi endocrine;
 -evitarea ortostatismului prelungit şi a eforturilor fizice mari;
 -continuarea tratamentului prescris, medicamentos şi fizioterapie de
MĂSURI DE PROFILAXIE TERȚIARĂ

Se adresează persoanelor care prezintă infirmităţi, sechele invalidante:


 -învăţarea pacientului cu coxartroză să folosească bastonul pentru sprijin;
 -pregătirea pacientului pentru intervenţie chirurgicală ortopedică corectivă
(protezare de şold, genunchi);
 -recomandarea de noi profesiuni pacienţilor cu poliartrită reumatoidă, spondilită
anchilozantă, pentru integrarea lor socială;
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
MANIFESTĂRI SPECIFICE

1. Durerea articulară
 osoasă sau articulară
 la articulaţii mici sau mari, persistând la o singură articulaţie sau migrând de la o articulaţie la alta
 la începutul mişcării, dimineaţa la trezire
 permanent
 poate fi precedată de un episod inflamator amigdalian
 poate apărea după o masă abundentă, consum excesiv de alcool în accesul de gută, diferenţiind-o de
durerea din puseul reumatismal
 condiţii de accentuare: mişcarea, frigul
 condiţii de ameliorare: repausul, căldura
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
MANIFESTĂRI SPECIFICE

2. Redoarea articulară= reprezintă înţepenirea, reducerea mobilităţii articulare


 instalare – dimineaţa și durează 30min -1 h
 localizare:
 în poliartrita reumatoidă, la nivelul articulaţiilor mici de la mâini şi picioare
 în spondilita anchilozantă, în regiunea lombară şi apoi, dorsală
MANIFESTĂRI DE
DEPENDENŢĂ
MANIFESTĂRI SPECIFICE

3. Impotenţă funcţională articulară sau musculară


 poate fi inflamaţie articulară sau musculară, anchiloză articulară
 localizare:
 centurile membrelor, coloana vertebrală (spondilita anchilozantă)
 segmentele distale (poliatrtira reumatoidă)
- afectează activitatea profesională şi autoservirea
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
MANIFESTĂRI SPECIFICE

4. Tumefacţia articulară
 este un semn obiectiv
 articulaţie roşie, caldă, mărită de volum (RAA)
 tumefacţie fluctuentă (hidrartroză)
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
MANIFESTĂRI SPECIFICE

5. Deformare articulară
 -cauzată de prezenţa osteofitelor, excrescențelor osoase
 -localizate în poliartrita reumatoidă la mâini şi picioare
 - localizate la nivelul articulațiilor interfalangiene în osteoartrită
 -localizate la nivelul coloanei lombare în spondiloza lombară
MANIFESTĂRI DE
DEPENDENŢĂ
MANIFESTĂRI SPECIFICE

6. Atrofia musculară
 se întâlneşte în poliartrita reumatoidă, este dureroasă, începe la
muşchii interosoşi ai mâinilor
 
7. Modificarea mobilităţii articulare
 limitarea mobilităţii,
 mobilitate excesivă
MANIFESTĂRI DE
DEPENDENŢĂ
MANIFESTĂRI GENERALE

 febra: ridicată în RAA, subfebrilitate în PR


 tahicardie în RAA
 transpirații nocturne în RAA
 anorexie, inapetență, scădere ponderală
 tulburări ale somnului, fatigabilitate
 depresie, anxietate( evoluția bolii, scăderea calității vieții)
 afectare pulmonară, cardiacă în PR, ale ochilor
PROBLEME DE DEPENDENȚĂ
 durere articulară,
 perturbarea mobilității/ imobilitate
 postură inadecvată
 hipertermie
 circulație inadecvată
 afectarea integrității tegumentelor
 insomnie
 dificultate în a se îmbrăca/ dezbrăca
 vulnerabilitate față de pericole/ anxietate
 perturbarea nevoii de a se realiza
 afectarea nevoii de a se recrea
 risc de complicație
 cunoștințe insuficiente
INTERVENȚII AUTONOME

