PROBLEME

PROBLEME LA
LA DISCIPLINA
DISCIPLINA
ECONOMIE
ECONOMIE COMERCIALĂ
COMERCIALĂ
 ECONOMIA COMERŢULUI

1. Propensiunea consumului
2. Migraţia cererii de mărfuri
3. Stabilirea numărului de case de marcat dintr-
un magazin
4. Productivitatea muncii în comerţ
5. Balanţa circulaţiei mărfurilor
6. Preţurile în comerţ
 Propensiunea consumului

• Propensiunea consumului reprezintă raportul dintre

consumul total şi venituri (venit primar brut, venit
disponibil brut, venit naţional etc), ca elemente ale
produsului naţional brut.

• Sunt două posibilităţi cu privire la comensurarea

relaţiei economice fundamentale dintre consum şi
economii:

1) propensiunea medie a consumului;

2) propensiunea marginală a consumului.
 Propensiunea consumului
1) propensiunea medie a consumului, care constă în a
considera un nivel oarecare al venitului şi a calcula relaţia
procentuală dintre consum şi respectivul venit.

• Relaţia de calcul este: c=C/X, unde:

• c= reprezintă propensiunea medie a consumului;
• C= consumul total;
• X= venitul total.

2) propensiunea marginală a consumului reprezintă

raportul dintre variaţia consumului şi variaţia venitului.

Relaţia de calcul este: c’=C/X, unde:

• c’= reprezintă propensiunea marginală a consumului;
 C= variaţia consumului;
 X= variaţia venitului.
 Propensiunea consumului

• Relaţii de calcul:

• propensiunea medie a consumului: c = C/X 100;

• propensiunea marginală a consumului: c’ = C/X  100;
• unde Δc = c1-c0 şi
• Δx= x1-x0;

• elasticitatea consumului = Ex = c’/ c

• Ex = Δy/y : Δx/x,
• adică Ex = (y1 – yo)/yo : (x1 – xo)/xo

• Deci, Ex = Δy/y : Δx/x = Δy/y  x/Δx = Δy/Δx  x/y

 Ex = Δy/Δx : y/x = c’/c.
 Migraţia cererii de mărfuri

• Atracţia comercială a localităţilor;

• Aria de atracţie comercială a localităţilor;

• Migraţia cererii.
 Atracţia comercială a localităţilor

• Legea gravitaţiei comerciale (Reilly) stabileşte

că două localităţi (A şi B) îşi atrag cumpărătorii
dintr-o localitate (X) mai mică situată între ele, în
raport direct proporţional cu numărul locuitorilor
acestor localităţi şi în raport invers proporţional
cu pătratul distanţei dintre localitatea mai mică şi
localităţile luate în calcul:

2
Ca Pa  Db 
 x 
Cb Pb  Da 
Atracţia comercială a localităţilor

• Ca = cerea atrasă de localitatea A;

• Cb = cererea atrasă de localitatea B;

• Pa = populaţia localităţi A;

• Pb = populaţia localităţii B;

• Da = distanţa de la localitatea A la
localitatea mai mică X;

• Db = distanţa de la localitatea B la localitatea

mai mică X.
 Atracţia comercială a localităţilor

• Problemă:
• Pentru a afla dacă populaţia localităţi Azuga,
aflată la o distanţă de 36 km de localitatea
Câmpina (38708 locuitori) şi la 29 km faţă de
localitatea Braşov (286371 locuitori), este atrasă
din punct de vedere comercial, mai puternic de
localitatea Câmpina sau de localitatea Braşov, se
va calcula:
Ca 38708  29 
 x   0,088
Cb 286371  36 

• Se rezolvă sistemul de ecuaţii:

Ca + Cb = 1
Ca
 0,088
Cb
 Atracţia comercială a localităţilor

• Din prima ecuaţie avem:

Ca = 0,088 Cb,
• înlocuind în cea de-a doua ecuaţie vom avea:
• 0,088 Cb + Cb = 1, de unde
Cb = 0,92
Ca = 0,08

• Aceasta înseamnă că 92% din populaţia localităţii

Azuga este atrasă, din punct de vedere comercial,
de oraşul Braşov şi doar 8% de localitatea Câmpina.
 Aria de atracţie comercială a localităţilor

• Pornind de la legea gravitaţiei comerciale a lui Reilly

se poate stabili pe un anumit traseu până unde se
prelungeşte aria de atracţie comercială a unei
localităţi, respectiv punctul unde:
Ca
1
Cb
• prin relaţia:
Da  Db
Db' 
Pa
1
Pb
 Aria de atracţie comercială a localităţilor

• Problemă: pe traseul dintre Câmpina şi Braşov se poate calcula

până unde se prelungeşte aria de atracţie comercială a
fiecăreia dintre cele două localităţi:
Da  Db 65km
Db'    47,53km
Pa 38708
1 1
Pb 286371

