POLITICI SOCIALE (COMPARATE)

Curs
Conf. univ. dr. Rarița MIHAIL
 Definirea domeniului politicilor
sociale comparate
 Politicile sociale reprezintă un domeniu de
graniță în științele sociale, fiind studiat de mai
multe discipline (sociologia, economia, științele
politice).
 O definiție mai largă consideră politicile sociale
activitățile realizate în principal de stat cu scopul
asigurării bunăstării colective a cetățenilor unei
societăți date.
 Acțiunile organizațiilor non-guvernamentale nu
sunt considerate, de cele mai multe ori, ca parte
a politicilor sociale sau nu sunt tratate ca atare.
 Definirea domeniului politicilor
sociale (comparate)
Domeniile
politicilor sociale

Asigurarea
Asigurarea Seviciile Serviciile de
veniturilor
veniturilor Locuirea
(securitate
(securitate socială)
socială)
sociale sănătate
Definirea domeniului politicilor
sociale (comparate)

CONTROVERSE

Politica locuinței Politica educațională

Definirea statului bunăstării
 Conceptul de stat al bunăstării a apărut după
al Doilea Război Mondial, în Marea Britanie,
fiind folosit după publicarea în 1942 a
Raportului Beveridge.

Sistemul naţional ●
numit şi Beveridge după numele economistului englez William Henry Beveridge (1879-
1963) care l-a introdus în Anglia în 1948, principala sursă de finanţare fiind impozitele;

de sănătate
●
modelul a fost preluat ulterior şi de Spania, Portugalia, Italia, Irlanda, Canada şi ţările
scandinave.

Sistemul de finanţarea se bazează pe prime de asigurare stabilite în funcţie

asigurări private
●

de starea de sănătate, respectiv de riscurile persoanelor asigurate

●
model implementat în SUA.

de sănătate
Definirea statului bunăstării

În sens ●

●
SB = puterea organizată, folosită prin intermediul politicii și administrației
pentru:
garantarea unui venit minim (independent de mărimea pieţei şi a proprietăţii lor);

larg
●
reducerea gradului de insecuritate (în caz de boală, bătrânețe, șomaj);
●
oferirea de servicii sociale destinate tuturor cetățenilor (fără deosebire de clasă şi
de statut).

●
asigurarea unui nivel de bază al bunăstării
În sens restrâns pentru toți cetățenii (sănătate, educație,
locuință, venit de întreținere și servicii sociale).

Definiție de
●
un stat în care guvernul promovează bunăstarea
socială prin colectarea resurselor și

rang mediu distribuția bunurilor și serviciilor către cetățenii

●

săi.
 Bazele teoretice ale bunăstării
sociale. Concepte
Conceptul de
standard de o stare a aspiraţiilor unei colectivităţi, modelate de
●

disponibilităţile sale interne şi externe, de sistemul de valori;

Factori care influențează SVC

viaţă al unei
●

●
noile bunuri şi servicii inventate, care, deşi nu sunt disponibile la
nivel de masă, generează dorinţa de a intra în posesia lor;
raritatea resurselor care acţionează în sens invers, în direcţia

colectivităţi
●

moderării acestor aspiraţii, apropiindu-le de posibilităţile

existente (constrângerile bugetare).

(SVC)

Conceptul implică un anumit tip de egalitate: toţi membrii colectivităţii trebuie să

de
●

dispună de un volum minim de bunuri şi servicii considerat a fi decent,

normal, minimal.
●
În secolul XX, s-au confruntat două modele radical distincte privind
producerea bunăstării colective:

bunăstare
●
a) statul capitalist al bunăstării dezvoltat în occident, pe bază unei
economii de piaţă
●
statul socialist al bunăstării apărut ca o replică a economiei de tip socialist
la provocările „societăţii abundenţei".

colectivă
 Modele de producere a bunăstării

În sistemul ●
bunăstarea colectivă era produsă în cadrul unui
complex economic-politic;

socialist
●
statul orienta întreaga producţie în aşa fel încât
obiectivele sale politice să fie prioritar realizate.

