Dimitrie Cantemir

Om de știință sau spirit stiințific

Informație despre Dimitrie Cantemir

• Dimitrie Cantemir este o personalitate

multilaterală a culturii române si europene.A
fost domnul Moldovei in două rânduri (martie-
aprilie 1693 si 1710-1711).Prin activitatea sa e
un reprezentant de bază a iluminismului
considerat savant prin lucrările sale filozofice și
istorice.Dimitrie Cantemir este primul scriitor,
care cunoaște bine problemele creației literare.
A fost membru al Academiei de stiinte din
Berlin. George Calinescu îl descria drept „un
erudit de faimă europeană, voievod moldovean,
academician berlinez, prinț moscovit,
un Lorenzo de Medici al nostru.”
Contribuția activității sale:

• Dimitrie Cantemir pune bazele evoluționismului si cauzalității in

istorie prin creația sa :“Istoria creșterii si descreșterii
imperiului otoman”.El fiind solid informat în variate domenii,
politolog, diplomat înnăscut, beizadeaua creştină a câştigat
încrederea sultanului Ahmed al III-lea, de la care a obţinut
favoarea de a consulta documentele istoriei imperiale, pe care
le-a utilizat în realizarea acestei celebre opere, rămasă şi astăzi
o lucrare de referinţă în bibliografia de specialitate. În această
lucrare, Dimitrie Cantemir a relatat istoria imperiului otoman și
a analizat cauzele care ar fi putut duce la destrămarea sa.
Dimitrie Cantemir descrie, la început, evoluția politică
ascendentă a statului otoman, furnizând totodată date
importante în legătură cu biografiile a 19 sultani, de la Osman,
întemeietorul Imperiului Otoman, până la Ahmed al III-lea,
contemporan cu Dimitrie.
Contribuția activității sale:

• Dimitrie Cantemir susține tezele etnogenezei cu argumente

științifice, prin lucrarea sa: “Hronicul vechimii romano-
moldo-vlahilor”.Aceasta este ultima opera a lui,fiind o
lucrare de sinteză și prezintă concepția scriitorului asupra
formării poporului român și a limbii române, tratând, cu o
documentare foarte bogată, din peste 150 de izvoare
române și străine în limbile latină,greacă,poloneză și
rusă(cuprinse într-o lungă listă bibliografică ce precede
textul Hronicului) originile poporului român și evoluția sa
până la cel de-al doilea descălecat, momentul întemeierii
țărilor române Muntenia si Moldova.
Contribuția activității sale:

• Dimitrie Cantemir pune bazele etnografiei si geografiei, prin

lucrarea sa “Descrierea Moldovei”.Această lucrare e una din
cele mai importante opere ale lui Cantemir, fiind scrisă în
latină între anii 1714-1716 pe când el trăia in Rusia.Lucrarea
are un caracter enciclopedic.Descrierea Moldovei are trei
părți: o primă parte consacrată descrierii geografiei, unde sunt
prezentate relieful, bogățiile și organizarea administrativă a
țării; partea a doua se ocupă de politică, descriind pe larg
forma de guvernământ, ceremonialul de la curtea domnească,
armata, justiția, finanțele, clasele sociale și politice,
obiceiurile; ultima parte este consacrată religiei, culturii,
cuprinzând și un capitol despre limba și literatura moldoveană.
Contribuția activității sale:

Dimitrie Cantemir pune bazele filosofiei,

prin lucrarea sa: “Compendiul
sistemului logicei generale”.Aceasta
este o ultimă lucrare de filosofie din
tinerețe(anul 1701) dedicată exclusiv
științei logicii. Ca realizare din această
epocă se poate adăuga și culegerea de
texte extrase de Cantemir din opera
fizicianului Johann Baptista van Helmont
(Ioannis Baptistae van Helmont--
Physices universalis doctrina) cu privire
la știința fizicii, în special asupra originii
naturii.
Contribuția activității sale:

• Dimitrie Cantemir pune bazele istoriei religiilor și teologiei, prin

lucrarea:”Sistemul religiei mahomedane”. S-a tipărit din porunca
maiestății sale Petru cel Mare Împărat și autocrat al Întregii Rusii
în tipografia împărătescului Sankt Petersburg în anul 1722.În
această lucrare, Cantemir a scris un șir de reguli, cum ar fi :”De
oricare femeie străină, soție, fiică, roabă sau prizonieră nu este
îngăduit nici să te atingi, nici să o privești. Iar de va fi fetiță mai
mică de șapte ani, adică înainte de vârsta potrivită pentru
împreunare, atunci nu se oprește și ele pot umbla în școlile
mixte”;” Este interzis în timpul războiului a-ți tăia unghiile și a-
ți rade vârful capului. Prima pentru că unghiile se socotesc a fi o
armă naturală a omului, cu care poate prinde și sfâșia pe inamic;
a doua pentru ca, de i se va întâmpla cuiva să fie ucis de inamic,
să aibă inamicul de ce să apuce și să ridice capul, ca nu cumva,
fiind părul ras, să fie nevoit să-l ridice cu sulița sau cu ghioaga”.
 Sfârșit

A realizat:Boșcăneanu Daniel