ELEMENTE DE

STATISTICA
MATEMATICA

a
 STATISTICA MATEMATICA
Statistica matematica se ocupa de gruparea, analiza si interpretarea datelor
referitoare la un anumit fenomen precum si cu unele previziuni privind
producerea lui viitoare.
DEFINITIE. Prin populatia statistica se intelege orice multime definita de
obiecte de aceeasi natura. Elementele unei populatii se numesc unitati
statistice sau indivizi. Numarul de elemente care constituie populatia se
numeste volumul populatiei.
------------------------------------------------------------------------------------------
Se numeste caracteristica ( sau variabila statistica) a populatiei
trasatura comuna tuturor unitatilor ( indivizilor) populatiei.

Caracteristica poate fi cantitativa ( daca se poate masura ) sau calitativa (

in caz contrar ). In general o populatie se studiaza dupa una sau mai multe
caracteristici.
 Caracteristica poate fi cantitativa ( daca se poate masura ) sau calitativa
( in caz contrar ). In general o populatie se studiaza dupa una sau mai multe
caracteristici. In cazul populatiilor cu un numar mare de indivizi se
efectueaza o statistica numai pentru o fractiune din populatia totala, iar
A

rezultatul obtinut se extinde pentru toata populatia. Fractiunea din populatia

totala pentru care se face statistica se numeste esantion. Este clar ca aceste
concluzii au sansa de a fi valabile cu cat esantionul este mai mare. Gratie
calculului posibilitatilor va fi posibil, in general, de a indica gradul de
incredere care se poate acorda concluziilor obtinute.
EXEMPLE
Populatia Elevii unei Elevii unei Becurile dintr-o Locuitorii Locuitorii
clase clase intreprindere unui oras unui oras
Caracteristica Nota la teza de Culoarea Durata de Varsta Greutate
matematica ochilor functionare

Caracteristicile : Nota la teza de matematica, Durata de viata, varsta.

Greutatea este de natura cantitativa, iar caracteristica Culoarea ochilor este de
natura calitativa.
 Caracteristicile cantitative pot fi discrete ( sau discontinue) daca variabila
statistica ia valori finite ( sau numarabile) sau continue daca variabila poate lua
orice valoare dintr-un interval finit sau infinit (greutatea, talia, etc.).
A
Gruparea datelor se realizeaza cu scopul de a trage concluzii cu caracter
general.
Tabelul 1 de mai jos prezinta situatia notelor la teza de matematica intr-o clasa
de 25 de elevi.

Nota (caracteristica) Numar de elevi Nota ( caracteristica) Numar de elevi

2 1 7 5
3 2 8 3
4 1 9 3
5 3 10 3
6 4
Plecand de aici se poate realiza tabelul 2 care prezinta o situatie mai sintetica
fata de cel precedent.

Clase de valori Numar de elevi

<5 4
5-7 7
7 – 10 14
 In acest tabel am inmultit multimea valorilor caracteristicii in
trei clase. Se face conventia ca extremitatea dreapta ( cu
exceptia, eventual, a ultimei clase) pentru fiecare clasa sa nu
apartina clasei. De exemplu clasa 5-7 cuprinde valorile
Q

caracteristicii x, 5 ≤ x < 7 ( adica notele de 5 si 6). Lungimile

claselor de valori sunt la latitudinea celui care face investigatia si
sunt stabilite in functie de scopul urmarit. In cazul prezentat mai
sus numarul elevilor care au liat nota sub cea de „trecere” ( elevi
foarte slabi pregatiti ) este egal cu 4 si reprezinta 16% din totalul
elevilor. Numarul celor cu o slaba pregatire este reprezentat de
cei care au luat note de 5 si de 6 ( deci cei situati in a 2-a clasa ).
Acesta este egal cu 7 si reprezinta 28% din intregul elevilor. In
fine in ultima clasa de valori , cei cu notele 7,8,9,10 sunt inclusi
elevii buni si foarte buni. Acestia sunt in numar de 14 si
reprezinta 56 % din totalul elevilor. Numarul elevilor care au
obtinut o nota mai mare de 5 la teza este egal cu 21 si reprezinta
84% din totalul lor. In functie de aceste rezultate profesorul isi
poate formula o strategie pentru viitor in vederea imbunatatirii
performantelor elevilor acestei clase etc.
FRECVENTA ABSOLUTA. FRECVENTA RELATIVA.