În sistemul diferenţierea dintre economic şi politic în producerea

economiei
●

bunăstării colective este deosebit de tranşantă;

●
bunăstarea colectivă este produsă printr-un sistem
combinat de mecanisme.

de piaţă
Ambele modele ale statului bunăstării constituie o reacţie la limitele
economiei de piaţă, scopul fiind o bunăstare colectivă.
Mecanisme de producere a bunăstării

Mecanisme de producere a bunăstării

Primar
Secundar
(prin intermediul economiei de
(prin mecanismele politicii sociale)
piaţă)
Distribuţia primară a bunăstării
 se realizează în cadrul şi prin economia de piață
care reprezintă producătorul principal al bunăstării.
 În cea mai mare parte a lor, veniturile sunt obţinute
prin eforturi personale în sfera activităţii economice;
 cele mai multe bunuri şi servicii sunt achiziţionate
de către fiecare persoană, prin piaţă, prin
cumpărare.
 Veniturile primare sunt consumate de către indivizi
prin mecanismele pieţei, fapt care generează primul
nivel al bunăstării colective.
 Distribuţia primară a bunăstării
 Tipuri şi forme de venituri:
Venituri ●
venituri brute provenite din salarii, profituri,
primare ●
proprietăţi înainte de impozitare.
venituri pre-impozit şi pre-transfer
absolute

Venituri ●
veniturile din salarii, profituri sau proprietăţi
după ce au fost aplicate diferite impozite şi
primare post- taxe
impozitare venituri primare nete
●

Venituri ●
Venituri pe care o familie sau un individ le primeşte în urma diferitelor

(secundare)
tipuri de transfer: pensii, indemnizații de şomaj, ajutoare de boală, alocaţii
pentru copii, reduceri de impozite din diferite motive, burse şcolare
De regulă, aceste tipuri de venituri nu sunt impozitate (pensiile reprezintă

provenite din
●

excepția)
●
Transferurile indirecte provenite din diferite tipuri de gratuităţi sau din

transfer
consumul diferitelor bunuri subvenţionate
 Redistribuirea bunăstării
se realizează prin acţiunile sociale corective:

Politica Activităţ Redistrib

socială i uirea
propriu voluntar bunăstări
e i
-zisă
 Redistribuirea bunăstării
 Forme de intervenție ale statului prin politicile sale sociale
●
transferuri monetare  (pensii, ajutor de şomaj, ajutor de boală, alocaţii familiale, asistenţă socială.)

Beneficii sau transferuri sociale

●
transferuri în bunuri sau „în natură” (bonuri de alimente pentru cei săraci în SUA, tabere etc.)
●
Finanţarea de către stat (dar şi de către colectivitate în formele sale specifice) a bunurilor publice sau de interes
public

servicii educaţionale, servicii de sănătate, servicii acordate unor

Servicii sociale
●

categorii sau grupuri sociale considerate a fi vulnerabile

prin producerea unor servicii sau plata integrală către cel ce le  produce 
Gratuităţi
●

●
tabere școlare, mese pentru şcolari etc.

●
statul sau alte instanţe acoperă o parte din costul respectivelor bunuri.
Subvenții Consumatorul va trebui să plătească în consecinţă doar o parte din preţ,
fapt care duce la creşterea şi încurajarea consumului

consumul respectivului bun (cazul reducerii de impozite în situaţia

Scutiri de taxe și impozite
●

construirii de locuinţe )sau cumpărarea de asigurări private de bătrâneţe

 Redistribuirea bunăstării

Beneficiile (transferuri) şi serviciile sociale

De
De tip
tip contributoriu
contributoriu sau
sau asiguratoriu
asiguratoriu De
De tip
tip non-contributoriu
non-contributoriu
 plata unei contribuţii ,
Acordarea beneficiilor

obligatorie pentru toţi

cei ce au venituri din
este condiţionată de

MODELUL DE JUS TIȚ IE SOCIALĂ :

