Sunteți pe pagina 1din 54

Curs 11 Comunicarea cu

persoanele în vârstă

• Conferențiar Dr. Codruța Alina Popescu


• Ce înseamnă un pacient în vârstă?

• Cum putem defini o persoană în vârstă?

• Ce înțelegem prin ‘bătrân’?


• Creșterea speranței de viață duce are ca rezultat prezența unui
număr mare de pacienți în vârstă în cabinetele medicale. Dar în
primul rând ce înseamnă un pacient bătrân?

• În general după 65 de ani considerăm că o persoană este ''în


vârstă''. În realitate nu discutăm de un proces biologic aparte
care se întâmplă la 65 de ani, ci mai mult de o delimitare socio-
demografică care este legată și de vârsta de pensionare.

• Dacă ''vârsta a treia'' cuprinde segmentul de populație de la 65


de ani până la deces, putem vorbi de un interval de 35 de ani,
ceea ce înseamnă un grup destul de eterogen.
În gerontologie se descriu trei cohorte de vârstă:

• între 65-74 de ani, trecerea spre bătrânețe, perioada de vârstnic

• între 75-84 de ani perioada de bătrân și

• peste 85 de ani, marea bătrânețe sau perioada de longeviv


• Fiecare din aceste categorii de persoane în vârstă au nevoi
diferite în termen de suport social, probleme psihologice sau
probleme medicale, și bineînțeles au probleme diferite legate de
comunicarea cu medicul sau cu asistenta medicală.

• De exemplu, longevivii sunt mai deteriorați din punct de vedere


cognitiv, au mai puține resurse sociale și finaciare și mai multe
probleme financiare în comparație cu celelalte categorii de
vârstnici.
De ce este dificil de
comunicat cu persoanele în
vârstă?
Comunicarea dintre medic și pacientul vârstnic este afectată de mai
mulți factori:

• Scăderea acuității vizuale și auditive

• Deficite ale funcției mnezice

• Persoanele în vârstă s-ar putea să aibă un nivel mai redus de


școlarizare

• Viteză mai scăzută de procesare a informației


Pacienții în vârstă au nevoie de
îngrijiri speciale pentru că:

• Îmbătrânirea schimbă caracteristicile bolilor și efectele


medicației

• Depresia și demența au o incidență crescută.

• Condițiile pre-existente (bolile anterioare) fac mai dificilă


îngrijirea pacientului.

• Externarea și obținerea suportului social după externare este


uneori dificilă.
Schimbări cognitive cauzate de
îmbătrânire
Există o serie de ‘’pierderi’’ asociate cu deteriorarea cognitive.

• ‘’Pierderi’’ intelectuale – scăderea memoriei, pierderea


capacităților expresive și receptive ale limbajului

• Tulburări afective și de personalitate

• Dificultăți de planificare – pierderea capacității de planificare

• Prag scăzut de toleranță la stres – scade capacitatea de a tolera


stresul.
Schimbări cognitive cauzate de
îmbătrânire

• Coeficientul de inteligență scade odată cu îmbătrânirea.

• Modificările fiziologie asociate îmbătrânirii pot avea efecte


asupra funcționării creierului, ceea ce va avea un impact asupra
performanței intelectuale

• Principala cauză a declinului inteligenței la persoanele în vârstă


este o încetinire a funcționării sistemului nervos.
Tulburări de memorie

• Mai multe componente ale memoriei prezintă un declin odată


cu înaintarea în vârstă, probabil datorită unei scăderi a eficienței
procesării informațiilor.