 asigurarea condițiilor de spitalizare: saloane călduroase, cu ventilație corespunzătoare, umiditate


scăzută;
 asigurarea repausului la pat și a unei poziții antialgice;
 asigurarea igienei personale a pacientului, lenjerie curată
 supravegherea stării generale și a funcțiilor vitale/ vegetative( masurare și notare în FO);
 recunoașterea unor manifestări de dependență, complicații survenite în evoluția pacientului;
 comunicare eficientă cu pacientul,
 asigurarea unei diete corespunzătoare: desodat în cazul corticoterapiei, regim hidrozaharat în febră;
INTERVENȚII AUTONOME

 mobilizare pasivă periodică;


 acordarea ajutorului în îmbrăcare/dezbrăcare;
 pregătire psihică și fizică pentru tehnicile medicale;
 efectuarea educației pentru sănătate( regim de viață echilibrat,
respectarea conduitei terapeutice,informații despre boală);
 asigurarea repausului articular și supravegherea articulațiilor
( aspect, poziție, culoare, tumefiere, temperatură locală);
INTERVENȚII DELEGATE
 pregătirea documentelor medicale: FO, rezultatele investigațiilor, bilete de trimitere, scrisori
medicale etc.;
 pregătirea materialelor necesare, a instrumentelor;
 servirea medicului cu instrumente solicitate;
 transportul pacientului la salon
 reorganizarea locului de muncă;
 pregătirea pacientului pentru analize și investigații;
 efectuarea recoltărilor sangvine;
 administrarea trat prescris;
 participarea la puncția articulară, lombară, explorări endoscopice;
 pregătirea pacientului în vederea intervențiilor chirurgicale;
MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN
AFECȚIUNI REUMATOLOGICE
1. Antiinflamatorii nesteroidiene
Acidul acetilsalicilic (aspirina) (75/100/500 mg)
 este cel mai folosit medicament antiinflamator, datorită eficienței mari, a
toxicității mici și a prețului de cost redus;
 Doza optimă analgezică și antipiretică este de 2-4 g/zi;
 Doza antiinflamatoare este de 3-8 g/zi divizată în 3 prize, și, poate fi utilizată în
tratamentul reumatismului articular acut și ca medicament de I linie în poliartrita
reumatoidă;
 Dozele mari in jur de 4 g/zi pot fi administrate în atacul acut de gută;
 Aspirina are și efecte antiagregante plachetare – pentru acest efect sunt suficiente
doze extrem de mici; dozele antiagregante sunt sub 500 mg administrate la 2-3
MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN
AFECȚIUNI REUMATOLOGICE

Indometacinul (25/50 mg capsule/ 50 mg supozitor/ cremă,)


 este foarte bun antiinflamator, bun antipiretic și moderat analgezic;
 indicațiile majore sunt poliartrita reumatoidă, spondilartroze, artroza, atacul acut
de gută;
 doza zilnică este de 75-150 mg distribuită în 3 prize, postprandial;
 medicamentul se administrează oral, rectal, aplicații locale;
 
MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN
AFECȚIUNI REUMATOLOGICE
 
Diclofenac (Voltaren) 50 mg (cremă, preparate injectabile)
 are o eficiență comparabilă cu a indometacinului, dar efectele secundare sunt
inferioare acestuia;
 doza zilnică de 100-150 mg se administrează în 4 prize;
 nu se asociaază cu aspirina;
 folosirea diclofenacului impune determinarea periodică a TGP, TGO, creșterea
valorilor acetora impunând oprirea tratamentului;
MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN
AFECȚIUNI REUMATOLOGICE

Ibuprofenul (Paduden) 200mg/400mg( comprimate)


 este utilizat datorită toleranței digestive bune și a efectelor adverse renale mai
reduse;
 este foarte bun analgezic;
 are efect antiinflamator apropiat de al aspirinei;
 trece ușor în lichidul sinovial;
 doza zilnică de 600-1200 mg trebuie distribuită în 4-6 prize;
MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN
AFECȚIUNI REUMATOLOGICE

Ketoprofenul (100/200 mg comprimate, preparate inj.)


