Sunteți pe pagina 1din 13

 

 
LUCRARE DE DIPLOMĂ
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISM ARTICULAR ACUT

ROLUL ASISTENTULU MEDICAL ÎN


ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
REUMATISM ARTICULAR ACUT
Argument

 Dacă totuși până în prezent nu s-a ajuns la un consens în ceea ce privesc cauzele generatoare
ale bolii, se cunosc cel puțin principalii agenți determinanți și favorizanți, așa-ziși factori de
risc.

 Unul dintre motivele pentru care mi-am ales această afecțiune, ca temă de studiu, este și
importanța pe care noi, cadrele medii, trebuie să o acordăm, mai întâi de orice, perioadei de
prespitalizare când șansa bolnavilor este în mâinile noastre.

 Ajutorul acordat în aceste prime ore este foarte important din punct de vedere tehnic și
moral. Boala constiuie o preocupare, nu numai a medicilor din variate specialități (interniști,
experimentari și epidemiologi, fiziologi și biochimiști) cât și pentru cadrele medii sanitare
datorită ajutorului pe care îl acordăm în faza de prespitalizare.
Aparatul osos
 Aparatul locomotor este constituit din sistemul osos şi sistemul musculara, ambele
asigurand sustinerea corpului şi posibilitatea de deplasare.
 Sistemul osos reprezită totalitatea oaselor din corp (aproximativ 200 la numar) legate intre
ele prin articulaţii. El reprezintă partea pasivă a aparatului locomotor.
 Forma, structura şi modul de legatură a oaselor pentru a forma scheletul corpului uman,
reprezintă expresia adaptarii la poziţia bipedă şi locomotoare.
Definitie

 Reumatismul articular acut este o afectiune de tip inflamatorie a ţesutului conjunctiv, care
este determinată de infecţia cu streptococ beta hemolytic de grup A, a cărei evoluţie este
acută şi cu numeroase recidive.
Etiologie

 Agresiunea streptococică foarte severa explică tabloul clinic de stare infectioasă acută,
subacută, evolutivă sau recidivantă printr-un mecanism infecto-alergic. Rolul streptococului
hemolitic din grupul A este dovedit de angina streptococică care preceda boala (evidenta
clinic în 40% dintre cazuri şi bacteriologic, in 100%) şi de eficacitatea profilaxiei de lungă
durată cu penicilină, care reduce mult frecvenţa recidivelor.

 Patogenia alergică se explică prin sensibilzarea organismului de catre streptococii p-


hemolitici din grupa A. Intervalul liber dintre angina sau faringita initiala şi puseul acut
reumatismal - interval in care se produc anticorpii - pledează pentru rolul alergi ei.
Tablou clinic

 - Manifestari articulare: poliartrită acută mobilă, fugace, care interesează mai multe
articulaţii în acelaşi timp, în special cele mari (sold, genunchi, tibio-tarsiene), având caracter
inflamator (tumefiere, caldura, congestie si dureri); caracteristica de „mobila" este conferită
de faptul că inflamaţia articulară se mută de la o articulaţie la alta (durata medie pentru o
atingere articulara fiind de 4 - 5 zile); mişcarile articulare sunt foarte dureroase; cu sau fară
tratament poliartrita se vindecă fara sechele.
 - Manifestari generale: febra aproape constantă, mai ales la copii şi adolescenţi, cu puseuri
de hipertermie la fiecare noua atingere articulară sau viscerală, reacţionand la salicilat şi
cortizon; tahicardie la fel de constantă, persistând şi dupa normalizarea temperaturii; paloare
frapantă, transpiraţii abundente; uneori epistaxis.
 - Manifestari cutanate: nodozitati Meynet de marimea bobului de mazare, nedureroase,
localizate în jurul articulaţiilor inflamate; eritem marginat; eritem nodos.
 - Manifestari viscerale: pleurezii, congestii pulmonare, nefrite, hepatite, dureri abdominale,
uneori avand caracter pseudo-apendicular etc.
Investigatii

 -Exudatul faringian trebuie făcut tuturor bolnavilor cu suspiciune de RAA. Un exudat


faringian negativ sau pozitiv nu exclude și respectiv nici nu stabilește cu certitudine
diagnosticul de RAA. Anticorpii antistreptococici sunt: anticorpii anti Streptolizină O –
ASLO (cei mai frecvent folosiți), anti deoxiribonucleaza B – anti DNaza B,
antistreptokinaza, antihialuronidaza. Titrul ASLO de 240 de unități sau peste, la adult, este
considerat doar ușor crescut. Un titru de peste 500 de unități sau o creștere semnificativă în
dinamică (după câteva săptămâni) a valorii ASLO, poate fi o dovadă puternică pentru infecția
recentă streptococică.

