DEPRINDERI MOTRICE SPECIFICE

RAMURILOR DE SPORT PREVĂZUTE ÎN

PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU CICLUL
GIMNAZIAL

Atletism
Gimnastică
INIŢIEREA ÎN PRACTICAREA UNOR RAMURI ŞI PROBE SPORTIVE

 Aşa cum se menţionează la începutul capitolului privind

dezvoltarea capacităţii motrice, datorită gradului sporit
de mobilitate a proceselor corticale, precum şi a
disponibilităţilor fizice, este posibilă însuşirea unui mare
număr de doprinderi motrice, cu o complexitate sporită
faţă de cele însuşite anterior.
 Iniţierea în practicarea unor ramuri de sport sau probe
sportive din jocurile sportive, atletism, gimnastică şi
altele trebuie să aiba ca rezultat posibilitatea practicării
integrale, în condiţii regulamentare, a sporturilor
programate de profesor, ţinând însă seama de opţiunile
elevilor.
ATLETISM

 Atletismul trebuie înţeles ca poliatlon, şi nu ca probă

izolată, mai ales datorită valorii sale formative deosebite
şi accesibilităţii crescute.
 În învăţământul gimnazial se continuă iniţierea în
probele atletice precum şi perfecţionarea celor cunoscute
încât acestea să se execute cu indici superiori de viteză,
îndemânare, forţă şi rezistenţa, desigur în condiţii de
întrecere .
ALERGĂRI
Obiective Tehnologia acţionării Indicaţii metodice

Perfecţionarea deprinderilor Alergarea de viteză:  Se efectuează 4-6 repetări

specifice probelor atletice: cu pauze de 1,30 min. şi
 alergări între 15-20 m
2,30 min. între repetări.
alergare de viteză, normale şi cu genunchii sus
în tempo de ¾,4/4;  Între serii se iau pauze de
alergare de rezistenţă
3-4 min.
 alergare în tempo moderat
pe 60-80 de m;  Se lucrează pe grupe de 4-6
elevi dispuşi în linii
 joc de glezne pe 15-20m şi
succesive, cu plecări la
trecere în alergare;
semnal.
 alergare lansată pe 10-20
 Se caută revenirea
de m;
completă a organismului
 start de sus şi lansare de la după fiecare repetare.
start pe 10-12m;
 În pauză se execută mişcări
 concurs pe 25-50 m. de relaxare şi de respiraţie.
Alergarea de rezistenţă  Repetările se vor face
pe un fond de oboseală
 Alergare în tempo
nu prea mare,
moderat pe 80-100m;
insistându-se mult
 Alergare cu schimbare asupra respiraţiei
de tempo pe 100-150 m corecte;
astfel: 30 m 2/4, 50m
 Alergarea sub formă
2/4 etc.;
de concurs se va
 Alergare în timp (4-6 desfăşura astfel:
min) cu tempo la
 Cl. V-VI 600m fetele,
alegere;
800m băieţii
 Alergare de rezistenţă
 Cl. VII-VIII 800m
pe diferite distanţe sub
fetele, 1000m băieţii
formă de concurs.
INDICAŢII METODICE PENTRU
ALERGĂRI

 Este necesar să acorde o atenţie deosebită alergării accelerate

în cadrul alergării de vi­teză şi dezvoltării vitezei. La pasul
lansat de viteză se va căuta menţinerea vitezei în condiţiile
corelării ei cu frecvenţa şi lungimea paşilor mai ales la
clasele V şi VI.
 Nu se vor face repetări în plină viteză numai atunci când
structura actului motric efectuat este bine însuşită.
 Se va urmări plecarea rapidă şi energică, evitându-se
scurtarea paşilor în vederea obţinerii unei frecvenţe mari.
 La alergarea de rezistenţă se va căuta însuşirea pasului lansat
în tempo moderat coordonat cu un ritm optim al respiraţiei.
  
SĂRITURI ATLETICE

 Caracteristice oricărei sărituri atletice sunt următoarele

patru faze: elanul, bătaia, zborul şi aterizarea.
 Principalele mijloace ale şcolii săriturii sunt:

