MACPA

ANUL II
SEMESTRUL I

Managementul biodiversității ca resursă agroturistică și silvoturistică.

Student: PREDA (RIZA) MIHAELA

Parcul Național Piatra Craiului
Sit Natura 2000 (ROSCI0194)
 ISTORIC
• Masivul Piatra Craiului a devenit rezervație naturală în 28 martie 1938 (Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 645), având inițial
doar o suprafața de 440 ha. Consiliul de Miniștri a luat această decizie „datorită caracterului unic al masivului unde se găsesc
specii rare ca Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuartia transilvanica, Leontopodium alpinum, cât și datorită frumuseții
peisajului".
• În 1971 suprafața protejată s-a extins la 3570 ha, prin declararea mai multor rezervații naturale în județele Brașov și Argeș, iar
în continuare s-a realizat un proiect de inființare a unui parc național. Astfel participanții la lucrările celei de-a treia sesiuni
științifice „Conservarea naturii pe baze științifice‟, ce a avut loc la Brașov între 14-17 octombrie 1975, recomandau „să se
continue cercetările privitoare la constituirea parcului național Piatra Craiului, printr-o colaborare mai temeinică între
organele interesate din județele Brașov și Argeș‟.
• În anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc național prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alături de
alte 12 parcuri din România. Suprafaţa totală a Parcului Naţional Piatra Craiului este de 14766 ha din care 7807,5 ha în județul
Braşov şi 6958,5 în judeţul Argeş.
• Scopul desemnării Masivului Piatra Craiului ca parc național este conservarea unor ecosisteme reprezentative în stare naturală
și crearea condițiilor pentru recreere, vizitare și educație, fără ca aceste ecosisteme să fie afectate. În zonele locuite, scopul este
păstrarea peisajului rezultat în urma activităților umane tradiționale.
• Începând din anul 1999, odată cu demararea proiectului Managementul Conservării Biodiversității, se constituie și administrația
parcului. Datorită varietăţii de specii de plante şi animale, a prezenţei unui mare număr de habitate de importanţă europeană
precum şi a modului în care este realizat managementul parcului național, Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului a
primit în anul 2005 Diploma Europeană a Consiliului Europei pentru Arii Protejate, care a fost reînnoită pentru încă 10 ani în
anul 2011.
 LOCALIZARE
• Situl Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului are o suprafaţă de 15867,04 ha, din care 12834,9
ha se suprapun pe zona parcului. Acesta se suprapune în totalitate şi cu limitele ROSPA0165
Piatra Craiului.
• Zona pe care se desfășoară Parcul Naţional Piatra Craiului și siturile ROSCI0194 Piatra
Craiului, respectiv ROSPA0165 Piatra Craiului, este situată în Carpaţii Meridionali incluzând
Creasta Piatra Craiului în totalitate şi spaţii din culoarele intramontane limitrofe, Rucăr-Bran şi
Rucăr-Zărneşti. 
• Parcul Naţional Piatra Craiului și cele 2 situri ROSCI0194 Piatra Craiului, respectiv
ROSPA0165 Piatra Craiului se extind pe raza judeţelor Braşov şi Argeş, incluzând suprafeţe
aparţinând localităţilor Zărneşti, Moeciu cu satele Măgura şi Peştera, Bran, Rucăr, Dragoslavele
şi Dâmbovicioara.
• Principalele puncte de acces în aria protejată sunt oraşul Zărneşti în partea de nord, pe Valea
Bârsei şi prin Valea Prăpăstiilor, şi satul Podul Dâmboviţei din Comuna Dâmbovicioara în partea
de sud, pe Valea Dâmboviţei şi Dâmbovicioarei. 
 Relief
Cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului este unică printre munții din țara
noastră. Creasta lungă de aproximativ 25 de kilometri formează unul dintre cele mai iubite peisaje
montane din România, un loc în care montaniarzii, alpiniștii și cercetătorii deopotrivă, pot fi uimiți
de diversitatea locului de aici.
Peisajul specific al Parcului Național Piara Craiului este caracterizat de o creastă singuratică,
ce atinge o lungime de aproximativ 25 de km, ce este orientată pe direcția NE-SV și poziționată
de-a curmezișul pe direcția generală a crestei Carpaților Meridionali. Este cea mai lungă și cea
mai înaltă creastă de calcar din țară. Înălțimea maximă a masivului este atinsă în Vârful La
Om (sau Piscul Baciului) care atinge 2 238 m. Dacă studiem pe îndelete particularitățile parcului,
vom descoperi o mare varietate a formelor și dimensiunilor reliefului: colți de stâncă, ace,
piramide, muchii, turnuri, brâuri și hornuri. Numărul mare de văi, grohotișuri, arcade naturale și
golurile alpine întregesc spectacolul vizual, alături de abrupturi deosebit de spectaculoase.
Prima rezervație naturală din Piatra Craiului a fost înființată în 1938 și avea doar 440 ha, însă