• Aria de atracţie comercială a localităţii Câmpina se întinde

până la 17,47 km (65 km – 47,53 km = 17,47 km), în timp ce aria
de atracţie comercială a Braşovului se întinde până la 47,53
km.
• Cum distanţa dintre Azuga şi Braşov este de 29 de km, este
evident faptul că localitatea Azuga se află în aria de
atracţie comercială a oraşului Braşov.
 Migraţia cererii

• Dezvoltată de către Converse, formula lui Reilly

utilizată în stabilirea migraţiei cererii de mărfuri,
se prezintă astfel:

2
Ca Pa  4 
 x 
Cb Pb  Db 
 Migraţia cererii
• Problemă:
• Oraşul Urziceni este situată la 58 km de Bucureşti şi are o
populaţie de 17707 de locuitori, cu ajutorul formulei lui
Converse se poate stabili ponderea cumpărăturilor efectuate
de locuitorii acestui oraş pe plan local şi din Bucureşti
(populaţia Bucureştiului fiind de 1929615 locuitori).

Rezolvare:

• A = oraşul Bucureşti; Pa = populaţia oraşului Bucureşti;

• B = localitatea Urziceni; Pb = populaţia localităţii Urziceni.

2 2
Ca Pa  4  1929615  4 
 x   x   0,52
Cb Pb  Db  17707  58 
 Migraţia cererii
• Raportul fiind subunitar, înseamnă că cea mai mare parte a
cumpărăturilor se vor efectua în localitatea Urziceni şi doar
o mică parte în Bucureşti. Pentru a se stabili clar ponderile
se rezolvă raportul:

Ca
0,52
Cb
, deci Ca = 0,52, iar Cb = 1
• Ca + Cb = 0,52 + 1 = 1,52
• Dacă 1,52 = 100, atunci Ca =34,2%, iar Cb = 65,8%
• Rezultă că doar 34,2% din totalul valoric al
cumpărăturilor locuitorilor oraşului Urziceni se vor
efectua în Bucureşti, iar cea mai mare parte, adică
65,8% pe plan local.
 Stabilirea numărului de case de marcat
dintr-un magazin

Numărul caselor de marcat se stabileşte conform

formulei următoare:
• numărul caselor de marcat =
Ncxtm
• unde,
Dt
• Nc =numărul maxim al clienţilor care se află la un
moment dat în magazin;
• tm = timpul mediu de servire la casă a unui client;
• Dt = durata totală de funcţionare a casei în
intervalul de timp.
 Stabilirea numărului de case de marcat
dintr-un magazin
• Problemă: Timpul mediu de servire la casă a unui client este
de 12 minute, iar durata totală de funcţionare a unei case de
marcat în intervalul de timp în care funcţionează
supermarketul este de 9,5 ore.
• În cadrul supermarketului afându-se la un moment dat un
număr maxim de 570 de clienţi.
• Rezolvare: N xtc m

• numărul caselor de marcat =

Dt
= (570 x 12 minute)/570 minute = 12
case de marcat (11 case de marcat, inclusiv o casă specială).
 Productivitatea muncii în comerţ
Productivitatea muncii:
W=V/Np,
unde V = volumul vânzărilor de
mărfuri, Anul Np W mil. lei/p
iar Np = numărul de persoane (V) mil. lei
din cadrul magazinului
2000 327.731 2
Problemă:
2001 600.663 2
Să se aprecieze evoluţia
productivităţii muncii la o
firmă de comerţ cu 2002 851.022 3
amănuntul pe baza datelor
din următorul tabel. 2003 2.069.848 3
Evoluţia productivităţii muncii 2004 2.621.962 3
în perioada 2000-2004
 Productivitatea muncii în comerţ

Rezolvare: Anul (V) mil. lei Np W mil. lei/p

2000 327.731 2 163.865,5
• Se aplică
formula: 2001 600.663 2 300.331,5

2002 851.022 3 283.674

• W=V/Np.
2003 2.069.848 3 689.949,3

2004 2.621.962 3 873.987,3

 Balanţa circulaţiei mărfurilor

• Problemă:
• Pornind de la datele din următorul tabel, să se întocmească
balanţa circulaţiei mărfurilor pentru trimestrul următor (trim.
IV), cunoscându-se că vânzările de mărfuri vor fi de 225 mil lei,
iar viteza de circulaţie se va accelera cu 2 zile faţă de trimestrul
III.