FRECVENTE CUMULATE.
Numarul tuturor indivizilor ( sau unitatilor) unei populatii se numeste
efectivul total al acelei populatii. In cazul discret, tabelul 3, valorile
caracteristicii (nota –xi ) sunt date in prima coloana, iar in coloana a doua
figureaza numarul de indivizi ( ni ) corespunzator fiecarei valori a
caracteristicii.
Tabelul 3
Nota Efectiv Nota Efectiv
xi ni xi ni

2 1
3 2
4 1
5 3
6 4
7 5
8 3
9 3
10 3

Efectiv total : 1 + 2 + 1 + 3 + 4 + 5 + 3 + 3 + 3 = 25
( Σni )
 Definitie. Se numeste frecventa absoluta ( sau efectiv ) a unei valori x a
caracteristicii, numarul de unitati ale populatiei corespunzatoare acestei
valori.
Q

In tabelul 3 valoarea 5 a caracteristicii are frecventa absoluta 3 ( in limbaj

uzual insemnand ca nota 5 a fost luata la teza de matematica de doar 3 elevi ).
Aceste date ( caracteristica, efectiv ) se reprezinta grafic, in raport de un sistem
de axe rectangulare, prin desene , care pun in evidenta anumite rapoarte
numerice. Graficul corespunzator se numeste diagrama. Alegerea unitatii pe
fiecare dintre axe ramane la latitudinea celui care prelucreaza datele.
O prima reprezentare o constituie reprezentarea in batoane aplicata
caracteristicii discrete cu un numar mic de valori. Pe axa orizontala sunt trecute
punctele reprezentand valorile variabilei si din aceste puncte se ridica segmente
verticale de lungime egala cu frecventa absoluta a valorii respective.
Segmentele ridicate sunt masurate cu unitatea de pe axa verticala.
In cazul tabelului 3 se obtine diafragma din figura 1.

Unind printr-o linie poligonala extremitatile superioare ale acestor segmente se obtine
ceea ce se cheama poligonul frecventelor ( marcat prin linii discontinue in figura 1 ).
Realizam un alt tabel cu aceleasi note la teza de matematica in care lungimile claselor
sa fie aceleasi. Avem tabelul 4.

Clase de valori Efectiv Procent

2–4 3 12%
4-6 4 16%
6-8 9 36%
8 - 10 9 36%
 Vom reprezenta aceste date printr-un grafic numit histograma, unde pe
axa orizontala se iau o succesiune de segmente egale ( reprezinta lungimea
claselor) si se ridica pe fiecare din aceste segmente considerate ca baze ,
dreptunghiuri de inaltimi proportionale cu frecventele absolute ale claselor
respective( fig 2).
A

Daca in mijlocul fiecarui segment de pe axa orizontala ( aceste mijloace

de intervale le numim valori centrale ) se ridica segmente proportionale cu
frecventele claselor corespunzatoare fiecarui segment si unim printr-o linie
poligonala extremitatile ale acestor segmente se obtine poligonul
frecventelor.
 Uneori datele ( din tabelul 4 ) se reprezinta prin dreptunghiuri de baze
egale si cu inaltimi proportionale cu procentele ( fig 3) sau prin sectoare
de cerc, cu unghiuri proportionale cu aceleasi numere ( fig 4).
D

Este adesea interesant de a prezenta intr-un tabel statistic pentru

fiecare valoare xi a caracteristicii raportul fi dintre numarul de indivizi
care au aceasta valoare si efectivul total al populatiei.
 Definitie. Se numeste frecventa relativa ( sau simplu
frecventa ) a unei valori xi a caracteristicii raportul dintre
A
frecventa absoluta ni a valorii xi si efectivul total al populatiei.