Aceste beneficii pot fi:
muncă:

- independente de veniturile
individ ului (respectiv de
co ntribuţia plătită de acesta) sau
- dependende de nivelul acestora
(i.e. de nivelul venitului sau/ şi
co ntribuţiei).
Redistribuirea bunăstării

ASIGURĂRILE
SOCIALE

invaliditate, de boală, de urmaș)

- serviciile de sănătate în

- Pensiile (de vârstă, de

- plata concediului de
contributoriu

- ajuto ru l de şomaj,
maternitate,
România
sprijin de tip
Forme de
 pe măsura unei contribuţii
detectarea simplei nevoi,

contribuţii oarecare şi nu
Determinate doar de

fără condiţia vreunei

prestabilite.

- alocaţii familiale - alocaţii pentru copii,

pentru mame cu mai mulţi copii, pentru
mame singure
- alocaţii pentru persoanele handicapate ,
pentru invalizii de război etc.
educaţia gratuită, bursele pentru elevi şi
studenţi , îngrijirea medicală de urgență
Redistribuirea bunăstării

UNIVERSALIST –
CATEGORIALE
BENEFICII /
SERVICII

familii cu mulţi copii, persoane

oanumită ca tegorie sau grup

social (copii, fa milii cu copii,

ba zează pe includerea într-

Crite riul de eligibilita te se
(ca te goria le)

vârstnice etc.)
categorii de indivizi
(universale) sau anumitor
Se acordă tuturor indivizilor
acest tip de be neficii
contributoriu
Forme de sprijin de tip non-
 Redistribuirea bunăstării
cu nevoia. El nu este acordat

contribuţie individuală la un
Sprijinul este deci în r aport

fond social special, ci este,

în limbaj tehnic, un sprijin
non-contributoriu .
în funcţie de vreo

Beneficii acordate numai

acelora consideraţi a fi ‘în
nevoie’, segmentului celui
mai defavorizat al unei
societăţi /comunităţi,.

BENEFICII/
SERVICII DE
ASISTENŢĂ
SOCIALĂ

gospodărie în termen
monetari, ce vizează

analiza situaţiei unu

tradusă prin ‘testa

din dotarea gospo

Această testare se

Se aco rdă prin ‘te

servicii, clima
- persoane cu diferite disabilităţi
co piilor)
crescut de aban donare a

trai
dezorganizate, familii cu risc
 oferite pot reflec ta nu numai
serviciile pot fi gratuite (de

nevoia individului dar ş i

as iguratoriu (serivic iile
În domeniul sănătăţii:

nivelul contr ibuţiei)

urgență) sau de tip

În domeniul asistenţei sociale :

- Servicii de prevenţie
- Servicii de consiliere în vederea
creşterii capacităţilo r de
raportare la mediul so cial ale
unor catego rii defavorizare-
Servicii acordate celo r ‘în
nevoie’: cantina de ajutor social
Redistribuirea bunăstării

SOCIALE
SERVICII

s ociale defavorizate s au cu
persoanele cu handicap
de ex. c opiii abandonaţi,

sociale a unor categorii

În domeniul protecţiei
anumită vârstă
copiilor până la o

risc c rescut:
sau suvenţionată a
şcolarizarea gratuită
educaţional:
În domeniul
BENEFICII/ SERVICII DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Ajutor în bani sau în natură (familii sărace, burse,

mese gratuite)

Finanţarea unor instituţii care se ocupă de persoane ce

necesită îngrijire specială permanentă (orfelinate pentru copii,
instituții pentru handicapați, bătrâni etc.)

Furnizarea de servicii specializate (suport social şi psihologic, sprijin terapeutic,

plasamentul familial sau adopţia pentru copii, sprijinirea tinerelor mame singure,
furnizarea de locuinţe pentru familiile sărace, diferite tipuri de consultaţii
(educaţionale, maritale etc.)