Obiceiuri și

superstiții
uitate 
                         
   Proiect realizat de Dariciuc Ana, clasa a VII-a A
Lingurile la români
⊳ Dacă o fată mănâncă sare din lingură, va avea un bărbat alcoolic.
⊳ Dacă nu ai somn, înseamnă că ai lăsat o lingură în oala cu mâncare, iar
dacă vei visa oameni cu linguri în loc de limbi, atunci cineva te vorbește
de rău.
 Dacă speli lingurile și faci zgomot între ele, atunci vei avea ceartă în
casă.
 Ca să aibă efect unele descântece, ele trebuiau rostite având o lingură în
brâu. 

2
Ziua de luni
 Sf. Luni era invocat pentru a vindeca animalele, mai ales pe cele fătate în
ziua de luni, care purtau numele de Lunilă sau Lunaia. 

 În ziua de luni puteai să lucrezi, dar nu aveai voie să împrumuți obiecte, să

curtezi pe cineva sau să oferi ceva pe datorie. 

3
Circovii de iarnă
  Iarna era cuprinsă între Sf. Dumitru (26 octombrie) și Sf. Gheorghe (23
aprilie), așadar mijlocul ei se încadra în luna ianuarie. 
   Între 16-18 ianuarie, Circovii de Iarnă - divinitățile care controlau viscolul,
grindina, trăsnetele etc. - marcau jumătatea iernii. Oamenii nu munceau deloc
în acea perioadă pentru a se feri de posibilele boli aduse de Circovi.
,,Luatul/lovitul de circovi" = paralizare.

4
Calendarul cu foi de ceapă
  La final de an, bătrânii foloseau ,,calendarul din foi de ceapă" pentru a ghici
care luni din noul an vor fi secetoase și care vor fi ploioase. Surprinzător, dar
nu decideau luând în considerare cât plângeau când tăiau ceapa.
   Ei o tăiau în două părți egale, alegeau 12 foi de ceapă, le curățau de pieliță,
le botezau după numele lunilor, puneau sare peste fiecare și le puneau peste
noapte, în ordine, la fereastră sau în cămară. A doua zi, în funcție de apa
strânsă în foile de ceapă, știau cum va fi fiecare lună. 

5
Butucul de Crăciun 
   Înainte de epoca creștină, în seara de 24 spre 25 decembrie, oamenii tăiau
un trunchi de stejar și îl puneau pe foc, simbolizând moartea și renașterea
zeului Crăciun, conform ,,Calendarului țăranului român".
    Tradiția tăierii și arderii trunchiului de stejar a fost înlocuită cu
împodobirea bradului abia în secolul al XIX-lea. 

6
Rohmanii de sub noi 
   Cât despre mitologia românească, merită să amintim și de
rohmani/rugmani, popor asemănător cu al nostru care, aparent, trăiește sub
pământurile noastre și cu care putem comunica transmițând mesaje pe Apa
Sâmbetei. Spre exemplu, de Crăciun, se aruncă niște coji de nucă pe apele
râurilor, iar cojile ajung pe Apa Sâmbetei, informându-i astfel pe ruhmani că
urmează o sărbătoare importantă.
   Grație acestui mit, data viitoare când cineva îți spune că ,,Totul s-a dus pe
apa sâmbetei!", vei ști sigur unde să cauți pentru a salva situația.
                                           Mulțumesc pentru atenție!