Sunteți pe pagina 1din 17

EVITAREA DUBLEI IMPUNERI

INTERNAȚIONALE
România - Portugalia

Proiect susținut de: Megheșan Larisa Gabriela


Timiș Raluca-Ileana
Profesor coordonator: Conf. Dr. Simona Masca
Generalități:

• Dubla impunere reprezintă o problemă mondială perpetuă, ce generează creşterea presiunii


fiscale şi apariţia evaziunii fiscale, frânează desfăşurarea activităţii economice, diminuează
atractivitatea investiţională şi, ca rezultat, minimizează resursele financiare atrase de la agenţii
economici în bugetul de stat.
• În aceste circumstanţe, devine evidentă necesitatea perfectării sistemului fiscal autohton în
vederea eliminării dublei impuneri.
Definirea dublei impuneri internaționale:

Dubla impunere reprezintă „supunerea la impozit a aceleiaşi materii


impozabile şi pentru aceeaşi perioadă de timp, de către două autorităţi fiscale din
ţări diferite”.

Dubla impunere fiscală internaţională poate apărea numai în cazul


impozitelor directe, respectiv al impozitelor pe venit şi al celor pe avere,
deoarece pentru mărfurile şi serviciile cumpărate de cetaţenii unei ţări din altă
ţară, ei nu mai plătesc în ţara lor impozite indirecte similare cu cele incluse în
preţul de cumpărare al mărfurilor sau serviciilor respective. O astfel de impunere
se poate manifesta doar în cazul în care rezidenţii unei ţări realizează venituri
sau deţin proprietăţi în alte ţări.
Dubla impunere poate îmbrăca două forme: dubla impunere economică;
dubla impunere juridică internaţională.

Criterii de impunere:
1. Criteriul rezidenţei (sau al domiciliului fiscal) - Potrivit acestui criteriu, o persoană fizică sau juridică
este supusă impunerii în virtutea domiciliului sau fiscal, rezideţei sale, sediului, locului de conducere sau
alt criteriu de natură similară.
2. Criteriul sursei sau originii venitului (teritorialităţii) - În baza acestui criteriu, veniturile realizate intr-o
ţară sunt impozitate în acea tară, indiferent de statutul celui care obţine aceste venituri, respectiv
indiferent dacă persoana care a realizat veniturile este sau nu rezidentă a statului respectiv.
3. Criteriul nationalităţii (al cetăţeniei). - Potrivit acestui criteriu, impunerea veniturilor se realizează de
autoritatea fiscală în ţara de a cărei naţionalitate aparţin persoanele, indiferent daca acestea locuiesc sau
nu in ţara natală
Convenţiei dintre şi pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii
fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, a fost semnată la Bucureşti pe 16
septembrie 1997.

Particularitățile convenției:
- Prezenta convenţie se aplică impozitelor pe venit şi pe capital stabilite în
numele unui stat contractant sau al subdiviziunilor sale politice ori
administrative, al autorităţilor locale ori al unităţilor administrativ-
teritoriale, indiferent de modul în care sunt percepute.
- Sunt considerate impozite pe venit şi pe capital toate impozitele stabilite pe
venitul sau pe capitalul total ori pe elementele de venit sau de capital,
inclusiv impozitele pe câştigurile provenite din înstrăinarea proprietăţii
mobiliare sau imobiliare, impozitul pe fondul total de salarii plătite de
întreprinderi, precum şi impozitele asupra creşterii capitalului.
Impozitele existente asupra cărora se va aplică prezentul
acord sunt:

