Sunteți pe pagina 1din 21

Cererea

I. DEFINIȚIA CERERII
Cererea reprezintă cantitatea de bunuri și
servicii pe care consumatorul este dispus să o
achizitioneze la un anumit nivel a prețului,
într-o anumită perioadă de timp.

Cererea exprimă acea parte a nevoii


consumatorului care poate fi satisfăcută prin
intermediul pieței.

Pentru a putea fi exprimată pe piața este necesar


ca cererea să fie solvabilă (adică să poată fi
satisfăcută prin intermediul pieței)
Teoria cererii. Factorii care influenţează modificarea ei.
Cererea reprezintă cantitatea de marfa pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi capabili să şi-o procure la un
moment dat, la un anumit nivel al preţului, în condiţiile când ceilalţi factori rămân constanţi.
Legea cererii: cantitatea cerută dintr-o anumită marfă este invers proporţională cu preţul mărfii
respective.
Contracţia cererii când preţul creşte se explică prin tendinţa consumatorului de a-şi reduce achiziţiile din bunul
a cărui preţ a crescut şi înlocuirea acestuia în consum cu alte bunuri substituibile, dar ale căror preţuri nu a
crescut sau a crescut mai puţin.
Extinderea cererii cand preţul scade are ca explicaţie economică comporatamentul consumatorului de a-şi mări
consumul pentru o mai bună satisfacere a nevoilor, inclusiv prin restrângerea ori renunţarea la consumul
altor bunuri, ale căror preţuri au rămas neschimbate ori au scăzut mai puţin.
Cererea se poate exprima în trei moduri: sub forma unui tabel, a unui grafic sau a unei funcţii.

Funcţia cererii are următoarea


Tabelul nr.1 Cererea Fig. 1 Curba cererii expresie:
Cantitatea QxC  f  Px 
Preţul ($) cerută
(bucăţi) ceea ce înseamnă că în condiţiile în care ceilalţi
factori rămân constanţi, cantitatea cerută din
1,00 45 bunul X este o funcţie de (depinde de) preţul
0,90 50 bunului x.
Acest lucru poate fi reprezentat şi prin relaţia:
0,80 55

QxC  f  Px ,V 0 , PC0 , Pa0 , G 0 , N 0   f  Px 


0,70 60

0,60 65
ceea ce demonstrează că factorii care
influenţează cantitatea cerută, cu excepţia
0,50 70
preţului produsului , sunt constanţi.
0,40 75
II. FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ
CEREREA
Evoluția cererii este determinată de influența mai multor
factori:
1. prețul unui bun - raport invers proporțional – dacă
prețul crește, cererea scade
2. venitul consumatorului - raport direct
proporțional – dacă venitul crește, cererea crește

! Acest lucru este valabil pentru bunurile normale.


Pentru bunurile inferioare, dacă venitul crește, cererea
scade. Iar pentru bunurile superioare, dacă venitul
crește, cererea crește
Alți factori care
influențează cererea:
3. prețul altor bunuri:
bunuri substituibile - raport direct proporțional – dacă prețul unui
bun crește, cererea pentru bunul care îl înlocuiește crește
bunuri complementare - raport invers proporțional – dacă prețul
crește, cererea scade
4. preferințele consumatorului, sezonul, gustul, moda,
tradițiile obiceiurile, urgența – raport direct proporțional
5. numărul de consumatori - raport direct proporțional
6. Previziunile economice referitoare la:
preț - dacă se prevede o creștere a prețurilor, cererea curentă
crește
venit – dacă se prevede că va crește veniturilor, cererea curentă
crește
Exemple clarificatoare:
Între prețul bunului substituibil și
cerere există o relație pozitivă,
directă.

Bunurile substituibile sunt bunuri


care pot fi înlocuite în consum
pentru satisfacerea aceleași nevoi.

Exemplu: ceaiul si cafeaua.


 Dacă crește prețul unei doze de cafea, va crește
și cantitatea cerută de doze de ceai
 Între prețul bunului complementar și
cerere există o relație negativă,
indirectă.

 Bunurile complementare sunt bunuri


care pot fi utilizate împreună în consum
pentru satisfacerea aceleași nevoi.

 Exemplu: autoturismul și benzina.


 Dacă crește prețul unui litru de benzină, se va înregistra
o scădere a cantității cerute de autoturisme.
 Între prețul bunului și cerere există o relație
negativă, indirect proporțională.

