Sunteți pe pagina 1din 20

OCLUZIA INTESTINALĂ

DEFINIŢIE
 Ocluzia intestinală este o stare patologică
determinată de oprirea completă şi
persistentă a tranzitului intestinal.
Ocluzia intestinală poate fi de două tipuri : mecanică şi
funcţională
OCLUZIA MECANICĂ
 - atunci când e determinată de un obstacol
care obturează (opreşte complet) într-un
anumit punct continuitatea lumenului
intestinal şi deci se opune înaintării
conţinutului intestinal.
OCLUZIA FUNCŢIONALĂ (dinamică)
 – atunci când imposibilitatea de înaintare a
conţinutului intestinal se datorează unei
tulburări în funcţionarea (dinamică) normală a
peristaltismului intestinal . Această tulburare
funcţională poate fi spastică sau din contră
paralitică (paretică)
CAUZELE ŞI CLASIFICAREA
OCLUZIILOR INTESTINALE
Leziuni ale peretelui intestinal
 Congenitale :
 atrezii

 stenoze

 diverticul Makel

 malformaţii

 chist sau de dublare

 imperforaţie anală

 Afecţiuni tumorale :

 tumori benigne

 tumori maligne

 tumori carcinoide

 Afecţiuni inflamatorii :

 enterită regională

 tuberculoza

 actinamicoza

 diverticulita

 colita ulceroasă

 Alte afecţiuni:

 vasculare

 traumatice

 iradierea

 endometrioza

 obstrucţia anastomozelor

 structura ileostomiei sau a colostomiei


Compresiuni extrinseci ale
intestinului prin:
 bride
 congenitale
 inflamatorii
 postraumatice
 tumori abdominale
 abces
 hematoame
 pancreas inelar
Obliterarea lumenului intestinal:

 calculi biliari
 ghem de paraziţi
 boluri alimentare
 fecaloame
 corpi străini
Vicii de poziţie a intestinului :
 hernii externe
 hernii interne
 volvulus
 invaginaţii
 evisceraţii
PRINCIPALELE CAUZE ŞI LOCALIZAREA OCLUZIILOR
INTESTINALE
 Intestin subţire (85 %):
 - hernii şi eventraţii strangulate 50%
 - aderenţe 18,4%
 - volvulus 12,4%
 - infarctul intestinal 2,4%
 - ileus biliar 1,4%
 - invaginaţii 0,7%
 - alte cauze 1,5%
  

 Intestin gros (15%):

 - cancer 59,3%
 - volvulus 14,3%
 - hernii şi eventraţii strangulate 14,3%
 - aderenţe 9,3%
 - invaginaţii 0,7%
 - alte cauze 2%
  
ETIOPATOLOGIE
 Localizarea ileocecală este datorată condiţiilor
speciale ale dinamicii intestinale la acel nivel , unde
se întâlneşte peristaltica ileonului cu undele
peristaltice ale colonului ascendent. Totodată , la
acest nivel apare evidenta deosebire între ileon şi
cec. Sunt şi alţi factori favorizanţi care concură:
defectele de evalescenţă ale colonului ascendent ,
leziuni tuberculoase , diverticul Meckel. La aceşti
factori mecanici sau organici , se mai adaugă
tulburările funcţionale prin : distorsii
neurovegetative , intoxicaţii sau alergii care perturbă
dinamica intestinului şi favorizează invaginaţia .
Forme clinice
 Forma acută – care debutează ca o ocluzie intestinală de dureri
abdominale şi oprirea tranzitului intestinal , greţuri, vărsături,
meteorism abdominal progresiv , unde antiperistaltice vizibile ,
scaune sanguinolente şi carnatul de invaginare care se palpează în
abdomen.
 Forma sub acută – care evoluează cu crize dureroase sub oclusive ,

cu durată de câteva ore care se remit spontan în momentul


dezinvaginării. Se descrie triada clasică : hemoragie intestinală ,
carnatul de invaginaţie , imagini hidroaerice (radiologic )
 Forma cronică – se manifestă cu alternante , de constipaţie , diaree

cu scaune sanguinolente şi meteorism moderat. Crizele durează


câteva zile sau săptămâni, după care se atenuează şi dispar pentru
a reapărea după un timp . Examenul radiologic evidenţiază imagini
hidroaerice. Iriografia surprinde imagini caracteristice de
‚’’semilună’’ de ‚’’cupă’’ .
Tratamentul
 Tratamentul este chirurgical ; de invaginaţia
prin clisma baritată este grevată de eşecuri şi
de lăsarea pe loc a cauzei ( tumoare,
diverticul) . În funcţie de localizarea
invaginaţiei se recomandă colectomia sau
enteroctomia segmentară . În formele acute ,
cu fenomene ocluzive şi alterarea stării
generale se poate face , ca prim rând
derivaţia intestinală internă.
COMPLICAŢIILE POSTOPERATORII
 Complicaţiile pulmonare:
 pneumonia de aspiraţie

 embolii

 bronhopneumonia

 alecteclazii

 pleurezii

 Sunt frecvente 20% din cazuri.

 2. Complicaţii cardio- vasculare :

 - insuficienţă cardiacă

 - aritmii

 - infarctul miocardic

 - embolii şi tromboze arteriale

 - tromboflebite

 Sunt frecvente 8% din cazuri


PERITONITELE OCLUZIA INTESTINALĂ
POSTOPERATORIE
Apare datorită :
 pareze intestinale prelungite
 repunerea anselor în poziţii vicioase
 angajarea anselor intestinale într-o bridă

peritoneală sau mezenterică insuficient


închisă
 stenoza anastomozelor.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN
ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU
OCLUZII INTESTINALE
PREGĂTIREA PREOPERATORIE
 Înaintea operaţiei trebuie făcută:
 1. Pregătirea fizică şi psihică a bolnavului
 2. Pregătirea generală
 3. pregătirea pentru operaţii (îngrijiri postoperatorii)
 Aceste pregătiri au ca scop prevenirea
infecţiilor postoperatorii , reuşita operaţiei şi evoluţia
postoperatorie , neutralizarea surselor de
suprainfecţie , reducerea posibilităţilor de
contaminare ale pielii , prin utilizarea de antiseptice ,
depistarea şi semnalarea unor leziuni cutanate ,
infecţii ORL sau urinare recente ori vindecate, paraziţi
interni, posibilităţi de alergie.
PREGĂTIREA FIZICĂ ŞI PSIHICĂ A
PACIENTULUI
 Ajunşi în secţia de chirurgie , pacienţilor trebuie să li se
asigure confort fizic şi psihic. Pacienţii internaţi sau
speriaţi, agitaţi inhibaţi de teama intervenţiei chirurgicale ,
de diagnosticul imprevizibil, de anestezie, de durere , de
moarte. Asistenta medicală are obligaţia ca prin
comportamentul şi atitudinea ei să înlăture starea de
anxietate în care se găseşte pacientul înainte de operaţie;
 să-l ajute pe bolnav să-şi exprime gândurile, grijile teama
 să-i insufle încredere în echipa operatorie
 să-i explice ce se întâmplă ce el în timpul transportului şi

în sala de preanestezie , cum va fi aşezat pe masa de


operaţie , când va părăsi patul , când va primi vizite
 să-l asigure că va fi însoţit şi ajutat.