1. Impozitul pe venitul persoanelor fizice; 1. Impozitul pe venitul persoanelor fizice;


2. Impozitul pe profit; 2. Impozitul pe venitul corporaţiei;
3. Impozitul pe salarii şi pe alte remuneraţii 3. Suprataxa locală la impozitul pe venitul
similare; corporaţiei.
4. Impozitul pe venitul agricol;
5. Impozitul pe dividende.
Persoană rezidentă
Conform ART. 4
In sensul prezentei conventii, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoană care, potrivit legislatiei acestui
stat, este supusă impunerii în acest stat ca urmare a domiciliului sau rezidenţei, a locului de conducere sau a oricărui alt criteriu de natură
similară
Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoana fizică este rezidentă a ambelor state contractante, atunci statutul
său se determină după cum urmează:
a) aceasta va fi considerată rezidentă a statului în care are o locuinţă permanentă la dispozitia sa; daca dispune de o locuinţă
permanentă în ambele state, va fi considerată rezidentă a statului cu care legăturile sale personale şi economice sunt mai strânse (centrul
intereselor vitale);
b) dacă statul în care această persoană are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau daca ea nu dispune de o locuinţă
permanentă la dispozitia sa în nici unul dintre state, ea va fi considerată rezidentă a statului în care locuieste în mod obisnuit;
c) dacă această persoană locuieşte în mod obisnuit în ambele state sau dacă nu locuieste în nici unul dintre ele, ea va fi considerată
rezidentă a statului al cărui national este;
d) dacă această persoană este naţional al ambelor state sau dacă nu este national al nici unuia dintre ele, autorităţile competente ale
statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.
Dividende
Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant unui rezident al
celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celalalt stat.
Aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidentă
societatea plătitoare de dividende şi potrivit legislatiei acestui stat, iar dacă beneficiarul efectiv
al dividendelor este rezident al celuilalt stat contractant impozitul se va calcula in felul următor:

Conform Art. 10 din Convenţia de evitare a dublei impuneri Conforma Art. 10 din Convenţia model de evitare a dublei
dintre România şi Portugalia impuneri (OECD)
• Dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este o societate • Dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este o societate
care, pentru o perioadă neîntreruptă de 2 ani anteriori plăţii care, deţine direct cel putin 25% din capitalul social al
dividendelor, deţine direct cel putin 25% din capitalul societăţii care plăteşte dividendele, impozitul astfel stabilit
social al societăţii care plăteşte dividendele, impozitul nu va depăşi 5% din suma brută a dividendelor.
astfel stabilit nu va depăşi 10% din suma brută a
dividendelor.
• Acesta nu va depăşi 15% din suma brută a dividendelor în
toate celelalte cazuri.
• Acesta nu va depăşi 15% din suma brută a dividendelor în
toate celeltate cazuri.
Dobânzi

Conform Art. 11 regăsit atât în Convenţia România-Portugalia cât şi în convenţia OECD dobânzile înseamnă
veniturile din titluri de creanţă de orice natură, însoţite sau nu de garantii ipotecare şi de o clauză de participare la
profiturile debitorului, si, în special, veniturile din efecte publice şi veniturile din obligatiuni sau din titluri de creanţă,
inclusiv primele şi premiile legate de asemenea efecte, obligatiuni sau titluri de creanţă. Penalităţile pentru plata cu
întârziere nu sunt considerate dobânzi în sensul prezentului articol.

Potrivit ambelor conventii dobânzile provenite dintr-un stat contractant şi plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi
impuse în acel celalalt stat. De asemenea, aceste dobanzi pot fi impuse în statul contractant din care provin şi potrivit legislatiei acestui stat,
dar dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depasi 10% din suma
brută a dobânzilor.
Potrivit Art. 12 din Conventia România-Portugalia redevenţele pot fi,
Redevenţe : de asemenea, impuse în statul contractant din care provin şi potrivit
legislaţiei acestui stat, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al
redevenţelor, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 10% din suma brută
a redevenţelor.
In Art. 12 din Conventia OECD nu se menţionează cota de impozitare.

Câştiguri de capital : Conform Art. 13 din Convenţia România-Portugalia


Câştigurile obţinute de un rezident al unui stat contractant din
înstrăinarea acţiunilor sau a altor participări similare într-o societate ale
cărei active sunt formate, în totalitate sau în principal, din proprietăţi
imobiliare situate în celalalt stat contractant pot fi impuse în acel stat.