 trece în lichidul sinovial;
 doza de atac orală este de 300 mg/zi distribuită în 2-3 prize, iar doza de întreținere
este de 150 mg/zi;
 calea parenterală este de preferat la debutul tratamentului, administrându-se 100-
200 mg/zi i.m;
 la pacienții care primesc și diuretice poate induce creșteri ale creatininei plasmatice;
 în asociere cu metotrexatul îi crește toxicitatea;
MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN
AFECȚIUNI REUMATOLOGICE
Fenilbutazona (100mg/ cremă/ supozitoare)
 are efect antiinflamator puternic și moderat antipiretic și antialgic;
 doza zilnică este de 300-600 mg/zi postprandial;
 durata tratamentului este de 7 zile urmat de un tratament de întreținere de 200 mg
încă 10-20 de zile;

Piroxicam (10 mg/ 20 mg/ unguent, capsule, preparate inj.)


 are efect puternic antiinflamator;
 doza medie de 20 mg se administrează în priză zilnică unică;
 
MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN
AFECȚIUNI REUMATOLOGICE

2. Antiinflamatorii steroidiene

Prednisonul 1mg/5mg/10 mg
 este cel mai folosit preparat;
 dozele de atac variază între 30-100 mg, iar cele de întreținere de 5-20 mg/zi;
 
Prednisolonul 1mg/5 mg/ 20mg
 este eficace și pe cale generală cât și locală.
 se folosește ca atare în administrări orale, parenterale sau locale;
 
MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN
AFECȚIUNI REUMATOLOGICE
Metilprednisolonul- Medrol( 8mg/16mg/32mg), Solu- Medrol( 125mg/500mg/1000mg
 se poate administra i.v. în ”pulsterapie”, i.m.;
 Triamcinolonul cremă
 este prednisolon fluorat;
 are efecte similare metilprednisolonului, dar nu produce retenție salină;
 Dexametazona 4mg/8mg fiole/; comprimate 4mg/ 20mg
 are potență antinflamatoare puternică și nu produce retenție hidrosalină;
 Betametazona cremă
 are proprietăți similare cu dexametazona;
 Diprophosul( inj.) 2mg are debut rapid al acțiunii și un efect terapeutic prelungit până la 30 zile;
 
MEDICAȚIE
IMUNOSUPRESOARE

Utilizate tot mai des în poliartrita reumatoidă.


Ciclofosfamida 200/500/1000mg
 are ca rol scăderea numărului de limfocite T și B, blocarea sintezei de anticorpi și a sintezei de
proteine implicate în răspunsul imun;
 se poate administra atât per os zilnic în doză de 50-150 mg/zi cât și intravenos în doză de 1g/m2
suprafață corporală la interval de o lună;
 indicațiile sunt: vasculite sistemice, lupus eritematos sistemic, poliartrita reumatoidă;
 are efecte adverse la nivelul vezicii urinare;
MEDICAȚIE
IMUNOSUPRESOARE
Metotrexatul 2,5 mg/10mg/50mg/
 este eficient în tratamentul poliartritei reumatotide, a poliartritei psoriazice;
 administrarea concomitentă de medicamente nefrotoxice îi cresc toxicitatea;
 impune controlul lunar al hemogramei, explorarea funcției renale și hepatice;
 
Azathioprina 25mg/50mg
 reduce numărul de limfocite circulante T și B, sinteza de IgM și IgG;
 Allopurinolul îi crește toxicitatea;
 tratamentul începe cu 1mg/kg/zi doză ce poate fi mărită până la 2,5 mg/kg/zi după 6-9 săptămâni în
cazul unor efecte clinice modeste;
 
MEDICAȚIE
IMUNOSUPRESOARE
Ciclosporina 50 mg/ 100mg
 are acțiune imunosupresoare fără a fi cytostatic;
 Ciclosporina se recomandă în lupusul eritematos sistemic, în poliartrita reumatoidă, în cea psoriazică;
 toxicitatea medicamentului este mică la dozele uzuale de 2,5-5mg/kg/zi administrate în 2 prize;
 