în 1972 și-a dublat suprafața. Parcul național a fost înființat în 1990 și cuprinde aproape 15 000 ha,
dintre care o treime constituie zonă de conservare specială.
 FLORA
Bogăția în specii a Parcului Național Piatra Craiului este rezultatul condițiilor deosebit de variate pe care le oferă acesta
dezvoltării lumii vegetale. Altitudinea care depășește 2200 m face ca aproape întreaga grupare a speciilor montane și alpine,
caracteristice lanțului carpatic să găsească aici condiții optime de dezvoltare. Existența pădurilor, stâncăriilor calcaroase,
grohotișurilor, pajiștilor și a ochiurilor de mlaștină, favorizează menținerea unei diversități botanice deosebite. Ciupercile,
mușchii, lichenii și plantele cu flori găsesc aici un adevărat paradis.
Pe teritoriul parcului au fost identificate până în prezent 1199 de specii și subspecii de plante. Cunoscând faptul că în flora
României s-au înregistrat 3136 de specii spontane se poate afirma că Parcul Național Piatra Craiului găzduiește  30% din speciile
de plante superioare care se întâlnesc pe teritoriul României. Un număr de 181 de specii sunt incluse în "Lista roșie a plantelor
superioare din România" ca specii endemice, rare sau vulnerabile. De aici se poate observa importanța deosebită a Parcului
Național Piatra Craiului pentru conservarea speciilor de floră, în special pentru conservarea endemitelor carpatice.
Dintre aceste specii amintim doar pe cele mai cunoscute, care încântă ochii iubitorilor naturii, care vizitează Piatra Craiului în
lunile de vară, aceste specii fiind supuse unui regim strict de protecție: garofița Piatrei Craiului (Dianthus callizonus) simbolul
floristic al Pietrei Craiului, acest munte fiind unicul loc din lume care o găzduiește (este o specie endemică pentru Piatra Craiului),
tisa (Taxus baccata), angelica (Angelica arhcangelica), sângele voinicului (Nigritella rubra), macul galben (Papaver alpinum ssp.
corona-sancti-stefani), linarita (Linaria alpina), floarea de colț sau floarea Reginei (Leontopodium alpinum), bulbucii (Trollius
europaeus), bujorul de munte (Rhododendron myrtifolium), gladiola sălbatică (Gladiolus imbricatus), ghintura galbenă (Gentiana
lutea), iedera albă (Daphne blagayana), tulichina (Daphne cneorum), argintică (Dryas octopetala), etc. 
 FLORA
Parcul Național Piatra Craiului adăpostește un mare număr de specii de orhidee de munte - 41 specii din 58 de
specii existente pe teritoriul României. Multe dintre acestea, ca de exemplu, poroinicul (Orchis morio), mâna
Maicii Domnului (Dactylorhiza maculata), bozior (Dactylorhiza sambucina), stupinita (Platanthera bifolia), se
regăsesc în fânețe, habitate de o mare valoare conservativă. Fânețele montane au o diversitate floristică de
excepție, cuprinzând cca. 500 de specii vegetale. Din punct de vedere botanic, fondul de bază al acestor pajiști
este format din taxoni cu valoare furajeră ridicată: graminee (ierburi) - (Festuca rubra), iarba câmpului (Agrostis
capillaris), vițelar (Anthoxanthum odoratum), ovăscior auriu (Trisetum flavescens), pieptănariță (Cynosurus
cristatus), golomăț (Dactylis glomerata) și leguminoase – ghizdei (Lotus corniculatus), trifoi roșu (Trifolium
pratense), trifoi de munte (T. montanum) ș.a. Pe lângă acestea, sunt prezente o multitudine de plante cu flori
multicolore: bulbuci (Trollius europaeus),  margarete (Leucanthemum vulgare), gladiole sălbatice (Gladiolus
imbricatus), numeroase specii de clopoței (Campanula patula, C. glomerata, C. serrata). Fânețele constituie, de
asemenea, resurse importante de plante medicinale, aromatice sau recunoscute în folclorul local ca având
proprietăți magice: arnica (Arnica montana), chimenul (Carum carvi), sunătoarea (Hypericum perforatum),
cicoarea (Cichorium inthybus), pătlagina (Plantago lanceolata), țintaura (Centaurium erythraea) ș.a.
 Habitate
Relieful cu pereți calcaroși verticali, cu brane și polițe suspendate, cu
creasta ce urcă în medie la 2000 m și pădurile care ocupă o mare parte
din suprafața parcului crează o mare diversitate de habitate. Datorită
înclinării mari a versanților, aici se pot observa cel mai bine benzile
altitudinale formate datorită etajării vegetației, masivul fiind înconjurat
de la bază spre creastă de braie de fânețe, păduri, stâncării și pajiști
alpine.
În continuare voi prezenta tipurile de habitate care se regăsesc în acest
parc.
• Cursuri de apă montane şi vegetaţia erbacee de pe malurile acestora (Cod
3220):
Habitatul apare sub formă de enclave de-a lungul râurilor Bârsa, Dâmbovița și
Dâmbovicioara și a afluenților acestora.
Suprafaţa însumată a enclavelor acestui habitat nu depășește 1 ha.

