ACTUALITĂȚI ÎN FARMACOTERAPIA

RAȚIONALĂ A PACIENȚILOR CU
CONGESTIE NAZALĂ ȘI AFECȚIUNI
ALERGICE ÎN PRACTICA ORL
PRINCIPIILE GENERALE A ȘOCULUI
ANAFILACTIC IN ORL

Profesor: dr.hab.med., pr.univ : Victor DARCIUC

Executor: medic-rezident otorinolaringolog : Anastasia Ursachi

 În mediu, pe parcursul unui an, o persoană adultă poate avea până la 4 episoade de
rinită și obstrucție nazală de origine virală (adică, răceală). La copii, rinita și nasul înfundat
cauzate de răceală se pot repeta de 6-8 ori pe an. 

Decongestionantele topice nazale sunt medicamente lichide care, după ce au fost

pulverizate în cavitatea nazală, produc constricția vaselor mici de sânge de la nivelul
mucoasei nazale. Congestia scade rapid, în decurs de câteva minute, ceea ce permite o
respirație mai ușoară.

În cazurile în care răceala este însoțită de o obstrucție nazală pronunțată, care afectează
mult calitatea vieții și a somnului, pentru o scurtă perioadă de timp (3-5 zile), persoanele
adulte pot utiliza spray-uri sau picături pentru nas cu medicamente vasoconstrictoare.
 Conform mecanismului de acțiune majoritatea decongestionantelor fac parte din grupa
adrenomimeticelor, mai mult ca atât, acțiunea lor fiind selectivă alfa1 sau alfa2. La baza stau
Epinefrina și Efedrina, care stimulează atît alfa cît și beta-receptorii.
Conform studiilor rinomanometrice Xylometazolina scade rezistența trecerii fluxului de
aer prin cavitatea nazală pe 8 ore cu un maxim de 33%, pe când Fenilefrina doar pe 0,5-2 ore
cu o scdere a rezistenței cu un maxim de 17%.
Nafazolina:
• produce o vasoconstricție puternică după aplicare pe mucoase;
• nu se folosește la copii mici (sub 3 ani deoarece se poate absorbi sistemic și poate produce
apnee reflexă);
• este contraindicată la hipertensivi și aterosclerotici;
MECANISM DE ACȚIUNE REPREZENTANȚI
Alfa 1 - adrenomimetice Fenilefrina
Oximetazolin
Xylometazolin
Alfa 2 - adrenomimetice
Nafazolin
Tetrizolin
Epinefrina
Alfa și Beta - adrenomimetice
Efedrina
 În doze terapeutice aceste preparate practice nu se absorb în circuitul sanguin și nu
exercită efecte sistemice. Majoritatea studiilor au demonstrat că folosirea
decongestionantelor locale pe termen scurt nu induc schimbări morfologice și funcționale în
mucoasa nazală. Folosirea mai mult de 10 zile, duce într-un final la dezvoltarea rinitei
medicamentoase atrofice sau hipertrofice.

ADMINISTRARE

Se administrează cu prudență pacienților cu schimbri atrofice ale mucoasei nazale, în

rinitele cornice, glaucoma cu unghi închis, diabet zaharat, HTA, boala ichemică a cordului,
aritmii cardiac, sarcina și copii mai mici de 2 ani, pentru ca intervalul dintre doza terapeutică
și cea toxică nu este mare.
 INTERACȚIUNI
Glucocorticoizii topici cresc eficacitatea decongestionantelor topice. Alte remedii
vasoconstrictoare, inhibitorii MAO, antidepresantele tri- și tetraciclice sporesc efectele adverse
sistemice ale adrenomimeticelor.

Multe tipuri de spray nazal, care conțin aceste substanțe active, mai conțin și soluție salină sau
uleiuri eterice (mentol, eucalipt). Însă nu există date care să demonstreze că asemenea ingrediente
suplimentare sporesc eficiența preparatelor.

În ciuda popularității spray-urilor nazale cu acțiune vasoconstrictoare și a istoriei relativ

îndelungate de utilizare a lor (începând cu anii 1950), eficiența și siguranța acestor remedii este
studiată insuficient.

