INGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI CU CHIST

HIDATIC HEPATIC

MANCICA GH. CRISTINA-ELENA

 CHISTUL HIDATIC HEPATIC
• Chistul hidatic hepatic sau echinococoza chistica este o
parazitoza produsa prin dezvoltarea tumorala chistica in
organismul uman a larvei Taenia Echinococcus si transmisa
accidental la om, care este gazda permanenta cu stadiul adtult
(porci,caini,lupi) si gazda intermediara cu stadiul larvar (oi,boi).
• Este o afectiune cunoscuta inca din antichitate, studiata de-a
lungul timpului, dar de o mare actualitate si in prezent.
• Exista si profesii care sunt expuse, cum ar fi : macelari, pastori,
fermieri, crescatori de animale.
• Omul poate intercepta accidental, ciclul acestui parazit,
comportandu-se similar ierbivorelor, numai ca o gazda
intermediara, in care se dezvolta exlusiv forma larvara.
CIRCUITUL PARAZITULUI DE LA GAZDA LA
MASA RECEPTIVA
 SIMPTOMATOLOGIA CHISTULUI HIDATIC
HEPATIC
• Simptomatologia apare tarziu, chistul dezvoltandu-se lent in
luni de zile, el poate ajunge la dimensiunile unei cirese.
Debutul trece neobservat.Urmeaza o faza de latenta, lunga, de
ani, in timpul careia apar cel mult semnele unui sindrom
dispeptic hepatocelular. In faza de latenta pot aparea si
fenomene alergice; prurit, rar subicter, anemie usoara. Atunci
cand chistul este mic si central, nu da tulburari, abia cand
ajunge la o anumita marime poate provoaca atat deplasari cat
si compresiuni ale organelor vecine. Cand se dezvolta in partea
superioara a ficatului, chistul ridica diafragma si nivelul
superior al matitatii hepatice apare deformat. Cand evolutia
chistului se face pe partea anterioara, el deformeaza
hipocondrul drept, care apare uneori boltit iar ficatul este
marit de volum, partial sau in totalitate.
• Manifestarile clinice majore se datoreaza compresiei mecanice,
blocarii vaselor, ductelor si scurgerii de fluid din chist.
• Urmatoarele simptome se intalnesc mai frecvent :
- localizarea hepatica determinata de durere, icter, colangita
prin blocarea ductelor biliare; infectia chistului duce la abcese in
20% din cazuri
- chisturile rupte determina pasajul resturilor hidatice in scaun ,
hidatoenterica sau varsaturi-hidatoemesis
- implicarea pulmonara determina tuse, dispnee, durere
toracica si hemoptizie, expectorarea de resturi hidatice se pot
observa in chisturile rupte
- cefaleea, ametelile sunt prezente in localizarea cerebrala
- scurgerile minore de lichid hidatic produc durere si reactie
alergica usoara, caracterizata de eritem, urticarie, rupturile
majore ale chistului pot duce la o reactie anafilactica
• cefaleea, ametelile sunt prezente in localizarea cerebrala
- scurgerile minore de lichid hidatic produc durere si reactie
alergica usoara, caracterizata de eritem, urticarie, rupturile
majore ale chistului pot duce la o reactie anafilactica
- infectarea chistului poate duce la abcese hepatice, pulmonare,
fistule biliare
- localizarea hepatica poate duce la insuficienta hepatica
- hipertensiunea portala sau localizarea splenica determina
splenomegalie
- ascita este rara
- implicarea osoasa determina durere sau palparea unei mase
tumorale
- compresia nervilor periferici duce la deficit senzorial sau motor
- localizarea cerebrala poate provoca coma
- afectarea oculara este rara, si presupune cecitate, scadeea
acuitatii vizuale si exoftalmie.
 INVESTIGATII