Bârsa Dâmbovița Dâmbovicioara

• Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul cursurilor de apă
montane (Cod 3230):
În Piatra Craiului apare sub formă de enclave, la marginea coridoarelor de anin
alb (Alnus incana) și anin negru (Alnus glutinosa), în Valea Bârsei şi Valea
Dâmboviţei.
Habitatul este fragmentat, ocupând o suprafață totală de cca. 3 ha.

Myricaria germanica
Anin alb (Alnus incana) Anin negru (Alnus glutinosa)
• Tufărişuri alpine şi boreale (Cod 4060)
În Piatra Craiului au fost identificate mai multe subtipuri (după clasificarea
Pal. Hab.), care sunt prezentate în cele ce urmează.
• 31.42 - Tufărişuri acidofile de rhododendron
În Piatra Craiului suprafeţele sunt comparativ mai puţin întinse şi
fragmentate, fiind localizate pe ambii versanţi, la altitudini cuprinse între
(1.600) 1.700 - 1.950 (2.100) m, preponderent în zona nordică şi nord-estică
a masivului - sub Vf. Ascuţit, sub Vf. Piscul Baciului şi Vf. Ţimbalul Mare,
în zona Padina Închisă - Turnu, pe Brâul Ciorânga Mare, Brâul de Mijloc,
Piatra Craiului Mică, pe brâne şi în locurile acoperire cu zăpadă în timpul
iernii.
Acest subtip de habitat ocupă o suprafață de cca. 30 ha.
Tufărişuri acidofile de rhododendron
• 31.49 Tapete montane de arginţică
În Piatra Craiului suprafeţele sunt, de asemenea, restrânse şi fragmentate,
localizate pe brânele stâncăriilor calcaroase cu soluri rendzinice superficiale,
în locuri adăpostite unde zăpada se acumulează și persistă până primăvara
târziu, la altitudini de 1.750-2.200 m, pe expoziţii umbrite şi parţial însorite.
Acest subtip de habitat apare fragmentat, ocupând o suprafață totală de cel
mult 5 ha.

Tapete montane de arginţică

• 31.43 Tufărişuri montane de ienupăr pitic
În Piatra Craiului cenozele dominate de Juniperus communis ssp. alpina
(Juniperus sibirica) sunt prezente fragmentar în staţiuni mai însorite, din etajul
subalpin până la nivelul crestei, realizând un optim de dezvoltare în rariştile de
limită ale molidişurilor, fiind semnalate de pe Muntele Pietricica, versantul
sudic al Grindului Mare şi Piatra Craiului Mică.
Acest subtip de habitat apare fragmentat, ocupând o suprafață totală de 5 -10
ha.
• Tufărişuri de Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium (Cod 4070*)
În Piatra Craiului habitatul este puternic fragmentat, întâlnindu-se pe ambii versanţi la altitudini cuprinse între
(1.500) 1.600 – 2.100 m, ocupând suprafeţe mai însemnate în zona nordică şi nord-estică a muntelui.
Habitatul este fragmentat, ocupând o suprafață totală de cca. 170 ha.

Tufărișuri de Pinus mugo Rhododendron myrtifolium

• Pajişti calcifile alpine şi subalpine (Cod 6170)
În Piatra Craiului, tipul de habitat Natura 2000 - Pajişti calcifile alpine şi subalpine, este reprezentat prin
fitocenoze care aparțin mai multor asociații vegetale și mai multor tipuri de habitate de pajiști conform
clasificării habitatelor din România. 
Valoarea conservativă a acestui tip de pajiști este mare, reprezentând mediul optim pentru endemitul local
garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus). Numeroase alte specii din „Lista roşie a plantelor superioare“
sunt frecvent întâlnite în acest tip de pajiști.
În Piatra Craiului, habitatul este prezent pe ambii versanți între 1.700-2.237 m altitudine.
Pe teritoriul ariei protejate, habitatul ocupă cca. 300 ha.
Pajişti calcifile alpine şi subalpine
Garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus)