În cadrul a două cercetări mici s-a demonstrat că utilizarea spray-ului cu Xilometazolină, pentru o
scurtă perioadă de timp, reduce edemul mucoasei nasului și a sinusurilor paranazale.
 Rezultatele câtorva cercetări au arătat că, după o singură administrare, spray-urile nazale cu acțiune
vasoconstrictoare ușurează semnificativ respirația nazală pentru o durată de până la câteva ore. Totodată,
nu există date care să argumenteze administrarea regulată a acestor medicamente, timp de câteva zile sau
mai mult. Nu există dovezi în privința faptului că un asemenea tratament previne apariția sinusitei sau
grăbește vindecarea în caz de răceală banală sau de sinusită maxilară.

Medicamentele vasoconstrictoare înlătură doar obstrucția nazală și nu ameliorează eliminările

abundente din nas sau strănutul frecvent.

Actualmente, din cauza riscului de apariție a rinitei medicamentoase, nu se recomandă administrarea

spray-urilor și a picăturilor pentru nas cu acțiune vasoconstrictoare mai mult de 3-5 zile consecutive.
Rinita medicamentoasă, în acest caz,  presupune intensificarea paradoxală a obstrucției nazale odată cu
continuarea administrării medicamentelor vasoconstrictoare și apariția unei obstrucții nazale și mai
pronunțate după întreruperea administrării acestor medicamente.
 Inofensivitatea și eficiența acestor medicamente în cazul copiilor mai mici de 12 ani încă nu a
fost studiată suficient și au fost înregistrate cazuri rare de efecte secundare severe la copii chiar și
după o singură administrare. Din acest motiv, administrarea acestor medicamente pentru ușurarea
obstrucției nazale la copii mai mici de 12 ani nu se recomandă. În cazurile în care se decide
utilizarea unui medicament cu acțiune vasoconstrictoare la un copil, se recomandă alegerea unui
preparat ce conține Fenilefrină, deoarece se cunoaște că medicamentele ce conțin Nafazolină și
Oximetazolină la copii pot inhiba activitatea sistemului nervos și pot fi periculoase, în special în
caz de supradozaj.

Efectele secundare ale medicamentelor vasoconstrictoare apar rar, dar pot fi serioase.
Probabilitatea apariției efectelor adverse crește în caz de supradozaj. Până acum au fost
înregistrate cazuri în care administrarea acestor medicamente a fost asociată cu apariția edemului
pulmonar, a acceselor de cefalee severă (dureri de cap pronunțate), convulsii, ictus și criză
hipertensivă.
 PICĂTURI ȘI SPRAY-URI NAZALE CU
CORTICOSTEROIZI ÎN TRATAMENTUL RINOREEI ȘI AL
CONGESTIEI NAZALE PERSISTENTE

Rezultatele cercetărilor indică asupra faptului că, în caz de utilizare regulată, picăturile și
spray-urile nazale cu corticosteroizi (glucocorticoizi) sunt printre cele mai eficiente remedii
pentru ușurarea obstrucției nazale, rinoreei, strănutului frecvent și a pruritului nazal, legate de:

 Rinită alergică;

 Sinuzită cronică (cu sau fără polipi în cavitatea nazală);

 Rinită vasomotorie;

 Rinită non-alergică cu sindrom eozinofilic;

 Rinită medicamentoasă, asociată cu utilizarea prelungită a picăturilor sau spray-urilor

decongestive (decongestionante).
 Actualmente sunt disponibile preparate cu corticosteroizi care conțin următoarele
substanțe active:

 Triamcinolonă acetonid;  Flunisolidă;

 Budesonidă;  Fluticazonă propionat;

 Fluticazonă furoat;  Ciclesonidă;

 Mometazonă furoat;  Beclametazonă dipropionat.

 Efectul de la tratamentul cu spray-uri nazale cu corticosteroizi se dezvoltă lent, în mediu peste
5-36 h de la prima administrare. Din acest motiv, aceste medicamente nu sunt potrivite pentru
cazurile când se cere ușurarea rapidă a rinoreei sau a obstrucției nazale. În aceste situații, o
soluție mult mai potrivită este utilizarea preparatelor nazale sau orale cu antihistaminice, a
spray-urilor cu acțiune vasoconstrictoare și a celor cu Bromură de ipratropiu.

La necesitate, spray-urile cu corticosteroizi pot fi combinate cu alte medicamente.

Combinarea corticosteroizilor cu spălăturile nazale regulate sporește eficiența tratamentului în
sensul înlăturării rinoreei și a congestiei nazale, asociate cu sinuzita cronică.