- mil RON -

Trim Stocuri iniţiale Intrări (I) Vânzări (D) Stocuri finale

(Si) (Sf)
III 48 188 180 56
 Balanţa circulaţiei mărfurilor
• Balanţa circulaţie mărfurilor:
• Si + I = D + Sf
Pasul 1. Se calculează viteza de circulaţie pentru trim. III

• vz III = s = (48  56) / 2 = 52/2 = 26 zile

D / 90 180 / 90

Pasul 2. Se identifică valoarea stocului iniţial

• Se cunoaşte faptul că stocurile finale ale unei perioade devin
stocuri iniţiale pentru perioada următoare.
• Astfel, Sf din trim. III devine Si din trim. IV, adică
stocul iniţial din trim. IV = 56 mil.
 Balanţa circulaţiei mărfurilor
Pasul 3. Se calculează stocul mediu din trim. IV cu ajutorul
formulei vitezei de circulaţie pentru trim. IV

s s
vz IV= 24 zile = =
225
 sIV = 60 mil
D / 90
90

sIV = 60 mil = (Si + Sf)/2 =(56 + Sf)/2  Sf = 64 mil

Pasul 4. Se calculează I (intrările) cu ajutorul balanţei circulaţiei

mărfurilor
• Si + I = D + Sf  I = D + Sf – Si 
I = 225 + 64 – 56 = 233 mil.
 Balanţa circulaţiei mărfurilor

- mil RON -

Trim Stocuri Intrări Vânzări Stocuri Viteza de

iniţiale (Si) (I) (D) finale circulaţie
(Sf)
(vz)
III 48 188 180 56 26 zile

IV 56 233 225 64 24 zile

 Preţurile în comerţ
• Un produs parcurge trei stadii în circuitul său de la
producător la consumatorul final.

• PRODUCĂTOR
• Preţul cu ridicata negociat (PV negociat)
PR negociat = PC fără TVA + VA
• Preţul cu ridicata facturat (PV facturat)
PR facturat = PR negociat + TVAcolectat

• ANGROSIST
• Preţul de gros negociat (PV negociat)
PG negociat = PR negociat + VA
• Preţul de gros facturat (PV facturat)
PG facturat = PG negociat + TVAcolectat
 Preţurile în comerţ

• DETAILIST
• Preţul cu amănuntul negociat (PV negociat)
PA negociat = PG negociat + VA
• Preţul cu amănuntul facturat (PV facturat)
PA facturat = PA negociat + TVAcolectat
TVAcolectat = PV fără TVA x cota TVA
TVAcolectat = PV cu TVA
TVA datorat = TVAcolectat – TVA suportat prin
preţul de aprovizionare
 Preţurile în comerţ

• Problemă:

• Preţul de cumpărare facturat la producător (PC

facturat) şi valoarea adăugată în fiecare din
etapele distribuţiei sale (VA) sunt prezentate în
tabelul următor.

Să se determine:
• a) preţurile negociate şi preţurile facturate;
• b) TVA pe stadii şi TVA cuprins în preţul cu
amănuntul.
 Preţurile în comerţ
Stadiul PC din PC VA PV PV TVA TVA
facturat care fără negociat facturat colectat de
TVA TVA plată
producător 456 110

angrosist 60

detailist 80
 Preţurile în comerţ

REZOLVARE:
• PRODUCĂTOR

• PC facturat = PC fără TVA + PC fără TVA x 19%

• PC facturat = PC fără TVA x (1 + 0,19)
• PC facturat = PC fără TVA x 1,19
• PC fără TVA = PC facturat / 1,19
• PC fără TVA = lei

• TVA = 456 - 383, 19 = 72,81 lei

• PV negociat = 383,19 + 110 = 493,19 lei
• TVA colectat = lei
• PV facturat = 493,19 + 93,71= 586,90 lei
• TVA de plată = 93,71 – 72,81 = 20,90 lei
 Preţurile în comerţ

 ANGROSIST

• Atenţie! Preţul de vânzare al producătorului va deveni

preţ de cumpărare pentru angrosist.
• PC facturat = PV facturat = 586,90 lei
• TVA = TVA colectat = 93,71 lei
• PC fără TVA = 493,19 lei
• PV negociat = 493,19 + 60 = 553,19 lei
• TVA colectat = lei
• PV facturat = 553,19 + 105,11= 659,30 lei
• TVA de plată = 105,11 - 93,71 = 11,40 lei
 Preţurile în comerţ

• DETAILIST

• Atenţie! Preţul de vânzare al angrosistului va deveni preţ

de cumpărare pentru detailist.
• PC facturat = PV facturat = 659,30 lei
• TVA = TVA colectat = 105,11 lei
• PC fără TVA = 553,19 lei
• PV negociat = 553,19 + 80 = 633,19 lei
• TVA colectat = lei
• PV facturat = 633,19 + 120,31= 753,50 lei
• TVA de plată = 120,31 - 105,11 = 15,20 lei
 Preţurile în comerţ

Stadiul PC din PC VA PV PV TVA TVA

facturat care fără negociat facturat colectat de plată
TVA TVA
producăto 456 72,81 383,19 110 493,19 586,90 93,71 20,90
r

angrosist 586,90 93,71 493,19

60 553,19 659,30 105,11 11,40

detailist 659,30 105,11 553,19

80 633,19 753,50 120,31 15,20
 Preţurile în comerţ

• Diferenţa dintre preţul de producător şi preţul de la

detailist este de:
• 753,50 – 456 = 297,50 lei (cu TVA)
• 633,19 – 383,19 = 250 lei (fără TVA)