 Legea cererii arată că modficarea prețului determină


modificarea în sens contrar a cererii.

 Contractia (diminuarea) cererii are ca rezultat


tendința consumatorului de a-și reduce achizițiile
din bunul mai scump în favoarea unui bun mai ieftin.

 Extinderea cererii reprezintă fenomenul opus


contracției, prețul scăzând iar consumul mărindu-se.
III. ELASTICITATEA
Elasticitatea cererii reprezintă modificarea cantităţii de cerere sub
acţiunea diferitor factori

Elasticitatea cererii în
raport cu prețul se măsoară cu ajutorul
coeficientului de elasticiate a cererii în funcție de preț.

Δ%C = modificarea procentuală a cererii


Δ%P = modificarea procentuală a venitului
IV. Tipuri de cerere după elasticitate
 Elasticitatea cererii după preţ măsoară sensibilitatea consumatorilor la
modificarea bunului respectiv, se măsoară prin coeficientul de elasticitate, care
se calculează după relaţia:
 În dependenţă de mărimea lui Ke, cererea poate fi:
a)elastică, Ke>1;
b)unitară, Ke=1; Q Q  Q0 P1  P0
Kec / p    1 
c)inelastică, Ke<1; P Q0 P0
Există situaţii pe piaţă când la orice modificare a preţului cantitatea cerută nu se
modifică, în acest caz cererea este perfect inelastică, nulă (rigidă), Ke=0;

Alteori cantitatea cererii se modifică indiferent de modificarea preţului, în acest

caz cererea este perfect elastică, Ke= ∞.


IV. TIPUL DE ELASTICITATE
Valoarea coeficientului de elasticitate a cererii în
funcție de preț determină tipul de elasticitate.

Kecp > 1, Δ%C > Δ%P , cererea este elastică în


funcție de preț; este specifică bunurilor care au o
mare varietate de înlocuitori și nu reprezintă o
necesitate pentru consumator.

-modificarea preţului cu un anumit procent determină o


modificare mai mare a cantităţii cerute, în sens invers
(creşterea preţului cu un procent n%, determină scăderea
cantităţii cerute cu mai mult de n%).
 Kecp < 1, Δ%C < Δ%P, cererea este inelastică în raport
cu prețul și este specifică bunurilor considerate de strictă
necesitate, la care nu se poate renunța ușor.

-modificarea preţului cu un anumit procent determină o


modificare mai mică a cantităţii cerute, în sens invers
(creşterea preţului cu un procent n%, determină scăderea
cantităţii cerute cu mai puţin de n%).

 Kecp = 1, Δ%C =Δ%P, cererea are elasticitate unitară.

-modificarea preţului cu un anumit procent determină o


modificare în procent egal a cantităţii cerute, în sens invers
(creşterea preţului cu un procent n%, determină scăderea
cantităţii cerute tot cu n%).
 Între venitul consumatorului și cerere există o
relație pozitivă.

 Elasticitatea cererii în raport cu venitul se


măsoară cu ajutorul coeficientului de
elasticiate a cererii în funcție de venit.

Δ%C = modificarea procentuală a cererii


Δ%V = modificarea procentuală a pretului
Cui îi sunt de folos aceste
informații?

PRODUCĂTORULUI!
ÎNCE SENS?
CA SĂ ȘTIE CE DECIZII
SĂ IA
MAI CONCRET
 1. ÎN CAZUL BUNURILOR ELASTICE – CARE NU REPREZINTĂ O
URGENȚĂ, CARE REPREZINTĂ ARTICOLE DE LUX SAU CARE
POT FI ÎNLOCUITE UȘOR CU ALTE PRODUSE