Conform Art. 13 din Convenţia OECD


Câştigurile, realizate de un rezident al unui Stat Contractant din
înstrăinarea acţiunilor, a căror valoare este realizată mai mult de 50 la
sută, direct sau indirect, din proprietăţi imobiliare situate în celălalt
Stat Contractant, pot fi impozitate în acel celălalt Stat.
Art.14 din Convenţia România- Portugalia Art.17 Artişti si sportivi, nu prezintă deosebiri între Convenţia
are în vedere profesiile independete, în România-Portugalia şi Convenţia model.
timp ce în Convenţia OECD Art.14 a a fost
eliminat.
• Veniturile obtinute de un rezident al unui stat contractant în
calitate de artist de spectacol, cum sunt: artiştii de teatru, de
film, de radio sau de televiziune ori ca interpreti muzicali sau
ca sportivi, din activităţile lui personale, desfăşurate în
această calitate în celălalt stat contractant, pot fi impuse în
Art.15 din ambele convenţii prezintă
acel celălalt stat.
profesiile dependente.
• Sub rezerva prevederilor art. 16 şi 18-21,
salariile şi alte remuneratii similare, Art.18 are în vedere Pensiile.
obtinute de un rezident al unui stat
• Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile,
contractant pentru o activitate salariată,
anuităţile şi alte remuneraţii similare, plătite unui rezident al
sunt impozabile numai în acel stat, în
unui stat contractant pentru munca salariată desfasurată în
afară de cazul în care activitatea salariată
trecut, vor fi impozabile numai în acel stat.
este exercitată în celălalt stat contractant.
Dacă activitatea salariată este astfel • Nu există diferenţe între cele două tipuri de convenţii.
exercitată, remuneraţiile primite pot fi
impuse în acel celălalt stat.
Studiu de caz 1. Venituri salariale
Considerăm o persoană impozabilă rezidentă în România, care realizează venituri impozabile reprezentate de
venituri salariale în valoare totală de 27.000 €. Din acestia 20.000 € sunt obţinuţi in Portugalia (stat sursă), iar
7.000 € sunt obţinuţi în România (stat rezident). Cota de impozitare în statul rezident (România) este 10%. Ȋn
statul sursă (Portugalia) se aplică în impozitare o grilă progresivă pe tranşe. Tratamentul prevede aplicarea
creditul ordinar pentru eliminarea dublei impuneri. Sa se determine impozitele datorate in cele doua state si
economia de impozit determinate de prezenta conventie fata de absenta conventiei.
• Prezenţa convenţiei • Absenta conventiei Venitul impozabil Rate
 Imp. stat sursă (Portugalia) = 7112 x  Imp. stat rezident (România)
14,5% + 3620 x 23% + 9268 x 28,5% = Până la 7.112 € 14,50%
1031,24 + 832,6 + 2641,32 = 4505,22 €
= 27000€ x 10% = 2700 €
7.112 € – 10.732 € 23,00%
 Imp. stat rezident (România) = (27000 x  Imp. stat sursa (Portugalia) =
10.732 € – 20.322 € 28,50%
10%) – min ( 4505,22; ded max 2000) 7112 x 14,5% + 3620 x 23%
=2700-2000 = 700 € + 9268 x 28,5% = 1031,24 + 20.322 € – 25.075 € 35,00%
 Ded. Max. = 20.000 € x 10% = 2000 € 832,6 + 2641,32 = 4505,22 €
25.075 € – 36.967 € 37,00%
 Imp. Total = 700 € + 4505,22 € =
5205,22 €
 Imp. Total = 2.700 € +
4505,22 € = 7205,22 € 36.967 € – 80.882 € 45,00%
Economia de impozit = 7205,22 € – 5202,22 € = 2000 € Peste 80.882 € 48,00%
Studiu de caz 2. Venituri din dobânzi
Considerăm o persoană impozabilă rezidentă in România care realizează venituri din dobânzi în valoare totală de
8.000 €. Dintre acestia 5.000 € sunt obţinuţi in Portugalia (stat sursă), iar 3.000 € sunt obţinuţi in România (stat
rezident). Cota de impozitare în statul rezident este de 10%, iar in statul sursa este 28%. Tratatul prevede
aplicarea creditului ordinar pentru evitarea dublei impuneri. Să se determine impozitul datorat in cele două state si
economia de impozit.

