Efectul de seră este produs de acele gaze care permit radiaţiei solare sa treacă prin atmosfera şi să atingă Pământul dar captează o parte din radiaţia infraroşie emisă de suprafaţa Pământului şi de straturile inferioare ale atmosferei şi o reemite în atmosferă. Efectul se numeşte efect natural de seră şi contribuie la creşterea temperaturii planetei cu aproximativ 330 C faţă de temperatura care ar fi înregistrată în absenţa gazelor cu efect de seră. Aceasta face posibilă viaţa şi existenţa organismelor vii în forma în care o cunoaştem noi azi. Cauze: Principalul element responsabil de producerea efectului de seră sunt vaporii de apă (70%) Următoarea pondere o are dioxidul de carbon (9%) Urmat de metan (9%) si ozon (7%) Consecinţe: Schimbările fenomenelor naturale care afectează la rândul lor evoluţia ecosistemelor. Temperatura medie globală a crescut în ultimii 100 de ani cu 0,5 grade. Suprafaţa mărilor şi oceanelor este în continuă expansiune datorită topirii gheţarilor şi a solurilor îngheţate din nord. Regiuni: Ce sunt ploile acide? Ploaia acidă (sau precipitațiile acide) sunt precipitațiile care au un pH mai mic decât 5,6, având deci un caracter acid pronunțat. Cauze: Una dintre principalele cauze ale ploii acide este dioxidul de sulf. Sursele naturale care emit acest gaz sunt vulcanii, picăturile fine din apa mărilor şi a oceanelor, descompunerea resturilor vegetale. În orice caz, arderea combustibililor fosili, precum cărbunele şi petrolul este cauza a aproximativ jumătate dintre emisiile acestui gaz În lume. Când dioxidul de sulf ajunge în atmosferă, oxideaza la prima formă a ionului sulfura. Apoi devine acid sulfuric, în timp ce reacţionează cu atomii de hidrogen din aer şi cade înapoi pe pământ. Oxidarea se produce în mare parte în nori şi în special în aerul foarte poluat , unde alţi componenţi, precum amoniacul şi ozonul ajută la catalizarea reacţiei, transformând mai mult dioxid de sulf în acid sulfuric. Oricum, nu tot dioxidul de sulf este transformat în acid sulfuric. De fapt, o cantitate substanţială poate pluti în atmosferă, mutându-se pe altă suprafaţă şi întorcându-se pe pământ netransformat. Monoxidul de azot şi dioxidul de azot sunt deasemenea componenţi ai ploii acide. Sursele lor sunt centralele electrice şi fumul scos de ţevile de eşapament. La fel ca dioxidul de sulf, aceşti oxizi ai azotului se ridică în atmosferă şi sunt oxidaţi în nori, pentru a forma acidul azotic. Aceste reacţii sunt deasemenea catalizate în norii foarte poluaţi, unde fierul, manganul, amoniacul şi peroxidul de oxigen sunt prezenţi. Consecinte: Boli respiratorii Boli ale sistemului nervos Leziuni ale creierului Boala Alzheimer. Aceşia există ca particule în aer şi contribuie la formarea ceţii, afectând vizibilitatea. Aceasta face deplasarea dificilă, în special pentru piloţi. Ceaţa acidă împiedică deasemenea cursul luminii solare de la soare la pământ şi înapoi. În zona arctică, aceasta afectează creşterea lichenilor, care la rândul ei, afectează renii şi alte animale care se hrănesc cu licheni. Particulele acide sunt deasemenea depuse pe clădiri şi statui, cauzând coroziunea. De exemplu, clădirea Capitoliului din Ottawa a fost dezintegrată din cauza excesului de dioxid de sulf din atmosferă. Piatra de var şi marmura se transformă într-o substanţă fărâmicioasă, numită gips, după contactul cu acidul, lucru care explică coroziunea clădirilor şi a statuilor. Podurile se corozeaza mai repede, şi industria rutieră, ca şi cea aeriană, trebuie să investească mulţi bani în repararea pagubelor produse de ploaia acida Regiuni: În ziua de 30 martie 2011 în mai multe zone din nordul și sud-estul Bulgariei au căzut ploi acide. Cel mai ridicat nivel de aciditate (pH 4,5) a fost atins în zonele orașelor Plevna, Dobrici, Montana, Șumen din nordul Bulgariei și la Sliven și Burgas din sud-estul țării. Ploaia din zona orașelor Vidin (nord-vest, la granița cu România), Loveci (nord) și Karnobat (sud-est) a avut nivelul de pH 4,9. Cel mai probabil, acestea au fost cauzate de poluarea provocată de bombardarea Libiei. Norii care au adus ploaia acidă s-au format în zona Mării Mediterane și a Italiei, de unde decolează avioanele care bombardează Libia. Ploi acide au căzut în cantitate mare în Bulgaria și în anul 1999, când NATO a bombardat Iugoslavia.