Dacă peste câteva luni de administrare corectă a acestor remedii efectul nu va fi suficient,
corticosteroizii nazali vor putea fi combinați cu spray-uri antihistaminice.
 CE EFECTE ADVERSE POT PROVOCA SPRAY-URILE CU
CORTICOSTEROIZI?

La respectarea regulilor de utilizare corectă, spray-urile cu corticosteroizi rareori cauzează

efecte secundare importante.

Cele mai frecvente reacții adverse sunt legate de iritarea mucoasei nazale și includ: senzația
de uscăciune în nas, senzația de usturime sau înțepare după administrare, apariția dârelor de sânge
în mucusul eliminat din nas.

În mediu, la 4-8% dintre persoanele care administrează aceste medicamente se observă

sângerări nesemnificative din nas, însă în cadrul cercetărilor s-a determinat că acest fenomen a
apărut cu aceeași frecvență și la persoanele care au administrat placebo.

În cazuri rare, la utilizarea spray-urilor cu corticosteroizi timp de o perioadă îndelungată

poate avea loc perforarea septului nazal, care se poate manifesta prin sângerări nazale frecvente.
 Este cunoscut faptul că utilizarea neadecvată a cremelor și a unguentelor pentru piele cu
corticosteroizi poate duce la atrofierea pielii. Totodată, observațiile efectuate asupra persoanelor care
au utilizat timp îndelungat (1-5 ani) spray-uri sau picături nazale cu corticosteroizi au arătat că, în
cazul unui asemenea tratament, nu se dezvoltă atrofia mucoasei nasului.

Administrarea nazală a corticosteroizilor în doze recomandate nu influențează asupra funcției

sistemului endocrin sau asupra metabolismului. Aceste preparate nu modifică secreția hormonilor
corticosteroizi proprii în glandele suprarenale, nu contribuie la creșterea greutății corpului, apariția
diabetului sau a hipertensiunii (spre deosebire de tratamentul îndelungat cu hormoni corticosteroizi
în formă de pastile sau injecții).

Observațiile asupra oamenilor care au administrat spray-uri nazale cu corticosteroizi au arătat că

aceste preparate nu influențează asupra sănătății ochilor (spre deosebire de picăturile oftalmice cu
corticosteroizi, utilizarea îndelungată a cărora poate fi asociată cu creșterea tensiunii intraoculare sau
cu apariția cataractei).
 Acțiunea spray-urilor nazale cu corticosteroizi asupra creșterii la copii a fost studiată în
cadrul mai multor cercetări. S-a determinat că administrarea  medicamentelor ce conțin
Budesonidă și Beclametazonă propionat poate provoca un grad nesemnificativ de încetinire a
creșterii (rata creșterii a fost apreciată în comparație cu indicii prognozați de creștere).

Totodată, s-a stabilit că medicamentele care conțin Fluticazonă propionat, Mometazonă

furoat și Triamcinilonă acetonid nu influențează rata de creștere. Astfel, actualmente, în
tratamentul rinitei alergice, rinitei vasomotorii sau al sinuzitei cronice la copii se recomandă
ca aceste medicamente să fie alese în primul rând.
 PREPARATELE ANTIHISTAMINICE ÎN FORMĂ
DE PASTILE.
Dacă cele mai deranjante simptome sunt scurgerile nazale, strănutul și mâncărimea în nas,
preparatele antihistaminice de generația a doua în formă de pastile pot fi remedii simptomatice
foarte eficiente. Aceste medicamente se recomandă pentru tratamentul simptomatic al rinitei
alergice.

Actualmente sunt disponibile medicamente care conțin următoarele substanțe active:

 Cetirizină,
 Levocetirizină,
 Fexofenadină,
 Loratadină,
 Desloratadină.
Comparativ cu medicamentele de generație mai veche (Difenhidramină, Clorfeniramină,
Hidroxizină) aceste preparate nu provoacă (sau provoacă într-o măsură mult mai mică) somnolență
și reducerea vigilenței.
 Cele mai frecvente reacții adverse ale antihistaminicelor orale includ:

 cefalee (12%),

 somnolență (8%),

 senzație de oboseală (4%),

 uscăciune în gură (3%).

Dacă persoana afectată deja administrează regulat spray-uri cu corticosteroizi, adăugarea în schema
de tratament a unui medicament antihistaminic în formă de pastile, de regulă, nu sporește eficiența.