Tisa (Taxus baccata)

Angelica (Angelica arhcangelica)

Sângele voinicului (Nigritella rubra) Floarea de colț (Leontopodium alpinum)

Macul galben
(Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stefani)
Argințică (Dryas octopetala) Bujorul de munte
(Rhododendron myrtifolium)
Gladiola sălbatică (Gladiolus imbricatus) Bulbucii (Trollius europaeus)
• Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din
etajul montan până în cel alpin (Cod 6430)
În Piatra Craiului habitatul este fragment, cu o prezență insulară în Valea
Bârsei, Valea Dâmboviței, Valea Crăpăturii, Valea lui Râie, Valea Tămașului,
etc.
Suprafaţa însumată a enclavelor acestui habitat nu depășește 1-2 ha.
• Fânețe montane (Cod 6520)
În Piatra Craiului, habitatul este bine reprezentat pe Valea Bârsei, Valea
Dâmboviţei și Dealul Măgura (satele Măgura şi Peştera) la altitudini cuprinse
între 724 -1.498 m, ocupând suprafaţă cea mai mare la 974 m altitudine. 
Fânețele ocupă  cca. 1.750 ha din teritoriul parcului național formând, în
general, suprafețe continue. 
• Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel
alpin (Thlaspietea rotundifolii) (Cod 8120)
În Piatra Craiului, habitatul este întâlnit între 1.285 - 2.196 m altitudine, cu suprafaţa cea mai mare la
altitudinea de 1.745 m, în zonele: Marele Grohotiş, La Zăplaz, Piatra Craiului Mică, Hornul Găinii,
Padinile Frumoase, la baza Umerilor Pietrei Craiului, Vârfului Ascuţit, Vârfului Padina Popii etc. 
Habitatul de grohotişuri calcaroase este puternic fragmentat, ocupând o suprafață totală de cca. 80 ha. 

Marele Grohotiș La Zăplaz

Padinile Frumoase Hornul Găinii

Piatra Craiului Mică

• Versanţi stâncoşi calcaroşi cu vegetaţie casmofitică (Cod 8210)
În Piatra Craiului,  habitatul este prezent în Cheile Brusturetului, Dâmboviței,
Dâmbovicioarei, Prăpăstiile Zărneștiului (750 - 1.000 m altitudine) și pe
versanții masivului de la 1.000 la 2.200 m.
Versanţi stâncoşi calcaroşi cu vegetaţie casmofitică ocupă o suprafață de cca.
340 ha.
Cheile Brusturetului Cheile Dâmboviței
 Cheile Dâmbovicioarei

Prăpăstiile Zărneștiului
• Peşteri închise accesului public (Cod 8310)
Catalogul Peșterilor din Parcul Național Piatra Craiului cuprinde peste 800
de cavități naturale, distribuite mai ales în zonele de chei și la baza crestei.
Marea lor majoritate sunt foarte mici, cu dezvoltare și denivelare sub 20
m. Dintre principalele peșteri, de dimensiuni mai mari, menționăm:
Peștera Dâmbovicioara, Peștera Urșilor, Peștera Stanciului, peșterile de la
Colțul Chiliilor, Peștera Dobreștilor, Peștera Hoților, Peștera Liliecilor,
Peștera Mare de la Prepeleac, etc.
În Piatra Craiului se găsește al doilea aven ca adâncime, acesta fiind și cel
mai mare gol subteran situat la peste 2.000 m altitudine, din țară, localizat
în bazinul de recepție al văii Grindului. Cu o denivelare de -540 m, Avenul
de sub Colții Grindului este inclus în cadastrul mondial al celor mai
profunde goluri subterane.
 Peștera Dâmbovicioara

Peștera Liliecilor
• Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum (Cod 9110)
Semnalate în toate catenele Carpaţilor româneşti, în Piatra Craiului aceste comunităţi sunt cele mai
răspândite şi mai polimorfe dintre făgetele cu răşinoase pe întreg versantul dinspre Valea Bârsei, fiind
localizate la altitudini de 900-1.100 (1.200) m pe toate culmile, cele cu floră acidofilă preponderent pe
expoziţii parţial însorite (vestice şi sud-vestice) iar cele cu Festuca drymeia, codominantă în stratul
ierbos, pe expoziţii umbrite (nordice, nord-estice).
Habitatul ocupă câteva mii de hectare.
• Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion pe substrate
calcaroase (Cod 9150)
Din Piatra Craiului nu sunt descrise fitocenoze ale asociaţiei sau
subasociaţiei vegetale menţionate la corespondenţe dar unele relevee
floristice încadrate la as. Symphyto cordati-Fagetum, localizate la altitudini
mai mici (820 m, 900 m), pe expoziţii însorite sau parţial însorite (sudică şi
respectiv vestică) ale unor versanţi cu declivităţi pronunţate (45° sau 30°) par
să se apropie de comunităţile vegetale caracteristice acestui tip de habitat.
Pe teritoriul parcului habitatul poate ocupa câteva sute de hectare.

• Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae) (Cod 91E0*)
În Piatra Craiului este întâlnit de-a lungul cursurilor de ape, în bazinele
văilor Bârsa şi Dâmboviţa.
În Parcul Național Piatra Craiului habitatul ocupă o suprafață de cca. 30 ha.
• Păduri vest-carpatice de Pinus sylvestris pe substrate calcaroase (Cod 91Q0)
În Piatra Craiului habitatul apare mai ales în etajul boreal. Comunităţile vegetale specifice
habitatului au fost semnalate în sectorul nordic (între Valea Crăpăturii şi Padina lui Călineţ, pe
muchii abrupte şi stâncoase la altitudini de 1.350-1.550 m) și în sectorul sudic  (Cheile
Ghimbavului, Valea Cheii, Colţii lui Dumitru, Culmea Zacotelor, Cheile Mari ale
Dâmboviţei).
 Habitatul este fragmentat, ocupând o suprafață totală de cca. 100 ha.

• Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) (Cod 91V0)

În Piatra Craiului, habitatul ocupă suprafeţe întinse la altitudini cuprinse între 500 și 1.200 m.
Pe teritoriul parcului, habitatul ocupă o suprafaţă de peste 3.300 ha.

• Păduri acidofile montane de molid (Picea abies) din etajul montan până în cel alpin
(Vaccinio-Piceetea)  (Cod 9410)
În Piatra Craiului habitatul se întâlneste pe o suprafată mare, pe ambii versanţi la altitudini
cuprinse între 1.350 și 1.800 m.
Pădurile de molid aparținând acestui tip de habitat ocupă, în Piatra Craiului, o suprafață de
cca. 3.600 ha.
Păduri acidofile montane de molid (Picea abies)
 Fauna
Parcul Național Piatra Craiului este unul dintre cele mai atrăgătoare locuri din Carpații românești, datorită faptului că
adăpostește o multitudine de specii de animale, unele dintre ele cu valoare de endemite carpatice. Fauna masivului, în special
speciile de nevertebrate, oferă cercetătorilor o bogăție de nebănuit referitoare la posibilitățile de cercetare, iar mamiferele mari
atrag iubitorii faunei sălbatice.
Fauna de nevertebrate este deosebit de bogată prezentând un deosebit interes științific. Este de remarcat prezența a 35 de specii
endemice și a 91 de specii descrise de aici ca fiind noi pentru știință. Menționăm două specii endemice pentru Piatra
Craiului: Nesticus constantinescui (Arahnida) și Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari).
Piatra Craiului adapostește un număr mare de specii de fluturi, până în prezent fiind identificate peste 216 de specii, unele rare
sau endemice: Psodos coracinus dioszeghy, subspecie endemică alpină; Apamea zeta sandorokovacsi, subspecie endemică în
Carpați; Erebia pronoe, specie cunoscută în Carpați numai din Piatra Craiului și Bucegi; Pieris bryoniae, specie menționată în
lista roșie a fluturilor de zi din Europa, etc.
În Piatra Craiului reţeaua hidrografică este mai redusă. Fauna acvatică este reprezentată printr-un mare număr de nevertebrate
şi 10 specii de peşti oxifili şi reofili specifici râurilor de munte, printre care zglăvoaca - Cotus gobio și păstrăvul - Salmo trutta
fario.
Dintre amfibieni şi reptile se întâlnesc: salamandra sau sălămâzdra - Salamandra salamandra, tritonul cu creastă - Triturus
cristatus care este specie de interes comunitar conform Directivei Habitate, tritonul de munte - Ichtyosaura alpestris alpestris,
tritonul carpatic – Lissotriton montandoni, broasca roşie de munte - Rana temporaria temporaria, buhaiul de baltă - Bombina
variegata variegata care este specie de interes comunitar, broasca râioasă brună -Bufo bufo. Dintre reptile menţionăm:, vipera
de munte - Vipera berus, şarpele de casă - Natrix natrix, şarpele de alun - Coronella austriaca austriaca, năpârca - Anguis
fragilis, şopârla de munte - Zootoca vivipara, şopârla de câmp - Lacerta agilis agilis, guşterul - Lacerta viridis viridis, şopârla
de ziduri - Podarcis muralis.
Nesticus constantinescui (Arahnida) Psodos coracinus dioszeghy

