Calitatea suprafeţei

semifabricatelor turnate

După solidificare, semifabricatele turnate

au suprafeţe rugoase, determinate de
fluiditatea metalului şi de natura formei.
În afara rugozităţii, care apare în mod
normal, suprafeţele semifabricatelor
turnate mai pot fi afectate şi de o serie
de defecte.
 Defectele pieselor turnate
Defectele pieselor turnate
Goluri formate în piese turnate din
Sufluri cauza gazelor care nu au reuşit
să iasă în timpul solidificării
Goluri care apar din cauza
Retasuri contracţiilor la suprafeţe foarte
mari în timpul solidificării
Amestec de formare care a intrat în
Incluziuni
metalul lichid
Plesnituri care apar din cauza
Crăpături tensiunilor interne, mai ales când
piesa conţine mai mult carbon
Discontinuităţi în piesă din cauza
stropilor care sar pe pereţii
Reprize
lingotierei şi care se solidifică
formând o crustă care crapă
Apar pentru că formele nu sunt
Bavuri aşezate corespunzător
Deformaţii Apar din cauza tensiunilor interne
Modalităţi de evitare
Se folosesc oxidanţi care favorizează
evacuarea gazelor din oţelul lichid.
Metalul trebuie să fie suficient de fluid
Piesa este alimentată cu metal lichid pe
măsură ce apare contracţia de
solidificare (cu maselote)
Curăţirea corespunzătoare a metalului
în timpul turnării
Răcirea uniformă a piesei.
Turnarea se face la temperaturi mai
scăzute
Fluiditatea mai mare.
Turnarea continuă a metalului
Asamblarea corespunzătoare a ramelor
de formare pentru a nu se deplasa
pe orizontală sau pe verticală
Răcirea uniformă a piesei
 Cauzele care determină
apariţia suflurilor
 construcţia greşită a reţelei de tunare;
 conţinutul necorespunzător de gaze şi oxizi;
 întreruperile la turnare;
 permeabilitatea scăzută a amestecului de formare;
 umezirea exagerată a formei;
 uscarea insuficientă;
 vopselele neadecvate;
 forma necorespunzătoare a maselotei.
 Determinarea mărimii retasurii

model – probă conică

Formă pentru determinarea mărimii retasurii

model reţea de turnare
 Metode de combatere
a defectelor

 proiectarea corectă a tehnologiei pieselor

turnate;
 pregătirea corespunzătoare a tehnologiei
procesului de fabricaţie;
 analiza statistică a defectelor pieselor
turnate.
 Controlul defectelor

Se poate efectua cu metode:

 distructive (prin rupere, secţionare sau

prelucrare mecanică);
 nedistructive (cu lichide penetrante, cu

pulberi magnetice, cu ultrasunete, cu raze

X, cu radiaţii gamma, prin atac chimic.
 Remanierea defectelor
Se execută:
 mecanic, prin:

- curăţire;
- îndreptare;
- ştemuire;
- bucşare;
- ştiftuire;
- placare;
 metalurgic, prin sudare;

 chimic, prin chituire sau impregnare cu oxizi sau răşini;

 cu procedee speciale, prin metalizare sau lipire.

 Cauzele fundamentale care
introduc rebuturi

 nerespectarea tehnologiei prescrise;

 erorile constructive ale piesei;

 erorile în proiectarea procesului

tehnologic de execuţie a piesei

turnate.