Pe de altă parte, dacă persoana afectată a început tratamentul cu antihistaminice orale, iar acestea
nu controlează suficient de bine simptomele de rinită alergică (de exemplu, nu înlătură complet
obstrucția nazală), eficiența tratamentului poate fi sporită prin adăugarea unui spray nazal cu
corticosteroizi.
 ANTIHISTAMINICELE ÎN FORMĂ DE PICĂTURI ȘI
SPRAY-URI NAZALE.

Conform rezultatelor cercetărilor, picăturile și spray-urile pentru administrare nazală cu

antihistaminice pot fi remedii simptomatice foarte eficiente în controlul eliminărilor,
obstrucției nazale, al strănutului și al pruritului în nas, cauzate de rinită alergică, sinuzită
cronică și rinită vasomotorie.

Spray-urile cu antihistaminice pot fi combinate cu spălăturile nazale cu soluție salină și

cu preparatele nazale cu corticosteroizi. Superioritatea tratamentului combinat, comparativ cu
tratamentul cu oricare remediu aparte, a fost demonstrată în cadrul observațiilor asupra
persoanelor cu simptome severe de rinită alergică, rinită vasomotorie și sinuzită cronică.
 Actualmente sunt disponibile medicamente antihistaminice cu administrare nazală
care conțin Azelastină sau Olopatadină. Diferite remedii ce conțin aceste substanțe active
au eficiență similară.

Efecte adverse posibile în urma utilizării preparatelor nazale cu antihistaminice

includ: senzația de usturime în nas, gust amar neplăcut în gură (după administrarea
medicamentului) și dureri de cap. Somnolența se observă în 0,4-3% dintre cazuri
(aproximativ cu aceeași frecvență ca și în grupul persoanelor care administrează placebo).
De asemenea, pot apărea sângerări nazale nesemnificative.
REMEDII PENTRU TRATAMENTUL SIMPTOMATIC AL
RINITEI ALERGICE

Actualmente, în tratamentul rinoreei, congestiei nazale și al strănutului frecvent, asociate

cu rinita alergică, se utilizează următoarele remedii simptomatice:

 Picături sau spray-uri nazale cu corticosteroizi;

 Picături sau spray-uri nazale cu preparate antihistaminice;

 Preparate antihistaminice în formă de pastile;

 Antagoniști ai receptorilor leucotrienici în formă de pastile;

 Picături sau spray-uri nazale cu Bromură de ipratropiu.

 Avantajele de bază ale corticosteroizilor nazali, comparativ cu alte remedii simptomatice
utilizate în tratamentul rinitei alergice, includ:

 Acestea sunt considerate preparate de primă linie, ceea ce înseamnă  că sunt alegerea optimă
din punctul de vedere al eficienței, siguranței și al costului.

 S-a determinat că tratamentul cu spray-uri nazale cu corticosteroizi contribuie la un control

mai bun al astmului (acest lucru este important pentru persoanele care, concomitent cu rinita
alergică, au și simptome de astm). 

 Tratamentul cu corticosteroizi nazali contribuie la reducerea volumului adenoizilor (doar pe

perioada continuării tratamentului). În cifre absolute, efectul poate fi mic (adenoizii se pot
reduce în volum cu până la 10%), însă chiar și o asemenea micșorare poate fi suficientă
pentru ușurarea respirației nazale la copiii cu adenoizi de gradul 3-4.
 Comparativ cu picăturile și spray-urile nazale cu corticosteroizi, antihistaminicele orale
sunt mai puțin eficiente în înlăturarea obstrucției nazale, însă:

 Tratamentul cu aceste medicamente este mai ieftin;

 Ele încep să acționeze mult mai rapid, ceea ce le face potrivite în cazul în care este
nevoie de suprimarea rapidă a simptomelor de rinită alergică;

 În cazul multor antihistaminice orale efectul se menține pe parcursul întregii zile, fiind
posibilă administrarea lor mai rară;

 Aceste medicamente rezolvă bine lăcrimarea și înroșirea ochilor și pot fi eficiente în

înlăturarea altor simptome de alergie (de exemplu, prurit și erupții pe piele).
 Avantajele antihistaminicelor de uz topic (comparativ cu antihistaminicele orale) sunt
următoarele:

 Ele mai rar cauzează efecte adverse; în special, practic nu afectează vigilența și nu provoacă
somnolență;

 Ele sunt mai eficiente în sensul rezolvării senzației de nas înfundat (în privința celorlalte
simptome de rinită alergică, antihistaminicele orale și cele nazale au eficiență similară);