 -Electrocardiogramă este obligatorie pentru investigarea pacientului suspicionat de RAA.


Prelungirea intervalului PR este criteriu minor de diagnostic al bolii. Pentru diagnosticarea
afectării valvulare, ecografia cardiacă are sensibilitate mai mare față de examinarea clinică
efectuată de medic, în plus aducând date legate de afectarea pericardica și a miocardului.
Diagnostic

 Criteriile majore sunt :


- cardita
- eritemul marginat si nodulii subcutanati
- coreea Sydenham
- artrita.
 Criteriile minore sunt reprezentate de:
- prezenta febrei
- durerile articulare (poliartralgiile) fara fenomene de inflamatie
- cresterea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor)
- modificari ale electrocardiogramei (alungirea reversibila a intervalului PR)
- documentarea infectiei cu streptococ Beta hemolitic
- antecedente de reumatism articular acut.
Tratament

 Administrarea salicilatiilor reduce marcat febra si amelioreaza durerea si tumefactia


articulara. Aceste medicamente nu influenteaza deloc evolutia naturala a bolii. La adulti se
recomanda aspirina (0,6-0,9 g la 4 ore), la copii dozele sunt mult mai mici. 
Efectele secundare care pot aparea constau in greata, varsaturi, uneori hemoragie digestiva si 
tinitus (tiiuituri in urechi).

Tratamentul patogenic al reumatismului articular acut, al eradicarii infectiei cu streptococ
este penicilina (benzatin penicilina G 12 milioane unitati intramuscular, doza unica sau
procain penicilina, 600000 unitati intramuscular zilnic, timp de 10 zile).
 
 Se poate inlocui in cazul alergiilor cu eritromicina.
 
 In ceea ce priveste tratamentul cu corticoizi, nu exista nici o dovada ca leziunile cardiace
sunt prevenite sau reduse de corticosteroizi. Administrarea scurta de corticoizi (prednison 40-
60 mg oral zilnic), scazand doza pe parcursul a 2 saptamani, produce de obicei o ameliorare
rapida, fiind indicata in cazurile in care simptomatologia nu raspunde adecvat la terapia cu
salicilati.
Prezentarea unui caz clinic

 DATE PERSONALE
 Nume: C. D.
 Sex: M
 Vârsta: 60 ani.
 Diagnostic curent: REUMATISM ARTICULAR ACUT SI ARTRITĂ GUTOASĂ
ACUTĂ
 
 ISTORICUL BOLII ACTUALE 
 Pacientul C.D. în vârstă de 60 ani relatează că boala actuală debutează în urma cu 1 lună
prin durere la nivelul articulaţiei mâinii, edeme.
 Tratamente: simptomatice.
 Dieta: pacientul respectă un regim alimentar igienico-dietetic.
 Alergii: nu prezintă.
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII NURSING EVALUAR
AFECTATĂ NURSING E
1.Nevoia de a Durere din cauza Calmarea AUTONOME Anxietatea sa
evita afectării articulaţiei durerii şi - se primeşte pacientul la serviciul de urgenţă diminuat .
pericolele. prin gută manifestată prevenirea - se evaluează durerea Durerea a scăzut
prin durere a complicaţiilor - informez şi stabileşte împreună cu pacientul planul de de la nivelul 6 la
membrului superior pe perioada re­cuperare a stării de sănătate şi creştere rezistenţei nivelul 4.
drept de intensitate spitalizării. orga­nismului; Rezultate analize:
medie,anxietate   -efectuez imunizările specifice şi nespecifice necesare; - Hb : 12.2 g/dL
Asigurarea - asigur pacientul un mediu curat, liniştit ; - Ht : 40.2%
securităţii -ajut pacientul să-şi recunoască factorii care cresc - Leucocite :
pacientului pe nivelul anxietăţii; 5.7*103/µL
perioada -aleg procedurile de investigaţie şi tratament cu risc - Trombocite :
spitalizării. minim de infecţii; 209mg/%
- dau explicaţii familiei, prietenilor, asupra - VSH : 40 mm/1
comportamentului pacientului şi se previne în legătură h
cu reacţiile emoţionale legate de boală; - Uree : 47.4
- recoltez probele de sânge în vederea efectuării mg/dL
analizelor de laborator, pentru stabilirea stării de - TGO : 23 U/L
sănătate a pacientei şi stabilirea unei cure terapeutice - TGP : 25 U/L
corecte; -Acid uric:10
-examene hematologice mg/dl
-HLG (se recoltează în sistem vacutainer în eprubetă -Radiografia
cu dop mov) : Hb Ht, Leucocite, Trombocite pulmonara: Fără
- VSH - se recoltează în sistem vacutainer în eprubetă leziuni pleuro-
cu dop negru. pulmonare active.
- examene biochimice se recoltează în sistem Cord de
vacutainer în eprubetă cu dop roşu : - Uree, TGO, TGP, dimensiuni
Acid uric normale, hiluri
pulmonare cu arii
de protecţie
normal
 
