UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ”NICOLAE

TESTEMIȚANU”

Totalizare Nr. 2

Elaborat de: Apetroae Cristina

Grupa S1806
Verificat de: Monastirli Elena
 Obiective :
Instrumentarul endodontic
manual. Metode de sterilizare și
dezinfecție. Asepsia în
endodonție. Instrumentarul endodontic rotativ.
Piese endodontice.

Determinarea lungimii de lucru în

canalele radiculare.

Utilizarea instrumentarului endodontic

manual în permeabilizarea, lărgirea și
prelucrarea chemomecanică a canalului
radicular.

Utilizarea instrumentarului endodontic

rotativ în prelucrarea chemomecanică a
canalului radicular
Clasificarea instrumentarului endodontic dupa ISO.
1. File-uri manual(K si H), reamere(K), pulpoextractoarele,
pluggerele si spreadere ( pt condensarea vertical si lateral a
gutapercii)
2. H-file-uri si K-reamere mecanice cu coada pt piesa de mina,
ace Lentullo
3.Freze Gates-Glidden(tip G), Peeso(tip P), reamere de tipul A,
D, O, KO, T ,M
4.Conuri de gutaperca,argint, hirtie
Clasificarea intrumentelor reiesind din:
a) menirea instrumentului
Intrumente pt largirea orificiilor de intrare a
canelelor radiculare
Intrumente pt permeabilizarea canalului
radicular
Instrumente pt largirea si planarea canalului
radicular
Instrumente pt determinarea marimii canalului
radicular
Intrumente pt inlaturarea continutului canalului
radicular
Instrumente pt obturarea canalului radicular
I.instrumente care asigura accesul catre canalul
radicular: freze, endofreze , excavatore
endodontice manual(explorers) de diferite forme.
II. instrumente sau aparate pt examinarea sau
diagnosticul canalelor rad. Instrumente: ace
radiculare,reamere si file-uri. Aparate: instalatii
roentgen,viziografe, apex locatore
III.intrumente pt inlaturarea tesuturilor moi
dentare sau necrotizate: pulpextractorul, raspa
radiculare(rat-tail)
IV.instrumente pt inlaturarea orificiului de
intrare a canalului radicular: freze de tip Gates-
Glidden, reamere de tip Peeso(largo), orificer
opener, reamere de tipu lBeutelrok
V. intstrumente pt prelucrarea mecanica a
canalului radicular: K-reamere; K-file-uri; H-file-
uri si modificatiile acestora (K si H- Kerr,
Hedstrom)
VI. piesele folosite la prelucrarea canalelor
radiculare: piese endodontice speciale, care
functioneaza in regimuri diferite( cu viteza
mica, cu miscari de dute-vino; in sus-jos, in
sensul acelor ceasornicului si impotriva lor) si
pt prelucrarea vibratorie(sonica si ultrasonic)
a canalului radicular
VII. instrumente folosite pt obturarea
canalelor radiculare: ace de canal, ace
Lentullo,spreader, plugger, guta-
compactor,termoplugger ( pentru
condensarea la cald a gutapercii),seringi,
fuloare pt obturarea retrograde cu amalgam
in caz de rezectie apicala a radacinii.
VIII. Alte intrumente si accesorii, folosite la
prelucarea canalelor radiculare: conuri
standarte de hirtie absorbanta, piese
endodontice pt fixarea acelor si conurilor,
lantisoare cu inel si fire desiguranta pt
fixarea intrumentelu de degetul medicului,
limitatoare( stopper) pt instrumente
endododntice,dispenser(limitatoare, fixate
pe intrumente), rigle pt masurarea
sistabilirea lungimii de lucru a
instrumentului, instrumente pt irigarea si
aspirarea canalului radicular, boxe pt
pastrarea si sterilizarea instrumentelor
• b) metoda de confectionare
• Instrument K-stil- prin rasucirea
semifabricatului metallic
• Instrument H-stil, prin strunjirea
(frezarea) semifabricatului metalic
 f)forma sectiunii
c) materialul din care sunt confectionate
transversal-diametru vf
Aliaje de otel antiacid(inox)
instrumentului
Aliaje de otel carbon (suedez)
Patrata
Aliaje de titan
Triunghiulara
Aliaje de titan- nichel
Rotunda
d)flexibilitatea instrumentului
Aliaje de otel antiacid(inox)-cele mai
flexibile
Aliaje de otel carbon(suedez)-cele mai
e) lungimea instrumentului fragile
lungimea partii active- 16 mm Aliaje de titan-cele mai elastic
lung totala- 19,21,25,28,31 mm Aliaje de titan-nichel –cele mai plastice
   

K si H patrund in dentina(active,autoaschiere)
U nu taie dentina dar bine prelucreaza canalul si sunt mult mai sigure, inofensi. Instrumente cu
sectiunea transversal patrata- flexibilitate acea mai mica, triunghiulara- mai flexibile, iar romboida- cele
mai flexibile.
•
Codificarea instrumentelor endodontice conform marimii
•

Culoarea minerului
• Inele colore pe miner sau tija : - inel culoare alba
• inel culoare galbena
• zmeuriu/roz- 006
• sur- 008
• violet- 010
• alb- 015,040, 090
• galben- 020,050,100
• rosu- 025,055,110
• albastru- 030,060,120
• verde- 035,070,130
• negru- 040,080,140

Forma partii active si a virfulu instrumentului

Cu virf agresiv(ascutit)- pot intepeni in canal din
cauza vf ascutit. Are marcaj”Ar”
Cu vf neagresiv- marcaj BATT-TIP
•  
• Conicitatea instrumentului
• 002 sau 2% (cel mai des utilizate)
• 004
• 006
• 008
• 010
• 012
•  
• Modul de actiune a instrumentului
• Digitale- cu miner mic pt degete
• Manual- cu miner lung pt fixarea cu mina
• Mecanice- cu piciorul standart pt piesa unghi
 Metoda de sterilizare in endodontie
•  
• Asepsia- sistem de actiuni profilactice indreptate spre
prevenirea patrunderii mi/o in plaga, organelle si tesuturile
bolnavului in procesul manipularilor medicale.
•  
• Cind prelucrarile antiseptice sunt efectuate este necesar de a:
• Steriliza instrumentele,materiale,dispositive
• Prelucra prin tehnici speciale miinile stomatologului
• Respecta a asepsiei in timpul orelor de primire a medcului
• Respecta masurile speciale de igiena si organizare in cab
stomatologic
• Autoclavarea- (caldura umeda sub presiune) Se foloseste doar apa distilata la t 34°C. toate
instrumentele sunt plasate in pachete ermetic sterilizabile si doar uscate.
•
Realizeaza sterilizarea prin couagularea proteinelor,distrugerea acizilor nucleic si eliberarea
constituentilor intracelulari cu masa mica.
• Temperatura de sterilizare 121°C/ 120
• Presiunea de sterilizare 1.05atm/ 2atm
• Timp de sterilizare 30-90 min/ 20-40
•  
• Avantaje
• Siguranta absoluta in privinta sterilizarii
• Eficienta se poate verifica
• Timpul de sterilozare e relative redus
• Prezentare excelenta prin ambalajele textile
• Nu distruge materialul moale
•  
• Dezavantaje
• Materialele necesita uscare dupa sterilizare
• Unele instrumente pot suferi procese de coroziune ( instrum metalice necestia tratament
anticoroziv)
• Sterilizarea cu vapori chimici nesaturati

Sterilizatorul functioneaza cu o sol ce contine alcool, acetone,

ketone,formaldehida,apa distilata(9.25%). Cantitatea totala a
amestecului de apa nu depaseste 15%.
• Temperature de sterilizare - 132°C
• Presiunea -1.41/2 atm
• Timp 20-40 min
• Avantaje
• Nu apare coroziunea metalelor
• Timpul de sterilizare este redus
• Nu necesita uscarea instrumentelor dupa sterilizare
• Eficienta se poate verifica
• Dezavantaj
• Miros dezagreabil, necesita ventilare
• Necesita substante speciale
 • Sterilizarea uscata cu aer fierbinte (in pupinel)-

realizeaza sterilizarea prin procesul de oxidare si coagulare a

proteinelor
• Temperature de sterilizare 180°C
• Timp 45 min-60. Cutia Petri deschisa, la finalizare se pune capacul.
•  
• Avantaje
• Capacitate mare de sterilizare
• Nu corodeaza instrum
• Pret redus
• Eficienta se poate verifica
• Dezavantaje
• Timp indelungat de sterilizare
• Trebuie reglat parametrii aparatului in dependent de tipul
materialului
• Poate afecta calitatea instrumentelor
•
Dispozitivul COX ( caldura uscata) – sterilizarea se face printr-un jet de aer fierbinte 190°C ce
este proiectat laminar peste instrumente. Timp – 6/12 min.
•