Tritonul cu creastă - Triturus cristatus Vipera de munte - Vipera berus

 Fauna
Parcul Național Piatra Craiului deține o ornitofaună bogată, reprezentată prin cele 112 specii identificate până în prezent pe acest teritoriu, din
acest punct de vedere fiind o zonă ideală pentru observarea păsărilor. Deși se pot observa puține exemplare de acvilă de munte - Aquila
chrysaetos, care cuibăresc probabil în Munții Făgăraş,  în Piatra Craiului se regăsesc alte specii de răpitoare diurne şi nocturne cum sunt:
şorecarul comun - Buteo buteo, uliul porumbar - Accipiter gentilis, uliul păsărar - Accipiter nisus, şoimul rândunelelor - Falco subbuteo, şoimul
călător -Falco peregrinus, vânturelul roşu - Falco tinunculus, bufniţa - Bubo bubo, huhurezul mare – Strix uralensis sau minunita – Aegolius
funereus. Cheile şi zonele stâncoase din Parc sunt populate de: fluturaşul de stâncă - Tichodroma muraria, specie rară, brumăriţa de stâncă
- Prunella collaris, drepneaua neagră - Apus apus, drepneaua mare - Apus melba, mierla de piatră - Monticola saxatilis. Pădurile de fag,
răşinoase, tufişurile şi fâneţele sunt populate de: piţigoiul de brădet - Periparus ater, piţigoiul de munte- Poecile montanus, piţigoiul moţat
- Lophophanes cristatus, alunar - Nucifraga caryocatactes, ciocănitoarea neagră - Dryocopus martius, sfrânciocul roşiatic - Lanius collurio,
ochiul boului - Troglodytes troglodytes, corb - Corvus corax, mierla gulerată - Turdus torquatus. Există şi câteva specii de interes cinegetic:
cocoşul de munte - Tetrao urogallus, ierunca - Tetrastes bonasia. La marginea râurilor sunt întâlnite frecvent: codobatura albă - Motacilla alba,
codobatura de munte -Motacilla cinerea,  mierla de apă - Cinclus cinclus. Tot pe văile râurilor din parc poate fi observată şi o specie rară, barza
neagră - Ciconia nigra.
Condițiile climatice și geologice, geomorfologia și structura florei și vegetatiei din Parcul Național Piatra Craiului au determinat păstrarea unei
diversități aparte în grupul mamiferelor. Din cele aproximativ 100 specii de mamifere din fauna întregii țări, peste 40% trăiesc și în masivul Piatra
Craiului.
Până în prezent au fost identificate 21 de specii de lilieci, care se adăpostesc în peșterile sau scorburile arborilor bătrâni de pe teritoriul parcului.
Dintre acestea, o mare parte intră în categoria specii strict protejate conform Convenției de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar
conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophus ferrumequinum, R. euriale, Myotis bechsteinii, M. blythii, M. myotys,
Barbastella barbastellus), iar o specie - Vespertilio murinus - este inclusă în Convenția de la Bonn. 
Parcul Național Piatra Craiului găzduiește o populație bogată de carnivore mari: urs - Ursus arctos, lup - Canis lupus, râs - Lynx. Studiile realizate
au arătat existența a trei culoare de circulație ale acestor specii între masivele Piatra Craiului și Bucegi, culoare cu un regim special de protecție.
Căpriorul - Capreolus capreolus şi cerbul comun - Cervus elaphus sunt întâlniţi în pădurile de la baza masivului. În prezent populaţia de capre
negre - Rupicapra rupicapra care trăieşte în zonele stâncoase ale masivului este de peste 200 de exemplare. 
Alte specii de mamifere întâlnite în aria protejată sunt porcul mistreţ -  Sus scrofa, bursucul - Meles meles, jderul de copac - Martes martes, jderul
de piatră - Martes foina, pisica sălbatică - Felis silvestris si vidra - Lutra lutra.
Uliul porumbar - Accipiter gentilis Fluturaşul de stâncă - Tichodroma muraria Cocoşul de munte - Tetrao urogallus

Barza neagră - Ciconia nigra Rhinolophus ferrumequinum Vespertilio murinus

 Râs - Lynx Căpriorul - Capreolus capreolus

Capre negre - Rupicapra rupicapra Jderul de copac - Martes martes

 Atracții turistice în Parcul Național Piatra Craiului

Piatra Craiului este unul dintre cele mai spectaculoase masive montane din România.
Vizitatorii îi pot descoperi atracțiile parcurgând cele 42 de trasee turistice.