  AUTONOME Pacientul are o
Dificultate în a-şi Promovarea -apreciez nivelul de igienă ; igienă bună.
acorda îngrijiri vindecării -ajut pacientul să-şi schimbe atitudinea faţă de aspectul  
2.Nevoia de a igienice din cauza tegumentelor fizic şi faţă de ingrijirile igienice;  
menţine igiena alterării integrităţii şi mucoaselor -explic pacientului importanţa menţinerii curate a  
şi de a păstra tegumentelor la nivelul în decurs de 2- tegumentelor;  
tegumentele articulaţiei membrului 3 zile. - verific aspectul cutanat zilnic;  
integre. superior drept -schimb lenjeria de pat şi cea personală, ori de câte ori  
  manifestat prin este nevoie;  
neputinţă. - încurajez pacientul să participe la igiena sa personală în
limitele fizice permise pentru a nu se simţi dependent;
-educ pacientul să-şi menţină tegumentele şi mucoasele
integre şi să nu devină sursă de infecţie nosocomială pe
perioada spitalizării.
DELEGATE
-administrez alnagezic pentru calmarea durerii
Algocalmin 1 fiolă diluat în ser fiziologic , i.v.;

         
3.Nevoia de a Alimentaţie Pacientul să se AUTONOME Pacientul respectă
bea şi a neadecvata calitativ şi alimenteze -se cântăreşte pacientul regimul alimentar.
mânca. cantitativ datorită corespunzător -recomand la indicaţia medicului regim hipocaloric,  
durerii manifestată stării sale in hiposodat sărac în alimente care conţin purine,
prin neputinţa de a-şi decurs de 24h. hipolipidic, hipoproteic, bogat în produse lactate (prezintă
desfăşura activităţile Pacientul să fie avantajul că alcalinizează urina şi împiedică astfel
zilnice. hidratat formarea de calculi de acid uric) ;
conform -regimul alimentar trebuie ales la preferinţele pacientului,
nevoilor pe dar în acelaşi timp ţinând cont de regimul impus de
perioada boală ;
spitalizării. -respect regimul alimentar prescris de medic ;
-recomand un consum de 3l pe zi ;
-educ pacientul să reducă cantitatea de carne din
alimentaţie ;
Concluzii

 Ţinând cont de datele expuse atât în partea generală, neomiţând însă nici aspectele
clinice biologice, cât şi în lumina datelor prezentate în partea specială, care reflectă
studiul unor cazuri clinice concrete şi actuale şi prin aceasta capabile să particularizeze
datele expuse în partea generală în funcţie de o anumită situaţie geografică, economică
şi socioculturală, putem trage anumite concluzii referitoare la tema lucrării.

 În urma aceastei lucrări pot prezenta următoarele propuneri:

 - pentru o mai bună şi mai rapidă recuperare a mobilităţii cervicale, propun începerea
kinetoterapiei cât mai repede posibil, chiar dacă în urma tratamentului medicamentos
pacietul are impresia că se simte mai bine.

 - renunţarea la fumat, o alimentaţie adecvată, sedentarismul, traumele ocupaţionale,


expunerea la temperaturi joase şi curent, obezitatea şi o poziţie incorectă a corpului
pentru perioade lungi de timp influenţează în foarte mare măsură apariţia şi tratarea
artrozei cervicale.