SISTEMUL NERVOS

CENTRAL
SISTEMUL NERVOS – CLASIFICARE
TOPOGRAFICA

 Sistemul nervos central

(SNC) /nevrax
 maduva spinarii

 encefalul

 Sistemul nervos periferic :

-componenta somatica (nervii

spinali si cranieni)
-componenta vegetativa (SNV
- simpatic si parasimpatic).
 ALCATUIRE FUNCTIONALA
 Functional :retea de neuroni intercontectati, asemanator
cu structura unui computer

Sistem
introducere Procesare Afisare
date

Fibre Scoarta
senzitive cerebrala fibre
nervi motorii
cranieni

Fibre
fibre
senzitive
nervi
motorii ale
Maduva
spinali nv spinali
spinarii
 SNC – FUNCTII
 In ordinea apariţiei :

1. adaptarea la condiţiile mediului extern;

2. menţinerea constantă a mediului intern;
3. memoria şi inteligenţa, în sensul adaptării răspunsului la o
situaţie nouă prin raportarea ei la experienţa trecutului, stocată în
structurile sale;
4. având la bază funcţia reflexă, stabileşte legătura organismului cu
mediul în care activează şi se dezvoltă, realizând unitatea
organism – mediu;
5. coordonează activitatea organelor şi aparatelor corpului,
realizând unitatea funcţională a organismului. Prin intermediul
sistemului nervos are loc integrarea tuturor organelor şi
sistemelor de organe într-un tot unitar.
 NEURONUL
 Unitatea morfofunctionala a sistemului nervos este celula nervoasa sau
neuronul.
 Este format dintr-un corp celular (pericarion) si prelungirile sale : axonul si
dendritele
 NEURONUL-CORPUL CELULAR
 Corpul neuronului (pericarionul) are forma variabila si dimensiuni
cuprinse intre 3-150 microni. Prezinta un nucleu, o citoplasma
numita neuroplasma si o membrana. Neuroplasma contine elemente
nespecifice dar si organite specifice reprezentate de corpusculii lui
Nissl si neurofibrile. Corpusculii Nissl sau corpii tigroizi sunt
prezenti la baza dendritelor si au rol in metabolismul celulei, iar
neurofibrilele se gasesc atat in neuroplasma cat si in prelungiri,
avand rol mecanic, de sustinere si  in conducerea impulsului nervos.

 Principala sursa de energie a neuronului este metabolismul aerob al

glucozei.

 Membrana neuronului este bilamilata, de natura lipoproteica, ce

acopera si corpul celular dar si dendritele. Este polarizata electric,
avand un potential electric de repaus,care la excitarea membranei,
determina inversarea sarcinilor, rezultand un potential de actiune.
 NEURONUL
Axonii sunt prelungiri eferente ale neuronilor. Axonul este totdeauna
unic pentru un neuron, este sarac ramnificat si are axul format dintr-
un manunchi de neurofibrile. La capatul terminal prezinta
ramnificatii butonate, ce contin vezicule cu mediator chimic. Axonii
au mai multe teci:

 Teaca de mielina(Schwann), prezinta strangulatiile lui Ranvier, la

nivelul caruia axonul trimite ramnificatii perpendiculare. Axonii cu
teaca de mielina se numesc fibre mielinice si au conducere saltatorie

 Teaca lui Henle este formata din celule gliale modificate, are rol
protector, trofic si de secretie a tecii de mielina. Teaca lipseste din
jurul fibrelor nervoase din substanta alba.

 Teaca lui Key-Retzius este o teaca fina conjunctiva

 NEURONUL
 Dendritele sau prelungirile protoplasmatice ale lui
Deiters, sunt numeroase ,bogat ramificate si contin in
interiorul lor corpusculii Nissl si neurofibrile
NEURONUL – CLASIFICARE
MORFOLOGICA
NEURON – CLASIFICARE FUNCTIONALA

 Neuroni senzitivi sau receptori,

 Neuroni motori sau efectori,

 Neuroni de asociatie.
 SINAPSA
 Reprezinta jonctiunea anatomo-functionala dintre neuroni
 Acestea pot fi: axosomatice sau axodendritice

 Respecta intotdeauna aceleasi tip de organizare: componenta

presinaptica, fanta sinaptica si componenta postsinaptica
 SINAPSA

 Componenta presinaptica -reprezinta o ingrosare a

membranei butonului presinaptic, cu care se termina
ramnificatiile axonului. Ramnificatia axonica pierde
teaca de mielina la distanta de 50-100 microni.
Mediatorul chimic este sintetizat in citoplasma
neuronului in prezenta unor enzime. Natura chimica a
mediatorului variaza, cei mai raspanditi sunt:acetilcolina,
noradrenalina, serotonina, dopamina. Acetilcolina este
cel mai reprezentativ mediator chimic interneuronal, in
SNC si sistemul periferic si la efectorii musculari si
glandulari. Inactivarea ei are loc sub actiunea
acetillcolinesterazei
 SINAPSA

 Fanta sinaptica separa componenta presinaptica de cea

postsinaptica, si are o largime de 150-200 A, este un mediu
omogen, fin granulat care este inchis lateral de celule gliale.