Avantaj
• Timp de sterilizare redus
• Dezavantaj
• Capacitate de sterilizare redusa
•  
• e) sterilizarea glasperlenica- se efectueaza printr-un aparat special la 230-270° C timp de 10 sec
•  
• f) sterilizarea la rece- imersionarea instrumentelor si a frezelor intr-o sol antiseptic, pt
instrumentele rezistente la coroziune. Se foloseste sol tripla (Na Hidrocarbonatis-15g; formalin
40% -20g; fenol pur lichifiat-3g; apa distilata-1 litru).Apoi instrumentele sunt clatite in apa si
sterilizate in pupinel 5 min.
•  
• Reguli generale in realizarea sterilizarii
• -la fiecare sterilizare se utilizeaza un indicator de process
• -aparatul de sterilizare sa fie verificat cu un indicator biologic la 1-2 saptamiini
• -inregistrarea indicatorilor fiecarii sterilizari in special cei biologici
• Metoda de dezinfectie in endodontie
•  
•

Consta in imersionarea instrumentelor in sol antiseptica. Se face prin metoda de

sterlizare la rece timp de 40-45 min in vase cu capace care se inched ermetic.
•  
• Curatarea presterilizatoare-se efectueaza pt inlaturarea impuritatilor proteice,lipide
si mecanice si a preparatelor medicamentoase. Se efectueaza manual(in jet de apa
curgatoare folosind detergent si perie) sau mecanic(in instalatii cu ultrasunet de tipul
SERIGA sau in cuve ultrasonic ‘’Utra AST’” sau “Rosonic”) .
• Pentru clatirea cav bucale se folosesc pahare de unica folosinta, iar daca de sticla-
trebuie spalate sub apa curgatoare, apoi sol 0.5 cloramin, sau 0.1 hipoclorit de
sodium, sau 2.5 clordexidina pt 30 min.
•  
• Oglinda stomatologica- se tine in spatiu inchis in sol de 3% cloramina sau 6% apa
oxigenata pe 60 min, apoi clatite si sterse cu servetel steril,pastrindu-se in vas inchis.
•  
•
•  
Fotoconductorul lampei fotopolimerizabile- se sterg pina sau dupa lucru cu servetel steril in alcool etilic 70% sau sol
4% de “Lisetol AF” apoi se clateste cuapa curgatoare.
• Seringile metalice pt carpule- dezinfectate pina si dupa folosire cu tampon de vata steril in alcool de 70%. Carpulele
folosite cu anesthetic in el, nu se mai folosesc.
•  
• Ochelarii si ecranul de protective- trebuie prelucrat dupa fiecare pacient cu alcool de 70% sau “ Lisetol AF” de 4% si
apoi clatite cu apa.
•  
• Dezinfectarea frezelor si instrumentelor endodontice – se efectueaza (dupa curatarea preliminara de impuritati
organice si mecanice):
• -in sol de apa oxigenata 33% amestecata cu ammoniac de 10% in proportie de 1:1 timp de 15-30 min, sau
• - sol 1% lizoformina timp de 15-30 min
• - sol Profic de 1% timp 15-30 min
• Dupa utilizarea instrumentelor sunt introduse in sol “ Biolot” 5g/1l de apa la 50 timp de 15-20 min.Dupa se spala in
apa curgatoare si se curate manual sau mechanic(cu ultrasunet pe 15 min). Apoi sunt clatite cu apa curgatoare, apa
distilata si se usuca in pupinel la 85°C 15 min. Se pastreaza in cutia Petri sau in boxe speciale.
•  
• Piesa de mina- se interzice spalarea cu apa curgatoare si punerea lor in cuva cu sol, sau cu ultrasunet.Ele se
prelucreaza, se curata duzele sistemului de racier a piesei cu o mandrina speciala, dupa care se controleaza
permeabilitatea jiclorului in stare de functionare.La ungere se foloseste ulei special ce se efectueaza inainte de
autoclavare de 2 ori pe zi: la amiaza si la sf zilei de lucru. Procedura se repeat pina uleiul este curat.
• Pt dezinfectarea pieselor se foloseste aparat special “Terminator”.
•  
• Conurile de gutaperca- sunt sterilizate in sol reci, dezinfectante sau alcool 70%.
• Instrumente de unica folosinta- inainte de sterilizare seinmoaie in alcoolde 70% pe 30 min.
1. Instrumentarul rotativ din oțel.
• Sunt rezistente fata de coroziune. Contin 18% Crom, 8-
10% Nichel si 0.12% Carbon.
• Instrumentele din oțel inoxidabil sunt relativ inflexibile, ceea ce le
face să nu se adapteze în mod deosebit curburilor canalului.
Avantaje: rezistență la coroziune
Dezavantaje:
• Inflexibile
• Predispus fracturii
• Predispus distorsiunii
Exemple: H –file-uri și K-reamere, K-file-uri mecanice cu coada pentru
piesa de mână
A – H-file, prin strunjire A – o pilă din sârmă
B, C – K-file B – K – file
C – K-reamer
1. Instrumentarul rotativ din oțel.
Freza Gates-Glidden
• Are partea activă lanceolată sau gutată cu vârf neagresiv
amplasat pe o tijă fină lungă.
• Vârful instrumentului este ușor rotunjit spre a fi mai puțin
agresiv la acționare.
• Lungimea părții active constituie 15-19 mm.
• Se lucrează manual sau mecanic – la piesa contraunghi la
turații mici (450-800 rotații/minut).
• Este produs în 6 mărimi: Nr.1 (50), Nr.2(70). Nr.3(90),
Nr.4(110), Nr.5(130), Nr.6(150), care sunt marcate pe
mâner/portantă cu ajutorul unor inele.
• Este indicat pentru lărgirea orificiului de intrare și a treimii
superioare a canalului radicular.
1. Instrumentarul rotativ din oțel.
Peeso Reamer (Largo)
• Are partea activă alungită, care trece printr-o tijă rigidă.
• Se acționează cu piesa contraunghi la turații mici(800-1200 r/min.)
• Este indicat pentru: permeabilizarea canalelor radiculare drepte ale
dinților monoradiculari, precum și a canalulu palatinal al molarilor
superiori și a canalului distal al molarilor inferiori. Pentru
instrumentarea a unei porțiuni drepte de canal radicular, lărgirea
orificiului de intrare și la prepararea canalelor pentru restaurări de
pivoturi.
• Lungimea părții active : 15-19 mm.
• De obicei are vârful neagresiv. La fel se produce în 6 mărimi.
• Acestea sunt practic similare cu frezele Gates-Glidden, dar au laturi
de tăiere paralele mai degrabă decât o formă eliptică.
Freza Gates-Glidden Peeso
Reamer(Largo)
2. Instrumentarul rotativ din Ni-Ti: cu turație
continuă,
• Aceste instrumente
conțin 55% nichel și
45% titan. La
eliberarea tensiunilor,
materialul revine la
forma sa originală.
Avantaje:
• Memoria formei;
• Superelasticitate;
• Rezistența la coroziune
• Moi
• Reziliența bună
• Biocompatibilitate
Dezavantaje:
– Eficienta taietoare
joasa
– nu prezintă semne
înainte de fracturare.
– Rezistență slabă la
fractură în
comparație cu oțelul
inoxidabil.
– Exemplu: Ace
manuale Ni-Ti,
profile, protaper
Exemple de pile rotative din nichel-titan,
design variabil.
 3. Sistemul Protaper
• Sistemul ProTaper (Progressively Tapered) a fost realizat atât în
variantă manuală, cât și rotativă .
Este alcătuit din 5 instrumente endodontice rotative :
• Două file-uri formatoare (Shaping File 1-S1 și Shaping File 2-S2) sunt
create pentru a modela forma canalului, îndepărtând obstacolele de
pe traseul acestuia și creând o cale netedă de acces pentru acele de
finisaj;
• Acele de finisaj : Finishing File 1-F1, Finishing File 2-F2 și Finishing File
3-F3;

• În 2006, s-au mai produs două file-uri de finisaj F4 (ISO 40) și F5 (ISO
50) în cadrul sistemului ProTaper Universal, destinate preparării
treimii apicale.
 3. Sisteme ProTaper
• În set este inclus și un file formator auxiliar (Shaping File X-SX)
care este utilizat în cazul rădăcinilor mai scurte pentru a modela
în mod optim porţiunea coronară a canalului sau în rădăcinile
mai lungi pentru lărgirea, formarea treimii coronare prin mișcări
de pensulare (“ periere”).
• Pe lângă conicitatea variabilă protaper-urile au un șir de
particularităţi constructive:
- în secţiune transversală au o formă triunghiulară cu 3 faţete
convexe, care reduc contactul instrumentului cu pereţii canalului;
- 3 lamele asigură o eficienţă tăietoare sporită
- File-urile protaper au un unghi de înclinare a faţetelor
tăietoare și a lungimii pasului de spirală, care permanent variază.
Aceasta permite înlăturarea eficace din canal rumegușul de
dentină, prevenind blocarea file-ului;
 3. Sisteme ProTaper

• Protaperurile au vârful modificat, semiagresiv. Aceasta

permite instrumentului să pătrundă ușor în canal fără să
traumeze pereţii canalului radicular;
• - Mânerul modificat (scurtat) al file-urilor ProTaper facilitează
accesul la dinţii posteriori, ceea ce este foarte important în
cazul limitării deschiderii cavităţii bucale.
• - Design-ul specific contribuie la o soliditate mare datorită
nucleului metalic stabil, o flexibilitate suficientă și o rezistenţă
minimă în timpul rotirii în canal.
• O caracteristică importantă și unică a design-ului
instrumentelor este conicitatea progresivă, pentru a crea o
formă ideală a canalului și a reduce timpul de instrumentare.
Fiecare instrument al setului are o conicitate variabilă
4. Sistemul Profile
 5. Sistemul Protaper Next
• ProTaper Next reprezintă o nouă generaţie în cadrul sistemului
ProTaper, fiind succesorul acestuia, inclusiv și conicitatea variabilă a
intrumentelor optimizată pentru tehnica crown-down.
• Beneficiile suplimentare a sistemului ProTaper Next apar din noile
caracteristici ale materialului din care sunt produse acele endodontice,
aliaj din Ni-Ti “M-Wire” (în limba engleză Memory-Wire).