• Prăpăstiile Zărneștilor
Prăpăstiile Zărneștilor este un impresionant sector de chei, care s-a format acum sute de
milioane de ani în urmă și a apărut inițial sub forma unui torent. Formarea cheilor a fost
accelerată datorita stratelor de calcar. Lungimea totală a cheilor este de 3,9 km, cel mai mare
sector aparținând Văii Prăpăstiilor, cu o lungime de 1,7 km. Acest sector este fascinant
datorită faptului că este îngust, are pereți verticali, calcare stratificate, care după unii geologi
se găsesc doar în aceste chei. De asemenea, cei norocoși pot zări exemplare de capre negre,
fluturașul de stâncă sau flori caracteristice zonei.
• Creasta Pietrei Craiului
Sunt trasee multe care duc pe creasta Pietrei Craiului și care sunt solicitante fizic, fie că ascensiunea
este dinspre versantul estic sau vestic. Însă, odată ce ai ajuns sa cucerești creasta, imaginea
spectaculoasă și impunătoare te va lăsa fără răsuflare, și în același timp va fi cea care îți va lua
oboseala și o va înlocui cu împlinire.
Creasta Pietrei Craiului se impune în Carpații Românești ca o unitate montană unică și aparte.
Unicitatea ei constă în faptul că este cea mai înaltă și cea mai lungă creastă calcarosă din România.
Are o lungime de 25 km, cu înălțimea maximă la Piscul Baciului – 2238 m. Denumirea vârfului își
are originea în desfășurarea oieritului în zonă, ca activitate tradițională. Altitudinea minimă, de 735
m, se găsește la confluența dintre Dâmbovicioara și Dâmbovița.

• Grohotișurile
Grohotișurile se numără printre formele caracteristice Pietrei Craiului. Acestea se încadrează
distinct în peisaj, atât prin suprafață, cât și prin varietate sau mod de dispunere în spațiu. În Piatra
Craiului grohotișurile se întalnesc între 1300-2200 m altitudine, cu suprafaţa cea mai mare la
altitudinea de 1750 m, în zonele: Marele Grohotiș, La Zaplaz, Piatra Craiului Mică, Hornul Găinii,
Padinile Frumoase, la baza umerilor Pietrei Craiului, Vârfului Ascuţit, Vârfului Padina Popii, etc.
Predominante în masivul Piatra Craiului sunt grohotișurile mobile, care se deplasează pe vaile
ambilor versanţi și formeaza râuri de pietre.
• Cerdacul Stanciului
Este situat la baza versantului vestic al Pietrei Mari la altitudinea de 1720 m, reprezentând cea mai
mare arcadă carstică din Piatra Craiului. Având o formă circular-ovală, are un diametru de 9 m pe
verticală și 12 m pe orizontală. Cerdacul Stanciului este cea mai renumită și impresionantă formă
carstică din Piatra Craiului rezultată n urma prăbușirii tavanului unei vechi peșteri. Blocul de calcar
situat în mijlocul Cerdacului reprezintă o porțiune din tavanul fostei peșteri.

• Cheile Dâmbovicioarei au o lungime de 2,4 km și formarea lor este efectul asocierii dintre
acţiunea cursului de suprafaţa si acţiunea cursului subteran.
Faţă de Prăpăstiile Zărneștiului, din nord-estul parcului naţional, Dâmbovicioara a avut o evoluţie
mai rapidă datorită unor falii care au atras circulaţia apelor subterane. Pe toată lungimea văii
alternează sectoare calcaroase cu cele conglomeratice. În cheile Dâmbovicioarei se află și o peșteră
atractivă și mult căutată de vizitatori. Aceasta s-a format în calcare jurasice și are o galerie lungă de
555 m. Deși această lungime este mai mică faţă de alte peșteri din România, Peștera
Dâmbovicioara este cea mai lungă din zonă. Galeria are lăţimi ce variază între 3-4 m și înalţimi de
4-5 metri, cu puţine ramificaţii, de dimensiuni mici. După 150 de metri de la intrare, galeria se
îngusteaza foarte mult. Existenţa peșterii a fost semnalată înca din secolul al XVIII-lea când
localnicii o foloseau drept ascunzătoare din calea invadatorilor.
•Satele de munte cu gospodăriile risipite pe dealuri, unde localnicii încă păstrează tradițiile seculare, în armonie cu natura, se
alatură atracțiilor turistice care nu trebuie ratate la vizitarea Parcului Național Piatra Craiului.

•Satul Măgura este destinaţia numeroșilor turiști care caută liniștea și armonia satelor de munte. După anul 1820 capătă o
identitate proprie și va figura constant ca așezare. Activităţile de recreere posibile constau din parcurgerea traseelor turistice și de
cicloturism din zonă, descoperirea modului de viaţă al localnicilor și vizitarea obiectivelor din imediata apropiere a satului.