 Componenta postsinaptica contine receptori pentrul

mediatorul chimic al sinapsei.

 La sosirea undei de depolarizare in membrana presinaptica,

veziculele acesteia elibereaza mediatorul chimic. Acesta
strabate fanta sinaptica si actioneaza pe membrana
postsinaptica, modificandu-i permeabilitatea fata de ionii de
sodiu si fata de cei de potasiu si clor. Se genereaza astfel un
potential in neuronul postsinaptic proportional cu cantitatea
de mediator chimic eliberata in fanta sinaptica.
CARACTERISTICILE FUNCTIONALE
ALE
SINAPSELOR

 directionalitatea , asigura sensul de circulatie din teritoriul

presinaptic catre cel postsinaptic

 intarzierea sinaptica, intre momentul depolarizarii butonului

terminal si momentul aparitiei raspunsului postsinaptic, de
0,5-1 ms

 potentarea eliberarii de mediator prin succesiunea stimulilor

 fatigabilitatea survenita prin epuizarea mediatorului din

butonul terminal, cand stimulii se succed timp indelungat
sau cu frecventa mare.
 FIBRELE NERVOASE
 Axonii si dendritele formeaza fibre nervoase

 Gasser si Erlanger le imparte in 3 categorii: fibrele A cu calibru intre

3-20 microni, fibrele B cu calibru 1-3 microni si fibrele C cu calibru
sub 1 micron.

 Fibrele A sunt fibre cu viteza mare de conducere si se divizeaza in:

 fibrele A alfa ce intra in structura radacinilor motorii a nervilor
spinali si a cailor proprioceptive
 fibrele A beta intra in structura cailor senzitive

 fibrele A gama alcatuiesc neuronii motorii gama din caile

sensibilitatii termice
 fibrele A delta conduc sensibilitatea dureroasa

 Fibrele B sunt fibre preganglionare ale sistemului vegetativ

 Fibrele C sunt fibre amielice ce constituie fibre postganglionare ale
sistemului vegetativ
 FIBRELE NERVOASE

 Dupa functia lor , fibrele nervoase pot fi:

 fibre senzitive, sunt fibrele al caror filament axial este o dendrita si

prin care impulsul nervos circula de la periferie la centrii nervosi.
Aceste fibre intra in componenta nervilor cranieni senzitivi si a
radacinii posterioare a nervilor spinali
 fibre motorii, sunt fibrele le caror filament axial este format dintr-un
axon, si conduc influxul nervos de la centrii nervosi la organele
efectoare. Acestea intra in componenta nervilor cranieni motori sia
radacinilor anterioare ale nervilor spinali.
 Dupa natura mediatorului elaborat, fibrele nervoase se clasifica in:
fibre colinergice ce au ca mediator chimic acetilcolina(fibre
parasimpatice, simpatice preganglionare si somatice), fibre
adrenergice care au ca mediator noradrenalina (fibre postganglionare
si unele fibre centrale)
 NERVUL

 este format din fascicule de fibre nervoase axonice si

dendritice si constituie calea de conducere a influxului nervos

 Fibrele nervoase pot fi: somatosenzitive, viscerosenzitive,

somatomotorii sau visceromotorii
 NERVUL
 Originea nervilor se afla in centrii nervosi senzitivi sau
centrii nervosi motori. Unui nervi se deosebesc dupa:
-originea reala care se afla in centrii sau nucleii nervosi
din substanta cenusie
-origine aparenta ce reprezinta locul de iesire a nervului
din nevrax.

 Dupa originea lor nervii pot fi spinali sau cranieni.

 Dupa functia pe care o indeplinesc pot fi : senzitivi (olfactiv,

optic), motor (n. trohlear, hipoglos, accesor) sau micsti (n.
vag, trigemen)
RECEPTORII
 RECEPTORII

 reprezinta terminatiile periferice ale nervilor.In raport cu

pozitia lor sunt:
1.Exteroreptorii: organe desimt ce aduc informatii din
mediul extern  receptori tactili, termici si pentru durere:
 receptorii tactili sunt reprezentati de : corpusculii
Meissner – primesc informatii legate de contact si
presiune
 Receptorii termici – corpusculi Krause –rece

- corpusculii Ruffini- cald

 receptorii pentru durere : terminatiile nervoase libere

 RECEPTORII
2.Proprioreceptorii – organele sensibilitatii mioartrokinetice
(profunde) ale P si echilibrului – se gasesc in muschi, articulatii
si tendoane
 Fusuri musculare – inregistreaza intinderea pasivaa muschiului

 - terminatii nervoase libere – in tesutul interfascicular

 -corpusculii Golgi – la unirea tendonului cu muschiul ce

inregistreaza tensiunea activa si pasiva a muschiului
 -Corpusculii Vater-Pacini – in piele, fascii, periost,pleura,
vase,organe interne – rol in inregistrarea presiunii

3.Interoreceptorii receptioneaza modificarile care au loc la

nivelul organelor interne