- au în secţiune transversală o formă dreptunghiulară, excentrică;

- permite file-ului să realizeze în interiorul canalului o mișcare unică
asemănătoare cu mișcarea șarpelui,
- asigură menţinerea vârfului instrumentului centrat în canal.
Rotirea secţiunii transversale excentrice generează spaţiu mărit pentru
acumularea și îndepărtarea de detritus dentinar. ProTaper Next
îmbunătăţește eficienţa tratamentului endodontic. Cu setul ProTaper Next
sunt necesare mai puţine ace endodontice.
5. Consecutivitatea instrumentelor ProTaper
Next

1. Creare de traseu de alunecare manual (“glide path”) cu

K-file manual nr.10, conicitate de 2%;
2. Continuăm crearea traseului de alunecare mecanic cu
instrument rotativ (“glide path” mecanic) cu ProGlider,
conicitate de 2%;
3. Instrumente rotative din setul ProTaper Next Shaping:
• - X1- conicitate 4%,
• - X2 -conicitate 6%
• - X3 -conicitate 7 %,
• - la necesitate X4- conicitate 6% ,
• - la necesitate X5- conicitate 6%
6. Sistemul cu mișcare reciprocă
• Compania de producere „Dentsply” a introdus
o tehnologie nouă în combinarea mișcărilor
reciproce prin creșterea gradelor de rotaţie în
sens invers acelor de ceasornic (150°) faţă de cele
în sensul acelor de ceasornic (30°), creând o
rotaţie completă la fiecare trei cicluri de oscilaţii.
• Această acţiune cu mișcare reciprocă ar fi
rezultatul zonei de contact mai mare între
instrument și pereţii canalului, producând o
debridare la fel de eficientă ca și rotaţia continuă
mai ales în canale curbe.
 7. Sistemul WaveOne
• Sistemele endodontice WaveOne sunt fabricate dintr-un
aliaj special NiTi numit „M-Wire”.
• Sistemul are în componenţă trei ace endodontice
disponibile în trei lungimi: 21, 25, 31 mm și 16 mm-
lungimea părţii active.
• Pentru prelucrarea canalului este necesar un singur file
endodontic. Fiecare din cele trei ace endodontice
disponibile în sistem este utilizat în situaţii diferite.
8. Sistemul SAF (Self Adjusting File).
• Sistemul SAF reprezintă o nouă abordare în design-ul
instrumentarului endodontic.
• Sistemul SAF este un file endodontic rotativ folosit pentru curăţarea și
modelarea canalelor radiculare, ca parte a tratamentului endodontic.
• Partea activă a acului este realizată sub forma unui cilidru elastic
îngăurit, fără un nucleu metalic, cu aspectul unui grătar, cu pereţii
subţiri și compresibili și un vârf ascuţit
 9. Piese endodontice
• Piesele endodontice, spre deosebire de cele
obișnuite, funcționează la rotații mai mici și
efectuează mișcări rotative incomplete.
• Piele endodontice reduc riscul de blocare și de
fracturare a instrumentelor în canal.
• La apariția unei rezistențe excesive piesa se
oprește și pornește rotația inversă.
• Unele modele au funcția de apex locator, ceea ce
permite limitarea lungimii de lucru a
instrumentului și prevenirea traumatizării
periodonțiului.
 9. Piese endodontice
• După modul de funcționare a piesei pot fi evidențiate trei grupuri de
piese endodontice:
• Rotative
• Cu mișcări ”înainte-înapoi”
• Cu mișcări verticale „în sus-în jos”

Piesa endodontică rotativă , datorită reductorului

încorporat, reduce viteza de rotație în raport de 16:1, și funcționează cu o
viteză de 300-800 r/min.
• Frecvent, piesele de acest tip sunt marcate cu un inel verde.
• Din acest grup fac parte: NiTiMatic(SUA), MM10E(Franța) etc.
 9. Piese endodontice
• Piesa endodontică cu mișcări ”înainte-
înapoi”
• Realizează revoluții în sensul și contrar
acelor de ceasornic de 90°.
• De obicei, sunt marcate cu un inel galben.
• Din acest grup fac parte: Giromatic, Endo-
Cursor, Endo –Lift al firmei Kerr.
 9. Piese endodontice
• Piesa cu mișcări verticale
• Realizează deplasări ”în sus-în jos” cu o amplitudine de
0,3-1 mm.
• De obicei se combină cu mișcări ”înainte-înapoi”.
• Piesele funcționează prin sistemul Canal Leader: T-1
”Titan” (Siemens) și Canal Leader 2000 (SET, Germania)
• Pentru aceste piese sunt produse instrumente speciale de
tip K- și H-files.
• La creșterea presiunii asupra piesei componenta verticală
a mișcării descrește sau dispare, iar rotația permite
apexului instrumental să părăsească zona blocantă.
Piesa endodontică
”Anthogyr Contra-Angle
W&H 4:1”
 9. Piese endodontice
• File- urile WaveOne au un design unic, pot fi folosite și
aplicate doar la un motor endodontic cu funcţie
reciprocă inversă corespunzătoare: endomotorul pre-
programat este setat la viteza și file- urile
corespunzătoare instrumentelor WaveOne.
• Acest motor poate fi însă reglat și pentru rotaţie
continuă, putând fi utilizat cu toate tipurile de
instrumentar endodontic ce utilizează acest tip de
mișcare.
• „Motorul WaveONE” sau „XSMART PLUS” este o
baterie reîncărcabilă care funcţionează cu o piesă de
mână endodontică cu valoare reductivă de 6:1.
X-Smart Plus este motorul
endodontic cu piesă de mână
recomandat pentru
prepararea mecanică a
canalului radicular cu ace
rotative din NiTi prin tehnica
clasică – rotaţie continuă,
metoda crown-down, cu mai
multe ace sau prin tehnica
unui singur file endodontic cu
mișcări oscilatorii (de
reciprocitate).
Determinarea lungimii de lucru
în canalele radiculare.
1. Definiția lungimii de lucru în canalul
radicular, lungimii de lucru a dintelui.
• După permeabilizarea canalului radicular, se fixează
lungimea de lucru a canalului.
• Lungimea de lucru a rădăcinii – distanța de la constricția
fiziologică până la orificiul de intrare a canalului radicular.
• În condiții clinice deseori nu este posibilitatea de a
măsura lungimea de lucru a rădăcinii. Astfel se măsoară
lungimea de lucru a dintelui – de la constricția fiziologică a
canalului radicular pănă la marginea incizală sau
masticatorie.
• În urma unor studii, s-a constatat că lungimea de lucru
trebuie să fie cu 1,5 mm mai mică decât lungimea
radiologică a canalului radicular la îndepărtarea pulpei
vitale, iar în caz de periodontită – cu 1mm.
2.Metode de determinare a lungimii de
lucru a canalului radicular.

• Metoda tabelară
• Metoda anatomică
• Metoda tactilă
• Metoda ”conurilor de hârtie”
• Metoda radiologică
• Metoda clinico-radiologică
• Metoda electrometrică sau
electronică
4.Lungimea calculată a dintelui și rădăcinii.

• Metoda tabelară
• Se folosesc valorile medii ale lungimii rădăcinii
și dintelui pentru fiecare grup de dinți, cu
deviația lor minimă și maximă.
• Pe instrumentul endodontic stopperul de
cauciuc este fixat la o valoare care corespunde
lungimii medii a dintelui prelucrat. Dacă, după
introducerea instrumentului în canalul radicular,
stopperul de cauciuc ajunge până la marginea
incizală sau masticatorie, atunci capătul
instrumentului se află la nivelul orificiului apical.
4.Lungimea calculată a dintelui și rădăcinii.
• Dar aceste date pot fi doar preliminare, deoarece variațiile individuale
pot atinge 3-5 mm.
• Determinarea lungimii calculate a dintelui pe baza unor valori medii
ale lungimii dintelui trebuie confirmată obiectiv – prin metodele
roentgen sau electrometrică.
4.Lungimea calculată a dintelui și rădăcinii.