 Pasul săltat

 Pasul sărit

 Alături de acestea sunt utilizate o serie de alte mijloace,

structuri motrice mai mult sau mai puţin complexe.
 Obiective Tehnologia acţionării Indicaţii metodice
Însuşirea tehnicii săriturii în  Pas săltat şi pas sărit pe  Se va va insista asupra
lungime cu un pas şi plat şi la groapa cu alergării constante pe
jumătate nisip; distanţe de elan, ritmului
pe ultimi paşi;
 Bătăi şi desprinderi
repetate precedate de 3-  Se va căuta
5 paşi de alergare, desprinderea energică şi
aterizare pe piciorul de menţinearea cât mai
avântare; mult timp a poziţie de
pas sărit;
 Sărituri libere la groapă
şi cu aterizare pe  Accent pe coordonarea
piciorul de bătaie; lucrului braţelor şi a
picioarelor.
 Elan de 5-7 paşi, sărituri
pe şi peste diferite
obstacole cu aterizare pe
ambele picioare;

 Sărituri sub formă de

întrecere;
Însuşirea tehnicii săriturii în 
înălţime (cls.VI - prin păşire)
 De pe loc, pas cu piciorul
Sărituri libere peste 
ştachetă cu elan de 3-5
paşi;
de bătaie, desprindere cu 
avântarea piciorului de
atac, aterizare pe piciorul
de bătaie, cât mai aproape
de locul de bătaie;
Se va căuta învingerea
fricii de ştachetă şi
precizarea piciorului de
bătaie.
O atenţie specială se va
acorda pendulări
piciorului de atac şi
coordonării acestuia cu
braţele.

 Acelaşi exerciţiu cu elan  Se va acorda atenţie

de 3 paşi pentru învăţarea deosebită, bătăii blocate şi
ritmării ultimilor 2 paşi ritmării elanului.
concomitent cu lucrul
braţelor pe elan şi
desprindere;

 Elan de 3 paşi, avântarea

piciorului de atac şi
forfecarea piciorului de
bătaie;

 Acelaşi exerciţiu efectuat

cu ştacheta joasă;

 Săritura în înălţime cu
păşire cu elan de 5 paşi şi
cu ridicarea progresivă a
ştachetei.
ARUNCĂRI

 Ordinea învăţării unei aruncări atletice este următoarea:

 Formarea unei reprezentări cât mai clare privind tehnica
probei;
 Priza pe obiect şi poziţia iniţială;

 Efortul final;

 Elanul;

 Realizarea aruncării cu elan.

 Obiective Tehnologia acţionării Indicaţii metodice

Învăţarea tehnicii aruncări mingii de  Exerciţii de acomodare cu  În vederea evitării dezvoltării

oină mingea de oină: aruncări şi
prinderi cu două mâini şi cu o
mână din stînd depărtat lateral şi
depărtat înainte, cu piciorul 
stâng cu faşa pe direcţia de
aruncare;
 Aruncări tip azvârlire de la unul
la celălalt-primele aruncări se
fac numai din braţ, apoi 
mişcarea se face din umăr din
poziţia stând, piciorul opus
braţului de aruncare este uşor
înainte;
asimetrice se va lucra şi cu
braţul mai puţin îndemânatic,
Se vor lua măsuri eficiente de
asigurare a elevilor împotriva
accidentărilor (se vor efectua
aruncările toate şi apoi se vor
recupera toate obiectele).
Timpul acordat însuşirii tehnicii
de către fete este mai lung,
deoarece au disponibilităţi
motrice mai reduse:

 Aruncare din stând, întors la 45º

faţă de direcţia de aruncare;

 Aruncare de pe loc, din stând cu

latura opusă braţului arucător pe
direcţia de aruncare;

 Aruncarea mingii de oină cu

elan scurt (3 paşi);

 Aruncarea mingii de oină cu

elan precedat de 3-5-7 paşi de
alergare;
GIMNASTICĂ

 Gimnastica ocupă o poziţie prioritară în lecţiile de educaţie fizică

desfăşurate în interior datorită multiplelor sale influenţe pozitive cu caracter
formativ.
 Gimnastica are mai multe ramuri şi se adresează mai multor categorii de
populaţie şcolară. De asemenea ea poate viza obiective şi scopuri diferite.
 Astfel, se pot evidenţia următoarele forme de manifestare şi organizare:

 Gimnastica de bază – prezentă în lecţiile de educaţie fizică cu rol major în

influenţarea selectivă a aparatului locomotor şi îmbunătăţirea dezvoltării
fizice armonioase;
 Gimnastica artistică (acrobatică şi săriturile la aparate) pentru care se
programează importante cicluri tematice, cu deosebire în semestrul al II-lea;
 Gimnastica ritmică;

 Gimnastica de întreţinere (tip aerobic);

 Gimnastica corectivă;