Leflunomide 10mg/20mg
 este un medicament imunosupresor care are efect similar metotrexatului încetinind progresia radiologică a
bolii;
 efectele adverse sunt reprezentate de erupții cutanate, alopecie, alergie, pierdere în greutate, trombocitopenie,
diaree;
 se administrează într-o doză de încărcare de 100 mg/zi timp de 3 zile și apoi o doză de întreținere de 10-20
mg/zi;
MEDICAMENTE SPECIFIC
UNOR BOLI REUMATISMALE
Sulfasalazina 500mg
 este folosită în tratamentul de fond al poliartritei reumatoide și în spondiloză;
 doza uzuală este de 2g/24 ore doza la care se ajunge treptat începând cu 500
mg/săptămână;
 monitorizarea terapiei se face prin explorarea lunară a funcției hepatice și
hemogramei;
 Antimalaricele de sinteză: clorochina și hidroxiclorochina.
Hidroxiclorochina- Plaquenil 200mg
 se administrează în doză inițială de 400-600 mg/zi timp de 2 luni după care se
trece la doza de întreținere de 200-400 mg/zi;
 ameliorarea clinică se produce după minim 6 săptămâni;
TERAPIA BIOLOGICĂ-
ANTAGONIȘTI TNF( FACTOR DE
NECROZĂ TUMORALĂ)
Etanercept 25mg/50mg
 reduce inflamația articulară în 1-2 săptămâni;
 se poate asocia cu metotrexat;
 are ca efecte adverse simptome de tip gripal și reacții la locul de injectare;
 
Infliximab 100mg
 se administrează în doză de 3 mg/kg o dată la 8 săptămâni;
 eficacitatea este similară etanercept;
 are ca efecte adverse reactivarea tuberculozei sau sindroame de demielinizare;
 se obține efecte favorabile după 8-12 săptămâni;
 Oprește progresia bolii însă are costuri ridicate;
TERAPIA BIOLOGICĂ-
ANTAGONIȘTI TNF( FACTOR DE
NECROZĂ TUMORALĂ)

Abatacept și rituximab
 reprezintă o terapie biologică adițională pentru pacinții cu reumatism articular moderat sau sever, obtinându-
se răspuns la 50% din pacienți.
 
Rituximab 100mg/500mg
 se perfuzează în doză de 1000 mg și se repetă la 2 săptămâni, după care se face o evaluare după 24 de
săptămâni; dacă este necesar, se administrează un set de 2 doze;
 cele mai bune rezultate s-au obținut în asociere cu metotrexat sau ciclofosfamidă.
METODE DE RECUPERARE
PRIN BFKT
Electroterapia
 utilizează curentul electric alternativ(faradoterapie), continuu(galvanoterapie, ionoforeză), de
joasă, medie și înaltă frecventă;
Hidroterapia
 factori termici( apa caldă), mecanici( fricțiune, bule de gaz), chimici( infuzii, decocturi în băi);
Termoterapia
 băi de abur, de soare, de nisip, de lumină;
Kineziterapia
 terapie prin mișcare- exerciții statice, dinamice, active și pasive, gimnastică medicală;
ERGOTERAPIA
MENȚINEREA POZIȚIILOR
FIZIOLOGICE
Ergoterapia
 readaptarea pacientului la deprinderile uzuale sau profesionale: toaleta zilnică,
mers, scris, citit; are rezultate deosebite în PR prin activități ca: legatul cărților,
țesutul covoarelor, împletitul etc.

Menținerea pozițiilor fiziologice prin:


 
 Tracțiune cu ajutorul săculeților de nisip de 1-3kg aplicați deasupra articulației;

 Imobilizare câteva zile în aparat gipsat;

 Extensie completă( pentru articulația genunchiului) și flexie la 90 grade( pentru


articulația cotului) în cazul anchilozelor;
INTERVENȚII
CHIRURGICALE

Se practică:
 sinovectomie( îndepărtarea sinovialei inflamate) în PR,
 artroplastii( refacerea suprafeței articulare) în artroze,
 artrodeza (blocarea definitivă a articulației).