Metoda anatomică
• Se orientează după raportul dintre
lungimea coroanei și lungimea
rădăcinii, care în medie este de 1:2 (la
canini – 1:2,5).
• Dar și această metodă este
aproximativă și insuficient de veridică.
5.Metoda tactilă. Metoda radiologică.
Simțul tactil al operatorului – se bazează pe măsurarea
lungimii instrumentului introdus până la intuirea constricției
apicale prin senzația de rezistență în canalul radicular.
• Metoda este subiectivă și, presupune depinderea unor
dexterități în sesizarea modificărilor de rezistență ale
acului. Până și un clinician cu experiență nu poate
determina garantat și cu precizie localizarea apexului, mai
ales când canalul este strâmt în treimile coronară și medie.
• De aceea, este frecvent necesar în prealabil de prelucrat
instrumental porțiunile sus menționate ale canalului. Doar
atunci va fi strâns reținut în canal exclusiv vârful
instrumentului endodontic, și informația tactilă va fi
veridică.
5.Metoda tactilă. Metoda radiologică.
• Metoda radiologică
• Se bazează pe realizarea unei radiografii cu
introducerea în canalul radicualr a unui
instrument endodontic cu stopper.
• Este important, ca instrumentul endodontic să
ajungă doar la apexul fiziologic, de aceea pentru
determinarea profunzimii se folosește frecvent
un instrument nu prea fin, pe motiv că poate fi
ușor avansat după orificiul apical. Pentru aceasta
se folosesc ace de diagnostic sau ace radiculare
Miller.
5.Metoda tactilă. Metoda radiologică.
• Lungimea canalului radicular este fixată pe instrument
cu ajutorul stopperelor.
• După determinarea radiologică a lungimii de lucru a
canalului radicular acul pentru diagnostic se extrage din
canal și se determină lungimea de lucru în milimetri.,
reper orientativ pentru determinarea acelor endodontice
ce vor fi folosite pentru prepararea canalului radicular.
• Această metodă permite determinarea și a gradului de
permeabilizare a canalului radicular, direcției vehiculării
instrumentului endodontic, prezenței unei oarecare
perforații, sau curburi canalare, a stării țesuturilor
periodontale.
6. Metoda clinico-radiologică de determinare a
lungimii de lucru a canalului radicular.
• Determinarea lungimii de lucru prin metoda dată se
bazează pe obținerea unor date precise referitor la localizarea
zonei de joncțiune cemento-dentinare cu ajutorul unui clișeu
radiologic cu un ac pentru diagnostic (cu stopper) introdus în
canalul radicular (până la constricția apicală).
• După evaluarea radiologică și retragerea acului din canalul
radicular, se determină lungimea canalului în milimetri.
• Pentru calcularea corectă a lungimii canalului este necesar
de a scădea 1 mm(eroarea tehnică radiologică specifică) din
lungimea acului, măsurată pe radiografie. Această valoare va
deveni reper pentru radiografia repetată, care va indica de
această dată cu multă precizie zona de constricție apicală.
Lungimea respectivă este din nou fixată pe instrument cu
ajutorul stopperelor.
 8.Procedeul Dieck.
• Pentru evitarea repetării a radiografiei (de ex., la
prezența unei deformări/alungiri/puternice a
imaginii), se recurge la metoda Dieck, în cazul
căreia se folosește o singură radiografie și o
formulă.
• D= A x d /a , în care
• D – lungimea reală a dintelui
• A – lungimea reală a acului introdus în canal
• d – lungimea aparentă (pe radiografie) a dintelui
• a – lungimea aparentă (pe radiografie) a acului
introdus în canal.
 8.Procedeul Dieck.
Pentru a fi realizare acest procedeu, este
necesar :
• Un ac K #10 sau #20, prevăzut cu stopper;
• De introdus acul în canal la lugimea de lucru
estimată;
• De efectuat o radiografie în incidență RIO;
• De măsurat lungimea reală a acului și cea
obținută pe radiografie;
• De calculat lungimea reală a dintelui conform
formulei.
9.Metode electronice. Avantaje, dezavantaje.
Indicații. Instrumentar. Aparataj.

• Metoda electrometrică permite determinarea lungimii de

lucru a canalului radicular cu ajutorul localizatoarelor
electronice ale apexului – apex locator. În prezent există
dispozitive care indică datele cu o precizie de 95-98%.
• Principiul de funcționare – măsurarea diferenței de
impedanță electrică amembranei mucoase a cavității
bucale și a țesuturilor dintelui prin intermediul a doi
electrozi. Aparatul este conectat de un ac special
(electrodul activ) , care este introdus în canalul radicular,
și celălalt accesoriu (electrodul pasiv) – atașat părților
moi, - la nivelul buzei pentru a avea contact cu mucoasa
orală.
9.Metode electronice. Avantaje, dezavantaje.
Indicații. Instrumentar. Aparataj.
• Impedanța electrică a țesuturilor dintelui este
cu mult mai mare decât cea a membranei
mucoase a cavității bucale.
• De aceea fixarea electrozilor pe buză și în
canalul radicular nu produce închiderea
circuitului electric, până când electrodul, plasat
în canallul radicular, nu va ajunge la apex(nu
intră în contact cu cu periapexul/țesuturile
parodontale).
• Ca urmare circuitul se închide, ceea ce este
însoțit de un semnal sonor.
9.Metode electronice. Avantaje, dezavantaje.
Indicații. Instrumentar. Aparataj.
Avantaje:
• Apex locatorul este important în prima plasare a acului Kerr
pentru determinarea lungimii; fără un apex locator, lungimea
orientativă (primară) trebui estimată pe o radiografie inițială;
• Determinări multiple și destul de precise pe tot parcursul
tratamentului;
• Reducerea numărului de radiografii (iradiere nedorită);
• Apex locatorul este compact, comod și simplu în funcționare,
la un preț relativ accesibil;
• Folosirea apex locatorului este utilă mai ales la tratarea dinților
cu calcifieri pulpare;
• Posibilitatea localizării fracturilor radiculare sau a perforațiilor
radiculare și de planșeu.
9.Metode electronice. Avantaje, dezavantaje.
Indicații. Instrumentar. Aparataj.
Dezavantaje:
• Prezența în canalul radicular a unor fluide cu
conductibilitate electrică înaltă (sânge, exsudat purulent,
hipoclorit de sodiu) și a resturilor de țesut pulpar reduce
considerabil acuratețea rezultatelor obținute;
• Tehnică laborioasă
• La sistemele alimentate de acumulatori, variațiile tensiunii
de alimentare modifică rezultatele.
Aparataj:
”Root ZX” (Morita Corp.)
”Justy II” (Hayer Werken)
”Detect” (Dentsply) etc.
9.Metode electronice. Avantaje, dezavantaje.
Indicații. Instrumentar. Aparataj
• Indicații utile:
• Se recomandă o radiografie preliminară pentru
stabiliarea aproximativă a lungimii de lucru;
• După evidarea conținutului și irigarea acestuia
se recomandă uscarea cât mai bună - pentru a
evita rezultatele false;
• Se va evita contactul electrodului activ cu
corpuri metalice
• Acul utilizat se recomandă să aibă un
diamentru corespunzător;
 Utilizarea instrumentarului endodontic manual in
permeabilizarea, lărgirea si prelucrarea chemomecanică a
canalului radicular.
1. Modalitatea de manevrare a instrumentelor de canal.

• În endodonția modernă există diferite moduri de preparare a canalelor

radiculare.
• Mijloace mecanice:
- manuale;
- mecanice propriu-zise(de mașină);
• Mijloace chimice:
- fluide;
- geluri;
• Mijloace vibratoare:
- acustice;
- ultrasonice;
1. Modalitatea de manevrare a instrumentelor de canal.

• Prepararea manuală(tradițională) a canalului

radicular este cel mai anevoios proces, ce necesită
mult timp și efort mare, dar are o importanță
majoră pentru practica endodontică.
• Sunt folosite instrumente endodontice manuale –
K-reamers, K-files, H-files, rașpa etc.
1. Modalitatea de manevrare a instrumentelor de canal.

• Mișcările instrumentului în canalul

radicular la prepararea manuală sunt:
1. penetrație (introducere);
2. rotație (învârtire);
3. retracție (evacuare).
2. Modalitatea de lărgire manuală a canalelor.

• La prelucrarea instrumentală a canalelor

radiculare sunt de obicei folosite
următoarele procedee:
1.Reaming – mișcare ”de rotire”
2. Fileing – mișcări longitudinale în canalul
radicular, raclarea dentinei depe pereții
canalului radicular realizată prin mișcări ”în
sus- în jos” (fără rotire)
3. Recapitularea – prelucrarea de control cu
ultimul file apical
3. Regulile pentru prelucrarea instrumentală a canalului radicular.