 Gimnastica de performanţă – organizată în şcoli şi licee cu program sportiv

şi în cluburile sportive şcolare.
GIMNASTICA ACROBATICĂ
Obiective Tehnologia acţionării Indicaţii metodice
 Repetarea elementelor însuşite anterior; Se alcătuiesc structuri (linii) de exerciţii din  Elementele acrobatice noi se prevăd ca
elementele învăţate, ca de exemplu: teme de lecţii, iar cele cunoscute pot fii
 Însuşirea următoarelor elemente: incluse şi ca elemente în trasee
 rostogolire înainte din ghemuit în aplicative.
 podul de jos; ghemuit;
 Din elementele însuşite se vor creea
 stând pe omoplaţi;  rostogolire înapoi din depărtat întins, legări sub forma unor linii acrobatice.
întoarcere 180º, trecere în culcat, podul, Înaintea efectuării elementelor
 stând pe cap (băieţi); revenire în culcat, ridicare în stând şi acrobatice se va efectua încălzirea
săritură; atentă.
 rostogolire înainte şi înapoi din ghemuit
în ghemuit;  din culcat, podul cu revenire în culcat,  Elementele acrobatice la clasele VII-
stând pe omoplaţi, rostogolire înapoi cu VIII pot fi efectuate şi sub formă de
 rostogolire înapoi din ghemuit în
trecere în cumpănă pe un genunchi, torent;
depărtat;
revenire în stând;
 Elementele statice se vor menţine timp
 sfoara şi semisfoara;
 cumpănă înainte, întoarcere 90º, oprire de 2-3 sec.
în depărtat, întoarcere 90º, sfoară
 cumpănă pe genunchi şi pe un picior;
înainte, trecere în culcat dorsal, podul,  Numărul de repetări la un element
 stând pe mâini; ridicare pe genunchi şi apoi în stând; acrobatic, ca să fie eficient va fi de 8-10
exerciţii.
 rostogolire lungă;  cumpănă cu apucarea piciorului liber la
genunchi, ducerea piciorului în lateral,
 răsturnare laterală; în stând depărtat, podul de sus cu
ridicare în stând, rostogolire înainte din
depărtat, rostogolire înapoi cu
picioarele apropiate şi întinse;

 cumpănă cu apucarea piciorului liber la

genunchi, ducerea picioruuli în lateral
stând depărtat, podul de sus cu ridicare
în stând, rostogolire înaite din depărtat,
rostogolire înapoi cu piciorele apropiate
GIMNASTICA RITMICĂ
Obiective Tehnologia acţionării Indicaţii metodice

 Însuşirea sistemului de  Variante de mers uşor cu  Mişcările trebuie să fie

elemente specifice (paşi ascuţiţi, etc), suple. expresive, cu ţinută
gimnasticii moderne şi artistică şi însoţite de
efectuarea lor estetic, cu  Variante de alergare (moale, muzică;
ritm; ascuţită, etc.),
 Exerciţiile cu obiecte
 Dezvoltarea simţului  Paşi de dans (polcă, galop, portative necesită iniţial
artistic, a creativităţii prin etc.), obişnuirea cu obiectul apoi
realizarea unor programe cu  Balansări şi mişcări în exersarea în combinaţii,
şi fără obiecte; formă de val; crescând treptat ritmul.

 Întoarceri, sărituri (închise,  Paşii de dans se vor executa

deschise etc). în ambele părţi.

 Se va căuta legarea
elementelor artistice cu cele
acrobatice.

 Mişcările de gimnastică
modernă se realizează cu
fetele în cadrul primelor
verigi ale lecţiilor;
SĂRITURI

 Săriturile din gimnastică se compun din următoarele

faze:
 Elan relativ mic (5-7 paşi) şi uniform accelerat;

 Bătaia energică pe capătul îndepărtat al trambulinei;

 Zborul – fază foarte importantă a săriturii;

 Aterizarea.
 Obiective Tehnologia Acţionării Indicaţii metodice

 Însuşirea aterizării  Sărituri în adâncime de  Bătaia se face egal pe

corecte şi a bătăii pe pe bancă; ambele picioare;
ambele picioare;
 Alergare cu bătaie pe  Trebuie realizată o
 Dezvoltarea coordonării trambulină şi aterizare împingere energică a
în timpul zborului. pe saltea; palmelor în aparat;

 Învăţarea săriturilor:  Săritură cu sprijin şi  Aterizarea trebuie să fie

oprire pe aparat, apoi elastică, cu îndoirea
 cu oprire pe aparat;
săritură în adâncime; genunchilor.
 depărtat peste capră şi
ladă;

 lungă peste aparat şi

rostogolire pe saltea;

 ghemuită peste aparat;

 cu întoarcere de 90º-
180º, cu depărtarea
picioarelor şi echer, la
trambulina elastică.