DACĂ PRODUCĂTORUL VA CREȘTE PREȚUL, OAMENII NU ÎI VOR


MAI CUMPĂRA PRODUSELE, DECI EL DECIDE SĂ SCADĂ PREȚUL
 CUM AȘA?
 DACĂ AR CREȘTE PREȚUL CU 10%, CEREREA AR SCĂDEA CU MAI
MULT DE 10% ȘI AR IEȘI ÎN PIERDERE,
 DE ACEEA EL ALEGE SĂ SCADĂ PREȚUL PENTRU CĂ ȘTIE CĂ O
SCĂDERE A PREȚULUI, DE EXEMPLU CU 10%, DETERMINĂ O
CREȘTERE A CERERII CU UN PROCENT MAI MARE, DE EXEMPLU CU
15%, ȘI EL VA IEȘI ÎN CÂȘTIG
MAI CONCRET
 2. ÎN CAZUL BUNURILOR INELASTICE – BUNURI DE
STRICTĂ NECESITATE, IMPORTANTE, AL CĂROR
CONSUM REPREZINTĂ O URGENȚĂ SAU CARE NU
POT FI ÎNLOCUITE
PRODUCĂTORUL ȘTIE CĂ ORICÂT VA MĂRI PREȚUL,
OAMENII TOT VOR CUMPĂRA, ȘI CA ATARE, EL VA
CREȘTE PREȚUL.
 DESIGUR, O CREȘTERE CU 10%, DE EXEMPLU A
PREȚULUI, VA DETERMINA O SCĂDERE A CERERII, DAR
NU TOT CU 10%, CI CU MAI PUȚIN, AȘA ÎNCÂT EL TOT
VA FI ÎN CÂȘTIG
 Valoarea coeficientului de elasticitate a
cererii în funcție de venit determină tipul de
elasticitate.

 Kecv > 1, Δ%C > Δ%V , cererea este elastică


în funcție de venit.

-modificarea venitului cu un anumit procent determină


o modificare mai mare a cantităţii cerute, în același
sens (creşterea venitului cu un procent n%, determină
creșterea cantităţii cerute cu mai mult de n%).
 0<Kecv<1, Δ%C < Δ%V, cererea este inelastică în
raport cu venitul.

-modificarea venitului cu un anumit procent determină o


modificare mai mică a cantităţii cerute, în același sens
(creşterea venitului cu un procent n%, determină creșterea
cantităţii cerute cu mai puţin de n%).

 Kecv = 1 , Δ%C =Δ%V, cererea are elasticitate unitară.

-modificarea venitului cu un anumit procent determină o


modificare în procent egal a cantităţii cerute, în același
sens (creşterea venitului cu un procent n%, determină
creșterea cantităţii cerute tot cu n%).
Aplicație Cerere
Preț Cantitate cerută Cantitate cerută
(um/buc) (buc) în situația A (buc) în situația B
1    
2    
3    
a.Completaţi coloanele tabelului dat cu valori numerice fictive, știind că acestea
trebuie să respecte relația dintre preț și cantitatea cerută dintr-un bun, iar
“Situaţia B” reflectă creşterea intensităţii nevoilor consumatorilor pentru acel
bun.

b.Calculaţi coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ, pentru situaţia


în care preţul a crescut de la 1 la 3 u.m./buc., în raport cu valorile numerice
atribuite, precizând tipul de elasticitate corespunzător valorii coeficientului pe
care l-ați determinat.

c.Trasaţi graficul cereii în funcţie de preţ, în situațiile A și B.


Fișă de evaluare
I. Stabiliți valoarea de adevăr a următoarelor afirmații: (6
puncte)
1.Între venitul consumatorului și cererea pentru un bun este o
relație negativă.
2.Laptele este un bun cu cerere inelastică în funcție de preț.
3.Atunci când se înregistrează o creștere a cererii, curba
acesteia se deplasează către stânga.

II. Calculați coeficientul de elasticitate a cererii pentru un bun,


știind că prețul acestuia scade de la 2,5 la 2 ron, iar cantitatea
cerută crește de la 50 la 80 de bucăți, indicând și tipul de
elasticitate corespunzător valorii coeficientului determinat.
(3 puncte)
Temă
Preț Cantitate cerută Cantitate cerută
(um/buc) (buc) în situația A (buc) în situația B
20    
15    
10    
a.Completaţi coloanele tabelului dat cu valori numerice fictive, știind că acestea
trebuie să respecte relația dintre preț și cantitatea cerută dintr-un bun, iar
“Situaţia B” reflectă reducerea venitului consumatorilor cu 20%.

b.Calculaţi coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ, pentru situaţia


în care preţul a scăzut de la 20 la 10 u.m./buc., în raport cu valorile numerice
atribuite în situația A, precizând tipul de elasticitate corespunzător valorii
coeficientului pe care l-ați determinat.

c.Trasaţi graficul cereii în funcţie de preţ, în situațiile A și B.

S-ar putea să vă placă și