• Este necesar de a dispune de de un set complet de instrumente

endodontice calitative;
• Înainte de prelucrarea instrumentală trebuie lărgit orificiul de intrare
în canal, atribuindu-i o formă de pâlnie sau infundibulară;
• Este important de creat corect accesul către orificiul de intrare a
canalului radicular: regular 4F: instrumentul endodontic trebuie
introdus în canal fără forțare și fără flexare!
• înainte de prelucrarea mecanică a can. radicular este obligatoriu de
stabilit lungimea de lucru;
• După determinarea lungimii de lucru a dintelui toate instrumentele
trebuie folosite în limitele ei. Prelucrarea excesivă sau scoaterea
instrumentului după foramenul apical reprezintă principala cauză a
durerii postobturatorii;
3. Regulile pentru prelucrarea instrumentală a canalului radicular.

• Dacă în regiunea apexului vor rămâne resturi pulpare sau rumeguș dentinar după prelucrarea cu
instrumente endodontice, nu se va forma dentina în jurul obturației radiculare.
• Fiecare instrument endodontic trebuie studiat înainte de a fi inserat în canalul radicular. Dacă se
remarcă răsucirea spirelor de pe partea activă, instrumentul endodontic trebuie înlocuit pentru a
evita fracturarea acestuia.
• Instrumentele trebuie folosite într-o consecutivitate strictă, respectând ordinea manipulațiilor,
prevăzută de tehnica de lărgire a canalului radicular aleasă.
• În timpul efectuării manipulărilor endodontice nu trebuie aplicată o forță excesivă, fiindcă aceasta
poate duce la deformarea și fracturarea instrumentului.
• Dacă instrumentul s-a blocat totuși în canal, trebuie să îl descarcerăm fără eforturi, rotindu-l
contrar acelor de ceasornic și să-l extragem.
• În timpul lărgirii canalului cu ajutorul instrumentelor manuale nu se folosesc multe rotiri. Mișcările
de bază sunt du-te vino și de pilire.
• În prelucrarea mecanică a canalelor radiculare se folosesc instrumente endodontice în asociere cu
preparate pentru lubrifierea și lărgirea chimică a canalului radicular (pe bază de EDTA) în formă de
fluide și geluri, ceea ce scade riscul blocării și fracturării instrumentului în canalul radicular, precum
și accelerează lucrul.
• Este categoric interzis de a lucra într-un canal uscat.
• Pentru optimizarea curățirii sistemului de canale radiculare trebuie frecvent în procesul prelucrării
mecanice de irigat acesta cu soluții antiseptice, preferabil după folosirea fiecărui instrument
endodontic.
 4.Reaming
• Reaming-ul reprezintă o operare succesivă cu
reamere și cu K-fileuri în canalele radiculare, prin
introducerea (”penetrația”), rotirea și extragerea lor
succesivă.
• În procesul de reaming în momentul rotirii dentina de
pe pereții canalului radicular este retezată cu lamele
ascuțite ale instrumentului, și în acest fel instrumentul
este avansat printr-un canal cu un diametru mai îngust,
decât cel al instrumentului. Repetarea acestei manopere
atribuie canalului o formă conică.
• Cu ajutorul reaming-ului se efectuează sondarea,
permeabilizarea, formarea canalului radicular, precum și
calibrarea lui pentru ulterioara obturare.
 4.Reaming
• Variante de reaming:
• Varianta clasică – rotirea completă – se aplică rar. În principal
acest procedeu este folosit doar la ultimele stadii de formare
a canalului radicular.
• La baza tehnicii ”întoarcerea ceasornicului” stă rotirea
reciprocă în sensul și contrar sensului acelor ceasornicului
într-un sector aproximativ 90°-180° (¼ sau ½ de rotație), cu o
avansare concomitentă ușoară a instrumentului spre apexul
radicular. Pe măsura lărgirii canalului instrumentul este
deplasat tot mai apical.
 4.Reaming
• Tehnica ”forței echilibrate” – prevede introducerea
instrumentului în canalul radicular, avansarea lui cu
rotire în limita a 60-90° spre apexul radicular, iar
apoi rotirea contra sensului acelor ceasornicului la
120° cu menținerea presiunii apicale.
• Cele mai frecvente complicații, ce apar în urma
reaming-ului, sunt fracturarea instrumentului și
formarea pragurilor pe pereții canalului radicular.
 5.Pilirea circumferențială.
• Fileing – presupune isntrumentarea
cu ajutorul K- și H-file-uri, ce include
mișcări longitudinale în canalul
radicular, raclarea dentinei de pe
pereții canalului radicular fiind
realizată prin mișcări ”în sus-în jos”
(fără rotire).
 5.Pilirea circumferențială.
• Variante de fileing:
• Varianta clasică – presupune raclarea țesutului de pe pereții
canalului radicular prin mișcări longiudinale fără rotire.
Retezarea dentinei se produce doar la retracția
instrumentului.
• Tehnica de fileing ”în circumferință” include introducerea
instrumentului până la momentul blocării instrumentului de
către pereții canalari și rotirea cu ¼-½ rotație cu avansare
spre apical. Apoi instrumentul este retras, fiind succesiv
presat către pereți pe întreaga circumferință a canalului.
 5.Pilirea circumferențială.
• Complicațiile în cazul fileing-ului sunt
- Formarea pragurilor pe pereții canalului radicular și
modificarea formei lui
- Fileing-ul efectuat într-un canal radicular curbat poate duce
la subțierea , iar mai apoi – la perforarea peretelui convex a
canalului radicular.
 6.Recapitularea.
• Prezintă prelucrarea de control cu ultimul file apical (nr.25),
pentru a netezi pragurile formate și a preveni obstruarea
apexului cu rumeguș de dentină.
• Primul file care a ajuns la apex, se numește initial apical
file(IAF), ultimul file care a ajuns la apex, formează ”stopul
apical”, se numește apical master file(AMF), și ultimul file
folosit (cu diametrul maxim) la prelucrarea canalului – final
file (FF).
• Toate procedeele de preparare manuală a canalelor
radiculare se utilizează, aparte sau prin combinare, la diferite
etape de tratament endodontic.
 7. Metoda lărgirii chimice a canalelor
radiculare.
• Metoda se bazează pe introducerea în lumenul canalar a unei
soluții de acid oarecare. Ca urmare – are loc decalcifierea și
ramolirea dentinei parietale, ceea ce facilitează procesul
instrumentării ulterioare.
• Soluții utilizate:
- Mai des, soluții neutre sau ușor alcaline de 10-20 % de EDTA (acid
etilendiamintetraacetic) sau săruri ale acestuia:
- Trilon B (sare disodică de EDTA)
- Sare tetacină-calciu-disodică de EDTA
Fluidele pentru lărgirea chimică a canalelor radiculare sunt
produse sub formă de preparate fabricate și, pe lângă derivate de
EDTA, conțin antiseptice, stabilizatoare și alte componente.
Lărgirea chimică a canalelor radiculare nu substituie lărgirea lor
mecanică(instrumentală), ci doar o suplimentează și o facilitează.
 7. Metoda lărgirii chimice a canalelor
radiculare.
• Metoda de lărgire:
1. Înainte de lărgirea chimică a canalului radicular se recomandă de a
neutraliza conținutul acestuia: de îndepărtat, pe măsura posibilității, resturile
pulpare și produsele alcaline (ex., hipocloritul de sodiu).
2. După uscarea cavității dintelui, cu ajutorul pipetei sau a branșelor
pensei pe ostiumurile canalare se aplică o cantitate mică de soluție a unui
preparat oarecare, care este propulsat în canalul radicular cu ajutorul unui K-
reamer sau K-file pe parcursul a 2-3 minute. Apoi se trece la lărgirea mecanică
cu ajutorul instrumentelor endodontice. Acțiunea chimică este alternată cu cea
mecanică până nu se obține rezultatul necesar.
În cazul în care canalele radiculare sunt puternic calcificate sau
obliterate, atunci când nu pot fi permeabilizate în prima vizită, se folosește o
buletă de vată, plasată pe ostiumurile canalare, și se închide cu un pansament
ermetic pe un termen de 2-7 zile. La a doua vizită pansamentul este îndepărtat,
iar canalul este instrumentat, alternând lărgirea chimică cu cea mecanică.
 7. Metoda lărgirii chimice a canalelor
radiculare.
• Gelurile endolubrufiante conțin:
• Substanțe lubrufiante, care facilitează deplasarea instrumentelor în canalul radicular.
• EDTA,
• Antiseptice,
• Agenți flotanți, care contribuie la îndepărtarea particulelor de dentină.
Cea mai importantă calitate a acestor geluri este nu atât capacitatea de a lărgi chimic
canalul radicular, cât efectul de lubrifiere, capacitatea de a facilita glisarea instrumentului
endodontic în canalul radicular, diminuând riscul de a rămâne instrumentul respectiv
blocat.
Metodica de utilizare a gelurilor endolubrifiante:
• o cantitate neînsemnată de gel este aplicată pe instrumentul endodontic sau este
introdusă în canalul radicular. Imediat după aceasta se trece la prelucrarea mecanică.
• Procedeul se repetă de câteva ori, având grijă ca pereții canalului și partea activă a
file-uluisă fie continuu acoperite cu o cantitate neînsemnată de gel endodontic.
La permeabilizarea și prelucrarea instrumentală a canalelor radiculare remediile
pentru lărgirea chimică a canalelor radiculare – geluri și fluide – trebuie utilizate în 100%
din cazuri.
 8. Preparate pentru lărgirea chimică a canalelor radiculare.