 Ele pot fi eficiente în cazul persoanelor care nu au reușit să rezolve problema cu ajutorul
antihistaminicelor orale;

 Acțiunea lor începe rapid – peste 15-20 minute de la administrare (comparativ cu 150 minute,
în cazul preparatelor orale).
În comparație cu spray-urile pentru nas cu corticosteroizi, în caz de rinită alergică,
antihistaminicele cu administrare nazală pot fi la fel de eficiente sau doar un pic mai puțin
eficiente. Astfel, alegerea finală a celui mai potrivit medicament depinde, în mare parte, de alți
factori: preferință personală, cost, accesibilitate, senzația subiectivă de eficiență, etc.
 ANTAGONIȘTII RECEPTORILOR LEUCOTRIENICI ÎN
TRATAMENTUL RINITEI ALERGICE

Antagoniștii receptorilor leucotrienici se utilizează în tratamentul multor maladii

alergice, inclusiv în tratamentul astmului bronșic.

În cadrul cercetărilor s-a stabilit că medicamentele din acest grup (în special,
Montelukast) înlătură simptomele de rinită alergică mai eficient decât placebo, însă, în
general, sunt cu mult mai puțin eficiente decât spray-urile cu corticosteroizi sau decât
antihistaminicele orale.

În baza acestor date și ținând cont de costul lor mai mare, actualmente aceste preparate
se consideră o soluție potrivită doar pentru persoanele care, concomitent cu rinita alergică,
suferă și de astm bronșic.
 PICĂTURI ȘI SPRAY NAZAL CU BROMURĂ DE
IPRATROPIU

Picăturile și spray-urile nazale cu Bromură de ipratropiu blochează funcția glandelor

care secretă mucusul în cavitatea nazală. Rezultatele cercetărilor arată că aceste preparate
pot fi foarte eficiente și sigure în tratamentul simptomatic al rinoreei apoase pronunțate la
copii și adulți. Totodată, ele practic nu reduc obstrucția nazală.

Efectul secundar principal al preparatelor cu Bromură de ipratropiu este senzația de

uscăciune în cavitatea nasului.
 REMEDII CU EFICIENȚĂ JOASĂ SAU NEDOVEDITĂ ÎN
TRATAMENTUL SIMPTOMATIC AL RINITEI, OBSTRUCȚIEI
NAZALE ȘI/SAU A STRĂNUTULUI, CAUZATE DE RĂCEALĂ

Rezultatele cercetărilor științifice arată că picăturile și spray-urile nazale cu corticosteroizi,

care sunt foarte eficiente în multe cazuri de rinoree sau nas înfundat asociate cu rinita alergică,
sinuzita cronică sau rinita vasomotorie, posedă un efect modest în caz de rinită infecțioasă acută.
În mediu, 14 oameni trebuie să administreze aceste medicamente timp de 15 zile, pentru ca o
persoană să beneficieze de o ameliorare semnificativă a respirației nazale.

Medicamentele antihistaminice în formă de pastile pot fi eficiente doar în cazul persoanelor

cu simptome de răceală, care, concomitent, suferă și de rinită alergică.
 CONGESTIE NAZALĂ ȘI/SAU RINITĂ ÎN TIMPUL
SARCINII
În mediu, 20-30% dintre femei, în trimestrul al doilea sau al treilea de sarcină, observă
apariția unei obstrucții nazale pronunțate și persistente (cu durata mai mare de 6 săptămâni).

Cauzele acestui fenomen nu s-au stabilit definitiv. Se presupune că acesta poate fi legat de
acțiunea stimulatoare a progesteronului, estrogenului și a altor hormoni secretați de placentă
asupra mucoasei nazale.

De regulă, congestia nazală asociată cu sarcina se rezolvă de la sine în decursul primelor 2

săptămâni după naștere.

Atunci când obstrucția este foarte pronunțată, se consideră acceptabilă administrarea spray-
urilor nazale cu Budesonidă (medicament corticosteroid). Acest preparat face parte din categoria
B de securitate în timpul sarcinii, însă eficiența lui în tratamentul obstrucției nazale asociate cu
sarcina încă nu a fost dovedită în cadrul studiilor.
 Securitatea corticosteroizilor inhalatori (în special, a Budesonidei) a fost dovedită în cazul
femeilor însărcinate cu astm bronșic. Astfel, femeile care au folosit Budesonidă înainte de
sarcină pentru tratamentul secrețiilor și al obstrucției nazale pot continua să-l utilizeze și în
perioada gravidității.