Se numeste frecventa cumulata crescatoare a unei valori x a

variabilei, suma tuturor frecventelor valorilor care apar pana la x
inclusiv.
Se numeste frecventa cumulata descrescatoare a unei valori x a
variabilei suma tuturor frecventelor valorilor care apar de la x
inclusiv.
 Vom lucra cu frecventa cumulata crescatoare.
Prelucram datele oferite de tabelul 1 sub forma tabelului 5.
Nota Efectiv Frecventa Frecventa cumulata
A
3 1 0,040 0,040
3 2 0,080 0,120
4 1 0.040 0,160
5 3 0,120 0,280
6 4 0,160 0,440
7 5 0,200 0,640
8 3 0,120 0,760
9 3 0,120 0,880
10 3 0,120 1

Daca din tabelul 5 se retin coloanele unu ( cu valorile caracteristicii ) si trei (

cu valorile frecventelor ) atunci aceste informatii definesc distributia sau
repartitia statistica a variabilei respective.
Analiza statistica a unui fenomen , in raport cu o singura caracteristica ,
conduce la o serie de perechi de valori (caracteristica, efectiv).
 ELEMENTE CARACTERISTICE UNEI
SERII STATISTICE.
Tabelele si graficele de mai sus ofera o buna idee a modului in care o caracteristica
este distribuita. Dar se cauta, adesea, de a ilustra aceasta distribuire intr-o maniera mai
cuprinzatoare prin cateva numere caracteristice.
1.Media .
Fie x variabila statistica ( caracteristica ) care ia valorile x 1,x2,....,xk cu efectivele
corespunzatoare n1,n2,....,nk.

Acest numar se mai numeste si media ponderata a numerelor x 1, x2 ,.....,xk ; numerele

n1, n2, ...,nk se numesc ponderile respective ale numerelor x 1, x2 ,....., si respectiv xk .
Media se mai poate scrie cu ajutorul frecventelor astfel
 Luand datele din tabelul 1 gasim ca media notelor la teza de
matematica este
A

Daca pentru o caracteristica informatiile sunt impartite pe

clase, atunci xi este valoarea centrala a clasei respective ,
adica este mijlocul intervalului.
In cazul tabelului 4 gasim ca
 MEDIANA

Observatie. Mediana nu este afectata de valorile extreme ale caracteristicii.

Modulul
Definitie. Prin modul (sau dominanta) unei serii statistice se intelege valoarea
caracteristicii corespunzatoare celei mai mari frecvente daca valorile
caracteristicii sunt discrete si valoarea centrala a clasei corespunzatoare celei mai
mari frecvente daca variabila este continua.
 In cazul exemplului pe care-l analizam si corespunde variabilei discrete
(vezi tabelul 5) dominanta este 7.
Observatie. Modulul este insensibil la valorile extreme.Ca element numeric
A
modulul este mai putin utilizat decat media sau mediana.

Dispersia
Daca se doreste sa se vada cat se departeaza valorile de mediana
se poate calcula media diferentelor absolute | xi - |.Din ratiuni esential
teoretice se prefera sa se calculeze media patratelor diferentelor ,adica daaca
variabila ia valorile x1, x2 ,.....,xk cu efectivele corespunzatoare n1, n2, ...,nk
atunci

Numarul v se numeste dispersia valorilor (sau variatia) esantionului.

A

Acest numar se exprima in aceleasi unitati ca si caracteristica seriei.

Utilizand acest indicator putem compara doua clase de elevi din punct de
vedere al omogenitatii lor prin prisma mediilor finale. Cea care are dispersia
mai mica este mai omogena.
La fel un antrenor are posibilitatea de a forma doua echipe de footbal ,
cunoscand golurile marcate de fiecare echipa. Se va opri la acea formula de
echipa care este mai omogena, adica aceea care are dispersia mai mica.
 PROPRIETATI ALE VARIATIEI

Prin calcul direct se arata usor ca variatia are exprimarile

PREZENTARE REALIZATA DE
ELEVA MINDRU IULIA 