•Satul Peștera se află la o altitudine de 1000 de metri și oferă peisaje pitorești și posibilităţi diverse de relaxare în natură. Cea mai
veche urmă de locuire din satul Peștera a fost localizată în Pestera Liliecilor. Aici s-au descoperit urme de habitat uman datând din
paleolitic. Desigur, acest fapt nu implică neapărat o continuitate de locuire până în epocile mai noi. 
O primă legendă susţine că în satul Peștera, în Peștera Liliecilor, haiducii își găseau ascunziș; de aici, în cazul în care potera ar fi
încercat să îi prindă, puteau ieși tocmai sub Piatra Craiului, în avenul Vlădușca, prin culoarele subterane ale peșterii. Cercetările
speologilor par a infirma aceasta ipoteză, Peștera Liliecilor neavând legătură cu avenele din zona estică a masivului. 
O a doua legendă se referă la haiducul/hoţul Stanciu (al) Bratu(lui). Este pomenit ca acţionand în ţinutul Branului, înainte de
mijlocul secolului al XIX-lea. El ar fi avut și o soră, cu numele Stanca, „care era în toate călcările și spargerile de case cea mai
aprigă și vitează tovarășă, căci ea conducea banda de haiduci, ea grija de gospodăria lor, era prevăzatoare” (Pușcariu 1909, p. 1-2).
Ulterior, Ion Ionescu–Dunăreanu a susţinut că toponimicele din partea de sud-vest a Pietrei Craiului, Cerdacul Stanciului, Peștera
Stanciului etc., s-ar referi la acest haiduc, ce se adăpostea în această regiune. 

•Satul Șirnea este o localitate limitrofă Parcului Naţional Piatra Craiului și este renumită ca fiind primul sat turistic din România.
În cadrul unui proiect de promovare turistică, profesorul de biologie din sat, Nicolae Frunteș, a amenajat un muzeu în școala din
sat. 
Un eveniment cu denumirea de “Zilele Olimpice de la Șirnea”, cu o vechime de peste 33 de ani, se organizează si în prezent. Cu
ocazia acestui eveniment au loc, în perioada 22-23 iunie, activităţi sportive diverse, în cadrul unei tabere pentru elevi.
• Schitul Colții Chiliilor
Este un schit ortodox situat la poalele crestei nordice a Pietrei Craiului. Dezvoltarea schitului ar fi legată, așa cum susțin unii
autori, de o invazie turcească din 1421, când oamenii locului s-au refugiat în munți și și-au făcut și un loc de rugăciune, într-o
peșteră micuță. 
În prezent, la Schitul Colții Chiliilor este o biserică de lemn, corpul de chilii, o clădire administrativă și alte amplasamente
specifice. Mai sus de schit se află o peșteră în care există amplasate mai multe icoane și un altar închinat Sfintei Cuvioase
Parascheva.
 
• Castelul Bran
Este un obiectiv foarte cunoscut atât la nivel național, cât și internațional, care se află în comuna Bran, la 300 de metri de limita
nord – estică a Parcului Național Piatra Craiului. Castelul a fost construit între anii 1377 – 1382, la aceea vreme ocupând o
poziție strategică din punct de vedere istoric. Inițial castelul Bran a fost o cetate militară, dar care în 1920 devine resedință
regală. Majoritatea turiștilor îl vizitează datorita Legendei “Dracula”,  care poate crea o imagine negativă asupra unor specii de
animale din fauna spontană: lup, lilieci și poate crea imagini conform cărora în natura din zonă sunt elemente supranaturale
periculoase. Indiferent de motivul pentru care alegeți să vizitați acest castel, datorită regiunii în care se află, veți putea avea
parte de istorie, cultură, tradiție și nu în ultimul rând de valorile naturale ale parcului național. 
 
• Tranșeele de la Ciocanu
Ciocanu este cătun al comunei Dâmbovicioara, așezat lângă vechea frontieră între România și Imperiul Austro – Ungar. Este
localitate limitrofă a Parcului Național Piatra Craiului și se localizează la est de acesta, pe platoul montan dintre masivul Piatra
Craiului și Munții Bucegi. Este situat la 3 km de Dâmbovicioara, la o altitudine de peste o mie de metri. În trecut a aparținut de
comuna Rucăr, cea mai mare parte din locuitorii din această localitate au fost moșneni, membrii ai obștei de moșneni Rucăr.
În localitatea Ciocanu și astăzi există tranșee, ziduri de apărare și cuiburi de mitralieră intacte din primul război mondial. Chiar
în această zonă au avut loc primele lupte ale Armatei României pentru eliberarea Transilvaniei. Tranșeele au fost restaurate în
vara anului 2018 de militarii Brigăzii 2 Vânătorii de Munte „Sarmisegetusa” Brașov.
Parcul Național Piatra Craiului este un loc de basm care merită vizitat.

Vă mulțumesc!