Utilizarea altor remedii simptomatice contra obstrucției nazale și a rinoree nu se recomandă.

Medicamentele cu acțiune vasoconstrictoare fac parte din categoria C de securitate în timpul

sarcinii. Rezultatele unei cercetări au arătat că administrarea decongestionantelor
(Oximetazolină) în timpul primului trimestru de sarcină poate fi asociată cu un risc sporit de
apariție a stenozei pilorice (îngustarea ieșirii din stomac) la copil, iar administrarea lor
trimestrul al doilea de sarcină poate fi asociată cu un risc crescut de malformații ale rinichilor și
ale căilor urinare.
 DECONGESTIONANTE NAZALE SI NASTEREA
PREMATURA

Mai mulți specialiști și cercetători au reușit însă să identifice o influență a folosirii

acestor produse în prevenirea nașterii premature. Ei susțin că dacă gravida folosește
decongestionante nazale în trimestrul 2 și 3 de sarcină, atunci cu 58% mai puține sanse
să nască prematur comparativ cu gravide care nu folosesc astfel de produse sau niciun
fel de produs.

Decongestionantele nazale sunt unele dintre puținele medicamente recomandate în

sarcină și care pot fi achiziționate din farmacii fără prescripție medicală.
 Influența este certă, spun cercetatorii, dar nu se poate vorbi înca de o relație clară
de cauză-efect între decongestionante nazale și naștere prematură. Încă nu s-a depistat
exact care este substanța conținută care provoacă acest efect esențial.
Identificarea acestui efect în sarcină este esențială și poate juca un rol crucial în
prevenția nașterii premature în viitor. Descoperirea permite găsirea unui tratament sau
a unei modalități prin care să se poată preveni nașterea prematură bazat pe respectiva
substanță, mai ales la femeile care au un factor de risc crescut în acest sens.
 Tratamentul medicamentos al rinitei alerice conform ghidului ARIA (revizuit în 2016) se
bazează pe administrarea de (în funcţie de tipul rinitei alergice) :

- antihistaminice orale, intranazale şi intraoculare;

- glucocorticoizi intranazali;

- leucotriene antagoniste;

- cromoneme locale (intranazal şi intraocular);

- decongestionante orale şi nazale;

- glucocorticoizi orali;

- anticolinergice intranazale;

- imunoterapia specifică
 În ceea ce priveşte imunoterapia specifică, ea poate fi continuată pe parcursul sarcinii
dacă a fost începută înaintea apariţiei sarcinii, dar este contraindicat a se începe acest
tratament pe parcursul sarcinii.

Ţinând seama de faptul, că în rinita alergică administrarea de corticoizi topici este cea
mai indicată, va trebui să urmărim biodisponibilitatea sistemică , precum şi traversarea
barierei placentare a diverşilor glucocorticoizi. Vom prezenta în continuare un tabel referitor la
biodisponibilitatea diverşilor glucocorticoizi intranazali.
BIODISPONIBILITATEA SISTEMICA A GC TOPICI

MEDICAMENTUL BIODISPONIBILITATEA
Mometazona furoat 0,1 %
Fluticazona furoat 0,55%
Fluticazon propionat 1-2%
Budisonid 30-40%
Beclometazon 40-50%
Triamcinolon 40-50%
Flunisolid 50%

Ţinând seama de biodisponibilitatea extrem de mică, sub 0,1%, şi de faptul că este

un derivat cortizonic nefluororinat putem afirma, cel puţin din punct de vedere teoretic,
că ar putea fi administrat ca ”first-line treatment” în rinita alergică pe parcursul sarcinii,
în dozele terapeutice, indiferent de vârsta gestaţională
 STUDIUL CLINIC

Perioada cuprinsă în studiu a fost de 2 ani (2016-2018). Toate cazurile prezentate în studiu
sunt gravide urmărite la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sîrbu”
București.

S-au avut în urmărire 17 cazuri de rinită alergică din care 5 au fost în cadrul sindromului
rino-sinobronşic.