Tip de preparat Preparat, firma

producătoare
Tip de Preparat, firma ”Canal+” (Septodont)
preparat producătoare ”File-Eze” (Ultradent)
”Largal ultra” (Septodont) ”RC-prep” (Premier)
”Edetat solution” (Pierre ”FileCare EDTA” (VDW)
Rolland)
”Glyde” (Dentsply)
”Root Canal Enlarger”
(Produits Dentaire S.A) ”Chela-Jen Gel” (Alpha-
Beta Medical Supply Inc.)
”Chela-Jen Liquid” (Alpha- Geluri pe bază de EDTA
Soluție de EDTA ”R/K pentru lărgirea
Beta Medical Supply Inc.) mecanică a canalelor
radiculare” (Dentstal)
”Endofree” (Dencare)
”Channel-Dent” Gel
”R/K fluid pentru lărgirea pentru prelucrarea
chimică” (Dentstal) canalelor radiculare
(ВладМиВа)
”Canal-E” (Pадуга-P)
”Channel Glyde” (Pадуга-
P)
9.Tehnicile de lărgire manuală.
• Forma optimă a canalului radicular poate fi realizată
prin diferite metode de preparare : apico-coronară, corono-
apicală și hibridă.
• Toate metodele existente asigură prepararea canalului
radicular, care corespunde unor cerințe oarecare. Alegerea
metodei de preparare este determinată în principal de trei
factori:
 Starea rădăcinii și a canalelor radiculare,
 Înzestrarea tehnică
 Nivelul profesional al medicului stomatolog.
• Metoda apico-coronară : tehnica standardă, metoda ”step-
back”(conică)
• Metoda corono-apicală: tehnica „crown-down”, tehnica
”step back-step down”
• Metoda hibridă.
 10. Tehnica standardizată
• Pentru această tehnică, canalele radicular trebuie să aibă în secțiune
transversală formă cilindrică.
• Scopul – prepararea consecutivă a canalului radicular, folosind
instrumente endodontice cu diametrul crescând succesiv până la
mărimea necesară.
• 1. canalul radicular este trecut în lungime până la apexul fiziologic cu un
K-reamer de dimensiuni mici(nr.10).
• 2. apoi cananlul este prelucrat cu K-reamer cu mărimi crescânde succesiv
( nr.15, 20, 25 etc.). După fiecare număr de K-reamer canalul radicular
este lărgit ca diametru cu K-file și H-file de aceaași dimensiune.
Această tehnică poate fi aplicată doar la canale radiculare înguste cu secțiune
transversală rotundă, care nu este necesar dea fi preparate până la mărimi
mari.
Testul clasic pentru constatarea finalizării preparării este apariția unei
dentine albe curate pe spirele reamer-ului sau file-ului. Dar canalul radicular
trebuie lărgit nu mai puțin decât mărimea 25.
 11. Tehnica step - back
• Este cea mai răspândită și cea mai studiată la momentul
actual. Esența ei constă în efectuarea preparării de la vârful
canalului radicular către partea lui ostială și, corespunzător,
în succesiunea utilizării instrumentelor endodontice de la
mărimea mică-la una mai mare.
• De regulă, canalele radiculare prelucrate conform acestei
metode sunt obturate prin metoda condensării latelare.
 11. Tehnica step - back
• Etape
1. Determinarea ultimii mărimi de instrument(reamer), care trece liber pe
toată lungimea canalului radicular până la orificiul apical, și instalarea pe
acesta a unui limitator pe lungimea de lucru a dintelui (de ex. Stopperul este
fixat la lungimea de 22 mm la reamerul de mărimea 20)
2. Prelucrarea pereților canalari cu alte tipuri de instrumente endodontice (K-
file, H-file) de aceași mărime
3. Irigarea canalului radicular.
4. Repetarea punctelor 1, 2, 3 cu utilizarea instrumentelor cu o mărime mai
mare de cele anterioare.
5. Revenirea la instrumentul de mărime anterioară.
6. Trecerea la prelucrarea canalului radicular cu următoarea mărime a
instrumentelor și cu lungimea de lucru fiind cu 2-3 mm mai mică, decât cea
anterioară.
7. Irigarea canalului radicular.
8. Revenirea la instrumetn, care ultimul a ajuns până la orifiucl apical, curățirea
cu aceste (frecvent h-file) a lumenului canalar de rumegușul dentinar
prezent în el.
 11. Tehnica step - back
9. Repetarea punctelor 6,7,8 cu următoarea mărime
a instrumentelor și cu lungimea de lucru fiind cu 4-
5 mm mai mică, decât cea inițială.
10.Repetarea punctului 9 cu următoarea mărime a
instrumentelor și cu lungimea de lucru fiinc cu 6-8
mm mai mică, decât cea inițială.
11.Repetarea punctului 9 cu următoarea mărime a
instrumentelor și cu lungimea de lucru fiidn cu 8-
10 mm mai mică, decât cea inițială, sau efectuarea
prelucrării treimii superioare a canalului radicular
cu instrumente de tip Gates-Glidden.
12. Tehnica step-back modificată

• Este asemănătoare cu cea step-back,

doar că în faza a doua de ”step-back”
de micșorare a lungimii și mărire a
diametrului instrumentului, lungimea
de lucru este scurtată cu 3-5 mm
pentru retenția vârfului conului de
gutapercă.
13. Tehnica step-back pasivă
• Prevede folosirea unei combinații de instrumente manuale și
rotative pentru a obține o formă evazată sau conică de
preparare.
• O preparare graduală apico-coronară fără aplicarea forței cu
rotire de 1/8 la ¼.
 14. Tehnica balanced force
• În traducere tehnica ”forței echilibrate”
• Se admite utilizarea doar a files-urilor cu vârf neagresiv (flex-R-files-
urilor, nitiflex).
 14. Tehnica balanced force
• Prelucrarea instrumentală trebuie însoțită de o irigare abundentă
cu soluție de hipoclorit de sodiu și se efectuează în felul următor:
• a) după determinarea lungimii de lucru a dintelui sau a rădăcinii
se alege un file corespunzător cu diametrul ei, pe file se fixează
marcajul lungimii de lucru, iar după aceasta file-ul este introdus în
canalul radicular până când nu se simte o rezistență ușoară. Grație
vârfului neagresiv, bont și a fațetelor de la vârf K-fileul este ușor
inserat în canal, fără penetrarea în dentină și fără riscul formării
unui prag.
• b) după ce acul endodontic a fost inserat în canal (și neajungând
ușor până la lungimea de lucru, - cu -1,5 mm până la constricția
apicală), se efectuează rotirea instrumentală la ¼ rotire (cel mult
180°) în sensul acelor de ceasornic cu presarea concomitentă spre
a) vârf. b)
 14. Tehnica balanced force
• c) apoi, apăsând cu degetul pe file în sens apical, K-fileul este
rotit antiorar (120-270°). Retezarea dentinei se realizează în
momentul rotirii instrumentului contrar acelor de ceasornic.
Prelucrarea se efectuează, presând ușor instrumentul, spre a-
l păstra la același nivel (adâncime) în canal. În final acul este
evacuat, rotindu-l în sensul acelor de ceasornic, și este
readus în poziția inițială.