• La testele de memorie persoanele în vârstă au o performanță


mai slabă.
Tulburări de memorie
• Deficite ale funcției mnezice:

• Hipomnezie de fixare și evocare (pacientul reține puține informații și își


reamintește puține informații)

• 9583

• 6135

• 2947

• 60523

• 24761
Tulburări de memorie

• Confabulații (golurile din memorie sunt umplute cu informații


false) Ex. Pacient internat de o săptămână, este întrebat ce a
făcut ieri, vă povestește cum a fost la biserică de exemplu)

• Ecmezii (pacientul are afectată memoria evenimentelor recente


dar își aduce aminte evenimente din trecut –o trăire foarte vie,
ca și cum s-ar fi întâmplat recent)
Mini–Mental State Examination
(MMSE)

• Mini Mental State Examination (MMSE) –examinarea minimă a


stării mintale este un test simplu care evaluează orientarea
temporo-spaţială, memorarea imediată, reţinerea informaţiilor,
atenţia şi operaţiile aritmetice simple, reproducerea informaţiilor
reţinute, limbajul (recunoaşterea şi denumirea obiectelor,
înţelegerea unei propoziţii), scris-cititul şi abilităţile grafice.
Mini–Mental State Examination
(MMSE)

• Normal= 25-30 puncte

• Tulburarea cognitivă ușoară= 21-24

• Tulburarea cognitivă moderată=10-20 .

• Tulburarea cognitivă severă ≤9


• O particularitate a pacienților în vârstă: pacienții sunt mai
confuzi când se trezesc și seara ‘’după apusul soarelui’’,
consulațiile medicale trebuie programate dimineața.

• Pacienții vârstnici au tendința să se trezească devreme


dimineața.
Utilizarea ''limbajului pentru
bătrâni''

• De multe ori comunicarea cu persoanele în vârstă este


caracterizată de utilizarea “elderspeak” (limbaj pentru bătrâni)

• Aceasta este o modalitate de comunicare pe un ton superior,


utilizat cu persoanele despre care credem că au abilități verbale
mai scăzute

• Se utilizează un vocabular și gramatică simplificată, intonație


exagerată, ton ascuțit, volum crescut.
Utilizarea ''limbajului pentru
bătrâni''
• Sunt specifice propozițiile scurte și întrebările închise.

• Repetițiile sunt frecvente.

• De multe ori se utilizează diminutive “drăgută,” “scumpă,” and


“bunicuță,” se utilizează un plural inadecvat (“Cum ne mai
simțim azi D-na Ionescu? E timpul să facem băiță”). Se
utilizează frecvent întrebări care sugerează răspunsul (“Nu-i așa
că vrei un ceai la micul dejun?”) în locul unor întrebări directe
(“Ce ați dori la micul dejun?”).
Utilizarea ''limbajului pentru
bătrâni''
• Acest limbaj este utilizat deorece există o imagine stereotipă a
bătrâneții asociată cu un declin al funcțiilor cognitive.

• Într-adevăr există modificări naturale asociate îmbătrânirii care


fac mai dificilă comunicarea cu persoanele în vârstă.

• Îmbătrânirea este însoțită de un declin al capacităților senzoriale


(auz, văz), din cauza aceastya bătrânii sunt mai puțin atenți și nu
percep toate detaliile, din acest motiv trebuie să li se repete de
mai multe ori mesajul.
Utilizarea ''limbajului pentru
bătrâni''
• Îmbătrânirea face mai dificilă eleminarea interferențelor cognitive,
bătrânilor le este mai greu să inhibe informațiile irelevante (cum ar
fi zgomotul sau alte conversații din aceeași încăpere)

• Îmbătrânirea cauzează o scădere a vitezei de procesare a


informațiilor și din acest motiv latența răspunsurilor poate so
crească.

• Astfel de modificaări fac parte din îmbătrânirea normală și nu


echivalează neapărat cu un declin al memoriei sau al capacității
deînțelegere a informațiilor. Nu toți bătrânii au probleme de auz
sau deteriorare cognitivă.
Utilizarea ''limbajului pentru
bătrâni''

• Ca persoane tinere avem tendința de a generaliza și a presupune


că toți bătrânii sunt dependenți și că au probleme cognitive.