Toate cazurile au primit ca tratament cortizon topic intranazal, mometazonă furoat în doză
de 1 puf x 2/zi până la ameliorarea simptomatologiei. Nu au fost necesari corticoizi peros sau
intravenos şi nici o altă medicaţie adjuvantă.
 CONCLUZII

Rinita alergică va fi tratată doar cu cortizon topic (care este considerat de ghidul ARIA ca
first –line treatment), iar în cadrul sindromului rinosinobronşic se aplică protocolul de
tratament din astmul bronşic. Rinita alergică poate debuta pe parcursul sarcinii, sau dacă a fost
diagnosticată înainte de sarcină poate să prezinte o frecvenţă mai mare a episoadelor pe
parcursul stării de gestaţie. Au fost câteva cazuri de rinită de sarcină, diagnosticată înainte de
sarcină, la care s-a ameliorat simptomatologia pe parcursul sarcinii cu revenire în postpartum.
TRATAMENTUL OBSTRUCȚIEI NAZALE ȘI A SECREȚIILOR DIN NAS
LA COPIL NOU-NĂSCUT SAU LA BEBELUȘ

Nou-născuții și sugacii mai mici de 2 luni pot respira doar pe nas (nu știu să respire pe
gură). Din acest motiv, la această vârstă, obstrucția nazală (mai ales dacă este pronunțată și
bilaterală) poate fi o problemă gravă și poate duce la tulburări periculoase de respirație.

Spray-urile nazale decongestionante sunt contraindicate.

La necesitate, medicul poate recomanda administrarea picăturilor oftalmice cu

Dexametazonă 0,1% sau soluție apoasă de Beclametazonă timp de câteva săptămâni. Aceste
remedii sunt inofensive și pot ameliora obstrucția nazală severă la sugari.
Fitoterapia
Tratamentul fitoterapeutic utilizează combinaţii de plante medicinale sub diferite forme (pulberi
vegetale, macerate la rece, extracte hidroalcoolice, siropuri, loţiuni,unguente naturale, etc) în vederea
restabilirii echilibrului şi a înlăturării cauzelor care au generat boala.
• Calendula - are un efect bacteriostatic și reparativ pronunțat
• Musetelul - are efect antiinflamator, ameliorează tumefierea, dezinfectează gura și gâtul.
• Sunătoarea este un bun antiseptic, accelerează de asemenea regenerarea mucoasei și consolidează
funcțiile de barieră, asigurând efectul tanant.
• Salvie - are un bun efect antiinflamator și antiseptic, ameliorează iritarea mucoasei, edem.
• Eucaliptul este un dezinfectant bun și astringent.
• Urzica urâtă - acționează ca agent hemostatic și antiinflamator.
• Menta - un antiseptic și anestezic bun, înmoaie și deodorizează mucoasă, care este deosebit de
importantă în cazul bolilor însoțite de putrezire, necroză.
Fitoterapia
Cosinus spray NAS SI SINUSURI
Ingrediente Active: Extract din Alge marine rosii(Chondrus Crispus), Ulei din Busuioc chinezesc, ulei de
Minta, Glicerina, ajuta la inlaturarea secretiilor din cavitatea nazala si ariile situate mai sus de sinusurile
paranasale. Formeaza o pelicula pe suprafata membranelor mucoase care se comporta ca o bariera
impotriva penetrarii substantelor alergene si intensificarii inflamatiei. Sustine, deasemenea, procesul natural
de vindecare a excoriatiilor.
Mod de utilizare: Adulti 1-3 pulverizari per nara. Folositi de la 2 pina la 5 ori in zi.
Indicatii: Infundarea nasului si a sinusurilor nazare cauzata de raceala, guturai si sinusita. Iritarea mecanica
mucoasei. Adjuvant in igiena nazala pentru persoane cu tendinte la infectii recurente si rinita alergica. Poate
fi utilizat cu scop profilactic in hipersensibilitatea membranelor si mucoasei nazale cauzata de aerul
conditionat, aer uscat, temperature inalte si scazute, alergeni, poluanti si in igiena de zi cu zi a nasului.
 
 ȘOCUL ANAFILACTIC

Şocul anafilactic (anafilaxie, anafilaxie alergică) — constituie o reacție alergică sistemică de

hipersensibilitate imediată, secundară unei stimulări alergice specifice, mediate de IgE şi eliberării masive şi
brutale de mediatori continuii în principal în mastocite şi în bazofile din țesuturi şi sângele periferic la un
contact repetat al organismului cu antigenul.

Simptomele principale ale anafilaxiei sunt:

- urticaria

- obstrucţia respiratorie

- colapsul vascular.

