INSUFICIENTA CARDIACA

DEFINITIE
Insuficienta cardiaca este o stare clinica şi
fiziopatologica care consta in alterarea functiei
de pompa a inimii. Este un sindrom clinic care
rezulta din imposibilitatea inimii de a expulza
intreaga cantitate de sange primita şi de a
mentine astfel un debit sanguin corespunzator
nevoilor organismului, in conditiile unei
umpleri venoase satisfacatoare. Insuficienta
cardiaca impleteşte mecanismele anterograde
cu cele retrograde.
CLASIFICARE
dupa modul de localizare – insuficienta cardiaca stanga
– insuficienta cardiaca dreapta
– insuficienta cardiaca globala
dupa modul de instalare – insuficienta cardiaca acuta
– insuficienta cardiaca cronica
in functie de debitul cardiac – I.C. cu debit cardiac scazut
– I.C. cu debit cardiac crescut
in functie de efectele hemodinamice – I. Retrograda
– I. Anterograda
insuficienta cardiaca sistolica
insuficienta cardiaca diastolica
insuficienta cardiaca hipodiastolica
insuficienta cardiaca refractara sau ireductibila
FIZIOPATOLOGIE
Starling a dovedit ca forta de contractie a miocardului creşte
paralel cu alungirea fibrelor miocardice. Alungirea fibrelor
este determinata de umplerea cu sange a inimii, deci de
volumul diastolic. Alungirea fibrelor mareşte suprafata
chimic activa a miocardului ceea ce permite eliberarea unei
cantitati mai mare de energie, care creşte forta de
contractie şi, bineinteles, debitul cardiac.
Daca este depaşita limita fiziologica a lungirii fibrelor
miocardice,
forta de contractie incepe sa scada. In conditii normale,
inima are proprietatea de a se adapta diferitelor solicitari
(efort, emotii etc.). Aceasta proprietate se numeşte rezerva
cardiaca şi scade in insuficienta cardiaca.
In insuficienta cardiaca compensarea se mentine
prin:
Mecanisme rapide:

tahicardia
dilatatia
redistribuireadebitului cardiac
creşterea extractiei de O2
metabolismul anaerob
Mecanisme lente:
hipertrofia
retentia de apa şi sare
Primele mecanisme compensatoare sunt
cele centrale.
EXAMENELE PARACLINICE IN
INSUFICIENTA CARDIACA
Electrocardiograma – poate evidentia tulburari de ritm şi/sau de
conducere, hipertrofie cardiaca, suprasolicitare ventriculara de tip sistolic
şi/sau diastolic. Poate evidentia modificari de tip ischemic lezional sau
necroza miocardica, un factor precipitant (ex: o tulburare paroxistica de
ritm) sau agravant (ex: un infarct indolor).
Fonocardiograma – permite inregistrarea suflurilor, aprecierea duratei lor
şi ofera date importante in insuficienta cardiaca secundara leziunilor
valvulare.
Echocardiografia – permite evidentierea hipertrifiei şi/sau dilatatiei de
cavitati. Se pot determina masa ventriculara şi indicii sistolici, fractia de
scurtare şi fractia de ejectie, leziunile cauzatoare de insuficienta cardiaca,
trombozele intracavitare, vegetatiile (in cazul unei endocardite infectioase).
Examenul radiologic – evidentiaza modificarile siluetei cardiace şi staza
pulmonara secundara insuficientei cardiace.
Rezonanta magnetica nucleara – permite evidentierea foarte exacta a
cavitatilor şi peretilor cardiaci, precum şi cuantificarea stazei pulmonare.
TIPURI DE INSUFICIENTA
CARDIACA
◦ INSUFICIENTA CARDIACA STANGA
 Insuficienta cardiaca stanga acuta
 Insuficienta cardiaca stanga cronica
◦ INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA
 Insuficienta cardiaca dreapta acuta
 Insuficienta cardiaca dreapta cronica
 Cordul pulmonar cronic
◦ INSUFICIENTA CARDIACA GLOBALA
EVOLUTIA SI PROGNOSTICUL
Depinde de natura bolii cauzale, de
factorii precipitanti şi de corectitudinea şi
respectarea tratamentului. Cu timpul se
ajunge la insuficienta cardiaca ireductibila,
in care orice tratament ramane ineficace.
COMPLICATII
Complicatiile insuficientei cardiace se datoresc in primul rand
consecintelor stazei venoase pulmonare şi sistemice şi scaderii
debitului cardiac.
Scaderea debitului cardiac şi redistributia acestuia duc la afectarea
perfuziei in teritoriul renal, splanhnic şi cutanat. Hipoperfuzia
renala cu scaderea filtratului glomerular poate antrena insuficienta
renala functionala. In teritoriul splanhnic se pot produce infarcte
intestinomezenterice, ischemice sau trombotice.
La nivelul organelor vitale, scaderea fluxului de perfuzie poate
cauza ischemie şi/sau tromboza coronariana sau cerebrala.
Complicatii datorate stazei venoase: bronşite de staza,
bronhopneumonie, tromboflebite periferice, infectii cronice ale
gambelor prin edem cronic. Staza hepatica cronica duce in timp la
constituirea cirozei hepatice.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
BOLNAVILOR CU AFECTIUNI CARDIO-VASCULARE
Asistenta medicala detine o pozitie foarte importanta in
ingrijirea acestor categorii de bolnavi. Justificarea rolului ei
rezida in caracterul unor boli cardio-vasculare (insuficienta
cardiaca, hipertensiune arteriala, infarct miocardic etc.), care
reclama o spitalizare indelungata, deci o supraveghere
continua.
Pe aceeaşi linie se situeaza şi frecventa accidentelor din bolile
cardio-vasculare (sincope, colaps vascular, stop cardiac), ca şi a
complicatiilor. In sfarşit, daca retinem faptul ca multe boli
cardio-vasculare reprezinta urgente medicale (tulburari de ritm,
cardiopatii ischemice, puseuri de hipertensiune, edem pulmonar
etc.),se poate intelege mai bine rolul sau. Dar pentru a-şi
indeplini menirea nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca şi
sa şi aplice, chiar perfect, diferitele tehnici de ingrijire a
bolnavului, ci trebuie sa cunoasca notiuni teoretice care sa-i
permita depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia
şi, daca este nevoie, chiar interventia in situatiile in care viata
bolnavului depinde de cunoştintele sale .
Asistenta medicala este obligata sa noteze toate
datele referitoare la puls, urina, T.A., edeme, dieta,
medicatie etc. Ea trebuie sa asigure repausul fizic
şi psihic al bolnavului, care aproape in toate aceste
categorii de afectiuni este indispensabil. Nu trebuie
insa sa uite dezavantajele repausului indelungat la
pat, fapt pentru care este necesar sa se recomande
alegerea pozitiei şezande sau semişezande.
Adeseori, aceşti bolnavi sunt incapabili sa se ocupe
singuri de danşii. Iata de ce asistenta medicala
este datoare sa le asigure şi sa urmaresca pozitia
corecta in pat, schimbarea lenjeriei, transportul,
efectuarea zilnica a masajului gambelor şi
picioarelor, pentru prevenirea trombozelor.
Toaleta zilnica a bolnavilor ii revine de asemenea ei. Nu trebuie sa uite
ca unui bolnav cu insuficienta cardiaca avansata ii este interzis efortul
de toaleta zilnica.La fel de important este şi repausul psihic. Vizitatori
numeroşi, discutiile cu voce tare, chemarile la telefon, ca şi
neintelegerile familiale şi profesionale sunt tot atatea cauze care pot
frana evolutia favorabila.

In bolile cardio-vasculare dieta reprezinta adesea un factor esential.

Regimul fara lichide, hiposodat, uneori hipoazotat poate fi adeseori mai
util decat multe medicamente. Asigurarea tranzitului intestinal este
capitala pentru aceşti bolnavi, asistenta medicala trebuie sa ştie ca
eforturile mari de defecatie pot fi fatale intr-un infarct miocardic. Ea
trebuie sa cunoasca indicatiile şi contraindicatiile medicamentelor.

Trebuie sa cunoasca şi primele ingrijiri care urmeaza sa fie acordate in

unele urgente cardio-vasculare. Sa cunoasca semnele şocului
compensat şi masurile de profilaxie, pentru impiedicarea aparitiei
stadiului decompensat. Sa cunoasca primele ingrijiri care trebuie
acordate intr-o lipotimie sau sincopa, masurile de reanimare necesare
(respiratie ,,gura-la-gura’’ etc)