• Aceste stereotipuri duc la o atitudine terapeutică autoritară,


bătrânii sunt priviți ‘’de sus’’.
Impactul ‘’limbajului pentru
bătrâni’’

• Utilizarea ‘’limbajului pentru bătrâni’’ poate fi considerat


ofensator de aceștia, duce la insatisfacție față de medic,
neînțelegeri și o comunicare proastă, ceea ce afectează calitatea
îngrijirii medicale.

• Ca o consecință bătrânii vor avea o stimă de sine scăzută,


frustrări și o să-și dezvolte o atitudine de dependență față de
personalul medical.
Strategii pentru îmbunătățirea
comunicării cu pacienții în vârstă

• Pacienților în vârstă le este dificil să dezvăluie informații


personale, mai ales unei persoane mult mai tinere, chiar dacă
aceasta este medic

• Este important să transmitem pacienților că-i respectăm,


întrebându-i cum doresc să ne adresăm (să nu presupunem că
putem folosi direct prenumele).
Strategii de utilizat și capcane de
evitat în comunicarea cu
persoanele în vârstă
Context Strategii de utilizat Capcane de evitat

• Conștientizarea • Utilizarea ‘’limbajului


propriilor atitudini de bătrâni’’ și a
discriminatorii și infantilizării
prejudecăți față de • Minimalizarea
Atutudini discriminatorii persoanele în vârstă și problemelor pacientului
față de persoanele în vârstă de îmbătrânire în vârstă și atribuirea lor
• Țineți cont că procesului natural de
persoanele în vârstă nu îmbătrânire (‘’Ce vreți
constituie un grup să fiți ca la 20 de ani, e
omogen normal să…’’)
Context Strategii de utilizat Capcane de evitat

• Iluminare adecvată
în cabinet
Deficite ale percepției
• Verificați dacă
• A te ateja la distanță
ochelarii pacientului
vizuale de Pacient
sunt adaptați
• Stați la înălțimea
pacientului
Context Strategii de utilizat Capcane de evitat

• Verificați dacă aparatul


auditiv al pacientului
funcționează, are baterii…
• Limitați zgomotul de fond
din cabinet
• Folosiți mesaje scrise, un • Utilizarea unor fraze
iluminat adecvat și o lungi și complexe, fără a
poziție în fața pacientului face pauze și fără a
Deficite ale percepției • Vorbiți cu o voce normală semnala shimbarea
auditive sau puțin mai puternic ca subiectului
de obicei, articulați clar • A ține măna în fața gurii
cuvintele și a jena lectura pe buze
• Reformulați enunțurile și transmiterea cuvintelor
când vedeți că pacientul n-
a înțeles
• Verificați ce a înțeles
pacientul
• Când comunicați cu persoanele în vârstă care au hipoacuzie
trebuie să vorbiți mai tare (dar nu să strigați)

• E important să vorbiți clar, unii medici vorbesc prea repede, alții


mormăie când nu se simt în largul lor

• Trebuie evitat mediul prea gălăgios, zgomotul este deranjant


pentru persoanele în vârstă (mai mult ca pentru tineri)

• Mențineți contactul vizual cu interlocutorul, când o persoană nu


aude bine, are tendința de a citi pe bune.
Context Strategii de utilizat Capcane de evitat

• Individualizați
• A-i lăsa pe
‘’aparținători’’ să
strategiile
vorbească în locul
Tulburări de limbaj și • Respectați
pacientului, fără să-
de vorbire autonomia
i dați acestuia
pacientului
posibilitatea să se
• Aveți răbdare
exprime
Context Strategii de utilizat Capcane de evitat
Tulburări ale limbajului și vorbirii
• A discuta cu pacientul
într-un mediu zgomotos
și în agitație
• A vorbi tare
• A încerca să ghiciți ce
• Vorbiți rar vrea să spună pacientul
• Utilizați termeni punând mai multe
concreți întrebări succesive care
Afazie
• Puneți întrebări închise o sa-l confuzioneze pe
• Verificați ce a înțeles pacient
pacientul • A schimba subiectul
fărp să-l avertizați pe
pacient
• A da mai multe
informații în aceeași
frază
Context Strategii de utilizat Capcane de evitat
Tulburări ale limbajului și vorbirii