• Prelucrarea instrumentală indicată mai sus poate fi repetată

cu files cu mărimea succesivă a diametrului acestora (030,
035, 040, 045) până la orice mărime. După finalizarea
preparării se creează o suprafață netedă a canalului radicular
cu conicitatea, corespunzătoare conicității instrumentului.
 15. Tehnica step-down/crown-down (telescopării
progresive)

• Este efectuată în două direcții, cu rmătoarele etape de lucru:

1. Se trece cu H-files de mărimea 15, 20 și 25 până la adâncimea de la
16 până la 18 , sau până la încpeutul curburii canalului radicular.
2. Lărgirea ostiumului canalului radicular cu instrumentele Gates-
Glidden de mărimea 1, 2 și 3,. Gates-Glidden de mărimea 3 trebuie
să fie introdus în canalul radicular doar 1-2 mm.
3. Determinarea lungimii de lucru a dintelui.
4. Prepararea părții apicale a canalului radicular după metoda ”step-
back”.
Combinarea metodelor permite înlăturarea multor neajunsuri ale
metodei ”step-back”.
Posibile complicații ale aceste metode sunt perforațiile sau blocarea, în
special a canalelor radiculare înguste. Aceste neajunsuri pot fi evitate la
respectarea fidelă a tehnicii de preparare.
 16. Tehnica dublei telescopări (duble
flare)
• Imbinarea tehnicilor step-down si step-back
• 1. Canalul se largeste dinspre coronar spre apical incepand
cu instrumente groase dupa ISO,in ordine descrescatoare ,
se insista pana cand se atinge lungimea de lucru cu un ac
subtire.
• 2. Se realizeaza instrumentarea zonei apicale pana la
diametrul dorit apoi se aplica step back pt a mari conicitatea
• Avantaje:
-indepartarea factorilor de interferenta mecanica din cele 2
treimi coronare
-indepartarea tes. necrotizare din treimea coronara
-prepararea apicala cu pastrarea lung de lucru
 17. Tehnica cilindrului apical (apical
box).
• Tehnica pornește de la o premisă că unele canale radiculare sunt mai
largi în treimea apicală(mai ales incisivii). Se consideră că prepararea
optimă ar fi în formă de cilindru in zona apicală pt o curățire
eficientă.
• 1. Se utilizează K-file prin mișcări de pilire apoi mișcări de reaming pt
conformarea stopului apical
• 2. Se incepe cu nr.08 -20 si se continua cu 2-3 numere pina acele se
introduc lejer in canal
• 3. 2/3 coronare se prepara in forma conica cu ace H-file sau cu freze
de canal cu dimensiunea cu un nr. Mai mic decit ultimul canal utilizat
pe lungimea de lucru
• 4. Recapitularea se face prin miscari de reaming astfel incit la
final,prepararea apicala sa aiba forma cilindrica cu stop apical la
nivelul constrictiei
• Avantaje : Curatarea eficace a 1/3 apicala a canalului radicular
 18.Prepararea ultrasonică a canalului
radicular.

• În cazul prelucrării ultrasonic a canalului radicular

file-ul efectuează mișcări vibratorii cu o frecvență
20.000 – 45.000, ceea ce depășește limitele
audibilității urechii omului.
• A. Piesa magnetostrictivă reprezintă un tub din
metal fero-magnetic, care se află într-un câmp
magnetic de frecvență înaltă, sub acțiunea căruia
tubul se dilată și se contractă, ceea ce face piesa să
vibreze.
• În acest timp este generată o cantitate mare de
căldură, de aceea este necesară o răcire continuă
cu apă: pe parcursul întregii proceduri prin piesă
este trecută apă sau un alt fluid lavator, cum ar fi
de ex. Hipocloritul de sodiu.
 18.Prepararea ultrasonică a canalului
radicular.
• B. În piesele piezo-electrice, generarea oscilațiilor ultrasonice care
se produc grație capacității cristalelor anizotrope ale cuarțului de a
modifica dimensiunea longitudinală sub acțiunea curentului electric
alternativ.
• Partea activă a piesei produce în acest caz mișcări oscilatorii, cu
degajare minimă de căldură, iar pentru răcire este necesară o
cantitate neînsemnată de apă.
19.Prepararea vibratorie a canalului radicular.

• În piesele sonice file-ul efectuează mișcări vibratorii la

frecvența de 1500-6500 Hz, care se află în limitele audibilității
urechii omului.
• Undele acustice sunt transmise de-a lungul instrumentului
endodontic. În locul contactului părții active a instrumentului cu
pereții canalului radicular au loc microdespicări ale dentinei.
• Odată cu lărgirea canalului radicular este realizată
deschiderea și curățarea canaliculilor dentinari, îndepărtarea
parțială de pe peretele canalului a stratului ”smear layer.
Mișcările de ”du-te-vino” ale acului în canal și irigarea cu apă
asigură eficientă a lumenului canalului, eliminarea din canal a
resturilor pulpare, a mi/o și a resturilor de dentină.
• Instrumentul endodontic nu se încălzește în procesul de lucru,
ceea ce permite efectuarea lucrului cu file-uri puțin umectate.
 20. Tipurile de piese endodontice cu acţiune
vibratorie

• Mm 1500 Sonic Air • MM 1400 Mecasonic

 Utilizarea instrumentarului endodontic rotativ în
prelucrarea chemomecanică a canalului radicular.
 1. Regulile lărgirii rotative.

De reținut că:

• Introducerea acului în canal se face pasiv, numai retragerea fiind activă (timp în
care se produce lărgirea propriu-zisă)
• Reintroducerea acului în canal se face de fiecare dată în alt punct al circumferinței
acestuia pentru realizarea actului de lărgire circulară
• Conformarea canalului (preparația) va fi uniformă cu o conicitate continuă.
• Utilizarea cu presiune excesivă la nivelul curburii interne a canalului poate duce la
îndreptarea curburii ( fenomenul de streapping) sau chiar perforația liniară a
peretelui respectiv( fenestrarea)
• Este necesar de a dispune de un set complet de instrumente endodontice calitative.
• Înainte de prelucrarea instrumentală trebuie lărgit orificiul de intrare, atribuindu-i o
formă infundibulară (în pâlnie)
• Este important de creat corect accesul către orificul de intrare a canalului radicular:
regula “4F” : instrumentul endodontic trebuie introdus în canal fără forțare și fără
flexare!!!
• Înainte de prelucrarea mecanică a canalului radicular este obligatoriu de stabilit
lungimea de lucru.
• După determinarea lungimii de lucru a dintelui toate instrumentele trebuie folosite în limitele
ei. Prelucrarea excesivă sau scoaterea ei după foramenul apical reprezintă principala cauză a
durerii post- obturatorii.
• Instrumentele trebuie folosite într-o consecutivitate strictă, respectând ordinea manipulațiilor,
prevăzută de tehnica de lărgire a canalului radicular aleasă

• În timpul efectuării manipulărilor endodontice nu trebuie aplicată o forță excesivă, fiindcă

aceasta poate aduce la deformarea și fracturarea instrumentului
• Dacă instrumentul s-a blocat totuși în canalul radicular, trebuie să-l descarcerăm fără eforturi,
rotindu-l contrar acelor de ceasornic și să-l extragem

• În timpul lărgirii canalului cu ajutorul instrumentelor manuale nu se folosesc multe rotiri.

Mișcările de bază sunt de du-te-vino și de pilire

• În prelucrarea mecanică a canalelor radiculare se folosesc instrumente endodontice în asociere

cu preparate pentru lubrifierea și lărgirea chimică a canalului radicular (pe bază de EDTA) în
formă de fluide și geluri, ceea ce scade riscul blocării și fracturării instrumentului în canalul
radicular, precum și accelerează lucrul

• Este categoric interzis de a lucra într-un canal uscat!!!

• Pentru optimizarea curățirii sistemul de canale radiculare trebuie frecvent în procesul
prelucrării mecanice de irigat acesta, cu soluții antiseptice, preferabil după folosirea fiecarui
instrument endodontic.
 2. Sisteme de freze rotative Ni-Ti.

 Sistemul Profile

-sunt niște instrumente endodontice produse de firma americană

-sunt confecționate dintr-un aliaj de Ni-Ti ultraflexibil, care este
compus din 56% nichel și 44% titan.
-în timpul lucrului instrumentul repetă toate curburile canalului
radicular.
- după încetarea acțiunii acestuia instrumentul se îndreaptă
-conicitatea prifile-urilor constituie 0,4 sau 0,6 (4% - 6%), adică
diamentrul instr. Se mărește corespunzător cu 0,04 sau 0,06 mm la
fiecare milimetru de lungime
-în secțiune transversală au caneluri în formă de “U”, care
formează pe marginea externă fațete plate. Aceasta permite menținerea
instrumentului pe centrul canalului, previne blocarea lui, asigură
îndepărtarea rumegușului dentinar și a resturilor pulpare.
-sunt destinate pentru utilizarea piesei endodontice reductoare în
unghi. Viteza optimă de rotație este de 250 rot./min.
 Sistemul Protaper Next
• Prezinta succesorul sistemului Protaper universal p/u tratamentul termic, 5 ace se utilizeaza
doar 2 (unica folosinta)
• L=21-25-31mm sectiunea transversală dreptunghiulară central care asigură un spațiu mai larg,
pentru eliminarea detritusurilor.
• -acces in canale înguste (x1 galben, x2 rosu, x3 albastru, x4 negru, x5 2 linii galbene)=L 25
mm
• -flexibilitatea pe canal

 Sistemul Protaper.