• Prezenţa convenţiei: • Absenţa convenţiei:


 Imp. stat sursă (Portugalia) = 5000 x 28% =  Imp. stat rezident ( România) = 8000 x 10% =
1400 € 800 €
 Imp. stat rezident (România) = (8000 x 10%) –  Imp. stat sursă (Portugalia) = 5000 x 28% =
min (1400; ded max. 500) = 800 - 500 = 300€ 1400 €
 Ded. maximă = 5000 € x 10% = 500 €  Imp. total = 800 + 1400 = 2200 €
 Imp. total = 1400 € + 300 € = 1700 €

Economia de impozit = 2200 € – 1700 € =500 €


Studiu de caz 3: Venituri din dividende
Considerăm o persoană impozabilă rezidentă în Portugalia care realizează venituri de natura dividendelor în valoare
totală de 20.000 €, din care 15.000 sunt obținuți în România (stat sursă), iar restul în sumă de 5.000 € sunt obținuți în
Republica Portugheză. Cota de impozitare în statul de rezidență este de 28%, iar în statul sursă este 5%. Tratatul
prevede aplicarea exceptării în progresie, în vederea eliminării dublei impuneri. Să se determine impozitul datorat în
cele două state și economia de impozit.

• Prezența convenției: • Absența convenției:


 Imp stat sursă (România) = 15.000 € x  Imp stat sursă (România) = 15.000 € x 5% =
5% = 750 € 750 €
 Imp stat rezident (Portugalia) = 5.000 € x  Imp stat rezident (Portugalia) = 20.000€ x
28% = 1.400 €
28% = 5.600 €
TOTAL = 750 € + 1.400 € = 2.150 €
TOTAL = 750 € + 5.600€ = 6.350 €

Economia de impozit = 6.350 € - 2.150 € = 4.200 €


Studiu de caz 4: Venituri din chirii
Considerăm o persoană impozabilă rezidentă în Portugalia care realizează venituri din chirii în valoare totală de
40.000 €, din care 35.000 € sunt obținuți în România (statul sursă), iar 5.000 € sunt obținuți în Republica
Portugheză. Cota de impozitare în statul de rezidență este de 28%, iar in statul sursă este de 10% (din 60% din
venituri din chirii). Tratatul prevede aplicarea exceptării în progresie, în vederea eliminării dublei impuneri. Să
se determine impozitul datorat în cele două state și economia de impozit.

• Prezența convenției: • Absența convenției:


 Imp stat sursă (România) = 35.000 € x  Imp stat sursă (România) = 35.000 € x
10% = 3.500 € 10% = 3.500 €
 Imp stat rezident (Portugalia) = 5.000 €  Imp stat rezident (Portugalia) = 40.000 €
x 28% = 1.400 € x 28% = 11.200 €
TOTAL = 3.500 € +1.400 € =4.900 € TOTAL = 3.500 € + 11.200 € = 14.700 €

Economia de impozit = 14.700 € – 4.900 € = 9.800 €


Concluzii

• Cu ajutorul convenției se obține o economie de impozit favorabilă


pentru ambele state;
• Evitarea dublei impozitări pentru impozitele datorate;
• Existența convenției are ca scop asigurarea că activitățile naționale nu
sunt dezavantajate în comparație cu activitățile internaționale;
• Previne sau chiar elimină evaziunea fiscală;
• Dificultăți în înțelegerea textului convenției.
Vă mulțumim pentru
atenție!

S-ar putea să vă placă și