• A fi atent la gura și
fața pacientului
• A enunța ce nu ați
• A nu face contact
vizual cu pacientul
înțeles
Dizartrie • A-i cere pacientului
• A vă preface că ați
înțeles
să repete, să
reformuleze sau să
• A-l întrerupe pe
pacient
scrie o frază pe care
n-ați înțeles-o
Context Strategii de utilizat Capcane de evitat

• Se alege un loc calm, un • A nu se prezenta


mediu familiar pacientului pacientului
• Încercați să mențineți • A vorbi cu pacientul fără
atenția pacientului să-i captați înainte atenția
• Utilizați un instrument de • A utiliza limbajul figurat,
depistare (MMSE) metafore
Tulburări cognitive
• Fiți atent la atitudinile, • A utiliza jargonul medical
intonațiile, gesturile și • A nu avea răbdare când
expresiilor faciale ale pacientul este lent
pacientului • A contrazice un Pacient
• Fiți congruent în care are confabulații sau
comunicarea verbală și unul care este în stadiile
cea non-verbală inițiale ale deteriorării
cognitive
Context Strategii de utilizat Capcane de evitat

• Adoptați un ton al vocii


și un limbaj non-verbal
care să-l facă pe pacient
să se simtă în siguranță
• A fi atent și a ține cont
de eventualele atitudini
ostile ale pacientului
• A furniza explicații
• A-l exclude pe pacient de
Tulburări cognitive simple, scurte și concrete
la orice fel de decizii
• A da indicații în bucăți
mici
• A da indicații scrise, în
etape simple
• A-l informa pe pacient
asupra evoluția bolii
• A-i explica opțiunile de
tratament
Context Strategii de utilizat Capcane de evitat

• Eliminați sursele de
zgomot
• Aranjați Mobila în • Să nu vă uitați la
Mediul cabinet în așa fel pacient ci la ecranul
încât să respectați calculatorului
intimitatea
pacientului
Context Strategii de utilizat Capcane de evitat

• Să nu vă uitați la
pacient ci la ecranul
calculatorului
• Formulați întrebați clare
• Să vorbiți cu o intonație
și dați indicații simple
sau un ritm exagerat,
Dificultăți în a reține despre administrarea
nenatural
informația transmisă medicamentelor
• La nevoie, dați indicații
• Să discutați de un
subiect care îi va
scrise
produce reacții
emoționale inutile
pacientului
Strategii pentru îmbunătățirea
comunicării cu pacienții în vârstă

• Pacienților în vârstă le este dificil să dezvăluie informații


personale, mai ales unei persoane mult mai tinere, chiar dacă
aceasta este medic

• Este important să transmitem pacienților că-i respectăm,


întrebându-i cum doresc să ne adresăm (să nu presupunem că
putem folosi direct prenumele).
Gândiți-vă la o persoană în
vârstă pe care ați întâlnit-o:

• V-ați așteptat la dificultăți de comunicare?

• Care sunt dificultățile de comunicare cu care v-ați confruntat?

• Ce strategii ați folosit?


Strategii pentru îmbunătățirea
comunicării cu pacienții în vârstă

• Asigurați-vă că pacientul este confortabil

• Personalul trebuie să se asigure că existe scaune confortabile în


sala de așteptae și să-i ajute să completeze formularele dacă este
cazul.

• Pacienții în vârstă trebuie însoțiți între diferitele servicii


medicale.

• Persoanlul trebuie să se asigure că nu așteaptă prea mult.