Reacţiile alergice se manifestă pe diferite sectoare ale organismului:

- Cutanat - cardio-vasular

- respirator - gastrointestinal, separat sau în combinaţii.

• Obligatoriu şi imediat:

Măsuri generale:

• -adrenalină 1/1000 0,2 -0,5ml sc sau im până la trei doze la interval de 1-5min

• -garou proximal de injecţie sau înţepătură

• -adrenalină 1/10000 0,1 – 0,3ml la locul injecţiei

• -IOT, cricotirotomie, traheostomie

• -O2 – terapie

• -respiraţie mecanică

După evaluarea clinică

• Măsuri generale:
- difenilhidramină 1,25mg/kgc, max 500mg iv sau im
- hidrocortizon 200mg sau metilprednisolon 50mg iv la 6 ore timp de 24 – 48 de ore
- cimetidină 300mg iv în 3 – 5 min
La hipotensiune:
• Adrenalină1:10000 1ml în 50 ml NaCl 0,9% la 0,5 – 2,0ml/min sau 1 - 4Og/min pe cateter central
• Perfuzii: NaCl 0,9%, Ringer, substituenţi volemici coloidali
• Levarterenol bitartrate 4mg în 1000ml D5W la 2 -12 Og/min iv
• Glucagon dacă pacientul este sub terapie cu D blocante 1mg/ml iv în bolus sau în perfuzie D5W 1mg/l, la o
rată de 5 – 15 ml/min
La bronhospasm:
• O2 •
Aminofilin dacă pacientul nu este în şoc, 5mg/ kg, max 500mg în 20 min iv, apoi 0,3 – 0,8mg/kg/h iv
• Metaproterenol 5% 0,3 ml în 2,5ml NaCl 0,9% sau Albuterol 0.5% 0,5ml în 2,5ml sol NaCl 0,9% - prin
aerosoli
• Izproterenol,dacă nu răspunde la tratament, astfel: 0,035 Og/kg/min i.v., apoi se creşte încet la 0,225
Og/kg/min
 Particularitatile de tratament la copii
- adrenalină 1/1000 0,5ml sc;
- - adrenalină 1/10000 - 1mg diluată în 10ml SF › 1ml conţine 0,1mg . Din această
soluţie se iau 2,5ml (0,25mg) şi se dizolvă în 10 ml SF. Se administrează din aceasta
0,5-1 ml lent i.v.
- - IOT / traheotomie dacă are fenomene obstructive;
- - în şoc: perfuzii cu soluţii cristaloide sau coloide
- - antihistaminice;
- - aramină, 0,4mg/kg/doză, repetat la 6 – 8 ore, dacă nu răspunde la terapia de mai sus.
 PRINCIPII GENERALE
Toti pacientii carora li s-au administrat substanţe cu potenţial alergogen trebuiesc tinuti sub observatie
30 minute , deoarece 90% din reactii apar in acest interval de timp. Pacientii cu risc crescut vor fi
monitorizati pe o perioada mai lunga de timp.
La Hipertiroidieni (folosire de subsatante iodate numai la indicatii vitale) - Thiamizol 20 mg zilnic 1 -
2 saptamini
La Hipotiroidieni - Sodium perchlora 40 mg(picaturi) înainte şi 20 mg la 2 ore după administrarea de
substante iodate
La pacienţii cu Feocromocitom in scopul de a evita o criza hipertensivă : - D blocante Urapidil
La pacinetii in stare critica
• antihistaminice - blocante de H1: Clemastin (Tavegyl R) 2 - 4 mg (1-2 fiole), Dimetinolon maleat (Fenistil
R) 4 - 8 mg (1-2 fole)
- blocante de H2 : Cimetidina 200 - 400 mg (1-2 fiole ) lent I.V. sau in microperfuzie (50 ml NaCl 0,9%) cu
15 min lent I.V. inainte de injectare de substanta iodată
 La copii
corticoterapie cu 48 ore înainte;
- terapie cu un anxiolitic (atarax);
- carnet la purtător de atestare a sensibilităţii la un venin de insecte;
- - desensibilizare;
- - inhibiţia haptenică (cu antigen monovalent BPO) care blochează punţile dintre IgE şi
împiedică degranularea mastocitelor; se aplică la cei cu alergie la penicilină la care acest
antibiotc nu poate fi înlocuit
VĂ MULȚUMESC
PENTRU
ATENȚIE !!!