• Elaborat de Denstply
• Seria include 3 file-uri formatoare si 3 file-uri de
finisare:
-file auxiliar formator(shaping Filex-SX)
-doua file-uri formatoare(Shaping File S1 si S2)
-trei file-uri de finisare (F1, F2, F3)
 4. Sistemul ProTaper universal

• Sistemul ProTaper (Progressively Tapered) a fost realizat atât în variantă

manuală, cât și rotativă , proiectat de către Dr. Cliff Ruddle, Dr. John West și Dr.
Pierre Machtou.
• Sistemului ProTaper este alcătuit din 5 instrumente endodontice rotative:
• Două file-uri formatoare (Shaping File 1-S1 și Shaping File 2-S2) sunt create
pentru a modela forma canalului, îndepărtând obstacolele de pe traseul
acestuia și creând o cale netedă de acces pentru acele de finisaj
• Acele de finisaj : Finishing File 1-F1, Finishing File 2-F2 și Finishing File 3-F3
• În 2006, s-au mai produs două file-uri de finisaj F4 (ISO 40) și F5 (ISO 50) în
cadrul sistemului ProTaper Universal, destinate preparării treimii apicale.
• În set este inclus și un file formator auxiliar (Shaping File XSX) care este utilizat
în cazul rădăcinilor mai scurte pentru a modela în mod optim porţiunea
coronară a canalului sau în rădăcinile mai lungi pentru lărgirea, formarea
treimii coronare prin mișcări de pensulare (“ periere”).
• În caz de necesitate, utilizați instrumentul Sx din setul PROTAPER, cu mișcări de
netezire, în scopul lărgirii orificiului canalului radicular (ostium) și asigurarea
unui acces direct ( utilizați Sx doar în treimea superioară a canalului radicular).
• Pe lângă conicitatea variabilă protaper-urile au un șir de particularităţi
constructive:
- în secţiune transversală au o formă triunghiulară cu 3 faţete convexe ,care reduc
contactul instrumentului cu pereţii canalului
- 3 lamele asigură o eficienţă tăietoare sporită.
• File-urile protaper au un unghi de înclinare a faţetelor tăietoare și a lungimii
pasului de spirală, care permanent variază. Aceasta permite înlăturarea eficace
din canal rumegușul de dentină, prevenind blocarea file-ului.
• Protaperurile au vârful modificat, semiagresiv. Aceasta permite instrumentului
să pătrundă ușor în canal fără să traumeze pereţii canalului radicular.
• Manerul modificat (scurtat) al file-urilor ProTaper facilitează accesul la dinţii
posteriori, ceea ce este foarte important in cazul limitării deschiderii cavităţii
bucale.
• Design-ul specific contribuie la o soliditate mare datorită nucleului metalic
stabil, o flexibilitate suficientă și o rezistenţă minimă în timpul rotirii în canal.
• O caracteristică importantă și unică a design-ului instrumentelor este conicitatea
progresivă, pentru a crea o formă ideală a canalului și a reduce timpul de
instrumentare. Fiecare instrument al setului are o conicitate variabilă.
 Instrumenele cu conicitate
modificată treptat: ProTaper

• - Conicitatea modificată:
• - Previne efectul de rotire/blocare;
• - Permite crearea conicității apicale crescute cu Finishing files –F1,
F2, F3
• -Permite formarea perfectă a canalului cu ajutorul a câtorva
instrumente.
 5. Sistemul Profile

• Acele Profile reprezintă sisteme speciale rotative

din NiTi.
• Au fost printre primele sisteme care au apărut
dar sunt încă utilizate pe scară largă, apărute încă
în anii 90.
• Se caracterizează prin faţete radiale pasive
netăietoare (stabilizează instrumentul și îi
asigură o poziţie centrală în canal); posedă
conicitate constantă de-a lungul lungimii
instrumentului; În timpul prelucrării mecanice
sunt necesare mai multe file-uri.
 Pilele ProFile cuprind 3 tipuri de instrumente, care se
identifică după inelele colorate de pe mâner:
• Malleifer ProFile Orifice Shapers- folosite la
prepararea canalului la nivel coronar. Mânerul este
marcat cu 3 inele colorate.
• Malleifer ProFile 06- se utilizează pentru prepararea
porţiunii mijlocii a canalului (la canale drepte pot fi
folosite până la apex). Mânerul este marcat cu 2 inele
colorate.
• Malleifer ProFile 04- se utilizează numai la
prepararea porţiunii apicale. Mânerul este marcat cu
un singur inel colorat.
 6. Sistemul ProTaper Next,

• ProTaper Next reprezintă o nouă generaţie în cadrul

sistemului ProTaper, fiind succesorul acestuia,
inclusiv și conicitatea variabilă a intrumentelor
optimizată pentru tehnica crown-down.
• Beneficiile suplimentare a sistemului ProTaper
Next apar din noile caracteristici ale materialului
din care sunt produse acele endodontice, aliaj din
Ni-Ti “M-Wire” (în limba engleză Memory-Wire).
• - au în secţiune transversală o formă dreptunghiulară,
excentrică
• - permite file-ului să realizeze în interiorul canalului o
mișcare unică asemănătoare cu mișcarea șarpelui,
• asigură menţinerea vârfului instrumentului centrat în canal.
• Rotirea secţiunii transversale excentrice generează spaţiu
mărit pentru acumularea și îndepărtarea de detritus
dentinar.
• ProTaper Next îmbunătăţește eficienţa tratamentului
endodontic
• Cu setul ProTaper Next sunt necesare mai puţine ace
endodontice.
Consecutivitatea instrumentelor:
• 1. Creare de traseu de alunecare manual (“glide path”) cu Kfile
manual nr.10, conicitate de 2%
• 2. Continuămcrearea traseului de alunecare mecanic cu instrument
rotativ (“glide path” mecanic) cu ProGlider, conicitate de 2%
• Creare de traseu de alunecare manual (“glide path”) cu K- file
manual nr.10, conicitate de 2% , apoi continuămcrearea traseului de
alunecare cu instrument rotativ (“glide path” mecanic) cu ProGlider,
conicitate de 2%
• 3. Instrumente rotative din setul ProTaper Next Shaping:
• X1- conicitate 4%,
• X2 -conicitate 6% ,
• X3 -conicitate 7 %,
• la necesitate X4- conicitate 6% ,
• la necesitate X5- conicitate 6% .
 7.Sistemul WaveOne
• Sistemele endodontice WaveOne sunt
fabricate dintr-un aliaj special NiTi numit „M-
Wire”.
• Sistemul are în componenţă trei ace
endodontice disponibile în trei lungimi: 21,
25, 31 mm și 16 mm- lungimea părţii active.
• Pentru prelucrarea canalului este necesar un
singur file endodontic. Fiecare din cele trei
ace endodontice disponibile în sistem este
utilizat în situaţii diferite.
 7.Sistemul WaveOne
• a) .WaveOne Small File (21/06, inel galben)
• Canale cu curburi severe în părțile apicale ale sistemul radicular.
• Canale radiculare foarte lungi.
• Canale mezio-palatine foarte înguste și complexe la molarii superiori.

a)
 7.Sistemul WaveOne
• b). WaveOne File primar (25/08, inel roșu) •
Majoritatea canalelor radiculare (lungime
medie, moderată curburi în părțile medii și
apicale).
b)
 7.Sistemul WaveOne
• c. Dacă primul instrument are lungimea de lucru
de dimensiunea 25 sau mai mare, se recomandă
utilizarea WaveOne File mare (40/08, inel negru) .
• Acest file este indicat în principal pentru diametru
mai mare și relativ drept al canalelor radiculare.

c)
 9.Mișcare reciprocă.
• Mișcarea reciprocă poate fi definită ca o mișcare
repetitivă în jos și în sus sau înainte și înapoi. În endodonţie
este rotaţia alternativă în canal: în sensul acelor de ceasornic
și în sens invers a acelor de ceasornic.
• Compania de producere „Dentsply” a introdus o
tehnologie nouă în combinarea mișcărilor reciproce prin
creșterea gradelor de rotaţie în sens invers acelor de
ceasornic (150°) faţă de cele în sensul acelor de ceasornic
(30°), creând o rotaţie completă la fiecare trei cicluri de
oscilaţii.
• Această acţiune cu mișcare reciprocă ar fi rezultatul zonei
de contact mai mare între instrument și pereţii canalului,
producând o debridare la fel de eficientă ca și rotaţia continuă
mai ales în canale curbe.
 9.Mișcare reciprocă.
Avantaje:
• Un instrument „reciproc” înlocuiește mai
multe instrumente manuale și/sau rotative.
• De obicei este suficient un singur file pentru
prepararea canalului.
• Este de unică folosinţă (dacă se încearcă
sterilizarea: se deteriorează mânerul și nu mai intră
în piesă), înlăturând riscul contaminării încrucișate,
fracturarea din cauza oboselii ciclice și evitarea
apariţiei coroziunii instrumentului.
 9.Mișcare reciprocă.
• Timpul de lucru necesar preparării
canalelor a scăzut cu până la 75% faţă
de sistemele rotative uzuale.
• Protocolul operator este foarte ușor
de realizat.
• Va multumesc pentru
atentie !!!