Strategii pentru îmbunătățirea
comunicării cu pacienții în vârstă

• programați pacienții vârstnici dimineața, alocați mai mult timp


pentru consultație

• pacienții vârstnici sunt mai bolnavi, deci au nevoie de mai multă


informație medicală

• vorbiți tare, clar și rar


Strategii pentru îmbunătățirea
comunicării cu pacienții în vârstă

• Dacă vorbiți rar pacienții pot procesa mai ușor informația

• Utilizați propoziții simple și ușor de înțeles

• Simplificați indicațiile medicale

• Oferiți indicații scrise

• Evitați distragerea atenției pacientului


Strategii pentru îmbunătățirea
comunicării cu pacienții în vârstă

• Încurajați pacienții în vârstă să vină la consult cu cineva din


familie care poate să-l ajute să țină minte ce are de făcut și
eventual să fie instruit (de exemplu legat de medicație)

• Nu vă acoperiți buzele

• Eliminați zgomotul de fond (muzica, sau tastarea la calculator).


Demența
• Incidența demenței crește cu vârsta, după 65 de ani, la fiecare 5 ani se
dublează.

• Demența este o deterioarare semnificativă a memoriei, prezentă mai


mult de 6 luni, care afectează semnificativ nivelul zilnic de funcționare
(OMS).

• Există mai multe tipuri de demență, dar cea mai răspândită este
demența Alzheimer (mai mult de jumătate din toate cazurile de
demență).

• Demența se diagnostichează pe baza evaluării comportamentului,


testării psihologice și evaluărilor neuro-imagistice (CT și RMN).
Demența

• Principala caracteristică a demenței este deteriorarea cognitivă.


Furnizorii de servicii medica;e trebuie să încerce să-i mențină
cât mai activi cu putință pe acești pacienți.

• Calitatea vieții poate fi îmbunătățită dacă pacientului i se oferă o


îngrijire individualizată.

• Comunicarea trebuie adaptată și simplificată.


Demența

• Pacientul în vârstă cu demență are un grad mai ridicat de


dependentă față de un pacient care nu are demență, în special
datorită tulburărilor de comportament care însoțesc demența.

• Activitățile de zi cu zi nu pot fi realizate de acești pacienți, ceea


ce înseamnă că au o nevoie mai mare de suport chiar și pentru
activitățile zilnice de bază.
Demența

• Pacienții cu demneță (în primele stagii) pot deveni frustrați sau


furioși (pe ei și pe cei care îi îngrijesc)

• Este de ținut minte că acest lucru este posibil și eventual va


trebui să i se explice familiei acest lucru.
Comunicarea cu pacienții cu
demență

• Apropiați-vă de pacient din față, spuneți-i pe nume

• Pacientul s-ar putea speria dacă veniți din spatele lui sau dacă-l
atingeți

• Respectați spațiul personal al pacientului și apropiați-vă încet


de el.
Comunicarea cu pacienții cu
demență

• Încercați să evitați mișcările bruște care ar putea să-l sperie sau


să-l irite pe pacient

• Mențineți o expresie vizuală prietenoasă

• Fiți calm

• Mențineți contactul vizual


Comunicarea cu pacienții cu
demență

• Nu uitați că acești pacienți pot fi anxioși, să aibă o stimă de sine


scăzută și să fie deprimați

• Vorbiți clar și tare

• Utilizați fraze scurte și cuvinte simple

• Fiți preciși, evitați exprimările ambigue


Comunicarea cu pacienții cu
demență
• Puneți întrebările pe rând

• Acordați-i pacientului timp suficient ca să răspundă sau să facă


acțiunea solicitată

• Dacă pacientul nu înțelege întrebarea reformulați-o utilizând


alte cuvinte

• Dați instrucțiuni simple


Comunicarea cu pacienții cu
demență

• Utilizați limbajul non-verbal pentru a transmite un mesaj de


calm către pacient

• Zâmbiți, dați din cap

• Arătați cu degetul

• Nu vă contraziceți cu pacientul
Rezumat

• Pacienții în vârstă nu sunt un grup omogen

• Stereotipurile despre bătrâni pot fi eronate.

• Îmbătrânirea se asociază cu modificări ale funcțiilor cognitive.

• Principala caracteristică a demenței este deteriorarea cognitivă.

S-ar putea să vă placă și