• - reactia Cassoni (IDR cu Ag hidatic): da multe reactii

fals pozitive, ramane foarte mult timp pozitiva dupa
vindecare; poate da accidente anafilactice; citirea se
face de la 30 minute pana la 24-48 ore. Reactia este
pozitiva cand apare o papula eritematoasa de 1-2
cm diametru; pozitivare precoce la toti bolnavii cu
chist hidatic (sensibilizare la substantele filtrabile
din lichidul hidatic), pozitivare tardiva la cei cu chist
fisurat (sensibilizare la fractiunea nefiltrabila din
lichidul hidatic);
 Diagnosticul pozitiv
• Se precizeaza cu ajutorul examenului clinic,
mai ales in localizarile greu accesibile.
• Examenul radiologie, scintigrafia si la nevoie
laparoscopia, pot aduce precizari. Probele
biologice, mai ales reactia Cassoni, sunt
elemente de baza pentru diagnostic.
 Diagnosticul diferential

• Medicul diferentiaza chistul hidatic hepatic de chisturi de alta

etiologie.
• Se face in raport cu localizarea chistului.
• Chisturi hepatice de altă etiologie :
• - seros
• - abces piogenic
• - abces amoebian
• - chisturi biliare
• În faza de supuratie, când continutul chistului devine dens,
diagnosticul diferential trebuie să se facă cu:
• - tumori hepatice benigne sau maligne, primitive sau secundare
• - hemangiomul hepatic.
 Tratamentul medical
• Tratamentul medical este asociat tratamentului chirurgical in majoritatea
cazurilor. Uneori, in chisturile hidatice mici si cele centrale, tratamentul
medical poate fi singurul tratament aplicat. Tratamentul urmareste omorarea
parazitului sau oprirea evolutiei lui.
Atitudinea terapeutica este in functie de variabilitatea morfologica a leziunile
hidatice: varsta chistului si localizarea sau multiplicitatea sa.
Tratamentul ideal consta in scoaterea continutului chistului, fara
contaminarea organismului, urmat de tratamentul catatii restante.
• Este indicat pacientilor cu :
• - boala hidatica diseminata (insamantare peritoneala sau pleuro- pulmonara).
• - chisturi centrale mai mici de 4 cm
• - varstnici ce nu pot fi operati datorită riscurilor majore,
• - diseminare intraoperatorie a coninutului chistic in cavitatea peritoneala
• Se utilizeaza Mebendazolul si Albendazolul, acesta din urma fiind cel mai
eficace.
 Tratamentul chirurgical
• Evolutia naturală a echinococozei chistice este de crestere expansivă si de
aparitie a diverselor complicatii.
• Indicatia chirurgicală se pune tinand cont de caracterele chistului si de starea
pacientului.
• Se opereaza :
• - pacientii cu chist hidatic hepatic activ care au suferit un traumatism datorită
riscului major de ruptură (complicatie foarte gravă)
• - chisturile mari, indiferent de localizare (vin in contact cu suprafata hepatica)
• - chisturile complicate ( infectate, asociate cu icter, cu compresii sau
fistulizate în organe adiacente).
• Nu se opereaza :
• - pacienti peste 65 de ani cu comorbiditati severe (cardiace, renale, hepatice),
care nu au dezvoltat o complicatie a bolii
• - chisturile centrale cu diametrul mai mic de 4 cm
• - chisturile calcificate (inactive) fara simptomatologie
 Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavului
cu chist hidatic hepatic
• Ingrijirea bolnavilor cu chist hidatic hepatic reclama cunostinte
profesionale temeinice din domeniul bolilor parazitare si
transmisibile. Este necesar sa cunoastem simptomele, epidemiologia,
dar in mod special modul de transmitere si de prevenire.
• Chistul hidatic hepatic este o boala cu evolutie lunga, uneori
imprevizibila astfel incat o data diagnosticat pacientul se tine sub
observatie si se aplica tratamentul recomandat. Este imposibil ca
asistenta medicala sa identifice simptomele suparatoare pe care
trebuie sa le raporteze medicului. Trebuie sa participe la efectuarea
examenelor paraclinice in vederea stabilirii diagnosticului, urmarirea
administrarii tratamentului medicamentos, a reactiilor adverse
produse de acesta. La recomandarea medicului recolteaza probe de
laborator prin care se monitorizeaza starea pacientului.
• Daca tratamentul este chirurgical asistenta medicala trebuie sa
participe la pregatirea preoperatorie si postoperatorie.