ADVERBUL

Realizat:Cenuşa Maria
Grupa PP11Z
Cuprins:

1.Definitia adverbului.
2.Caracterizari generale ale adverbelor.
3.Clasificarea adverbelor .
4.Gradele de comparatie ale adverbelor .
5.Ortografia adverbelor .
6.Functiile sintactice ale adverbelor.
 DEFINITIE:
ADVERBUL
este partea de vorbire
neflexibila care arata
caracteristica unei actiuni, a
unei stari sau a unei insusiri.
 ADVERBUL
poate să determine:
 Un verb :
Fuge repede.
 Un adjectiv:
Are o privire destul de ageră.
 Un alt adverb:
Ana a răspuns suficient de bine.
Observatie :adverbul nu îşi modifică
forma în vorbire :Au venit destul (nu
destui) de mulţi elevi.
 Clasificarea ADVERBELOR:
Dupa inteles adverbele sunt:
 DE LOC -aici ,acolo,sus,jos,dincolo
etc.;
 DE TIMP-atunci, acum,
devreme,ieri.etc;
 DE MOD-alene,incet asa ,astfel etc.;
Dupa forma lor ele sunt:
 SIMPLE-abia,azi,ieri.tot,cum,etc.;
 COMPUSE-maine-seara,ieri-
dimineata etc
 Adverbele
pot proveni din alte părţi de
vorbire prin:

1.DERIVARE cu sufixe:-eşte, -iş,-âş,-mente:

voiniceşte,pieptiş,târâş,realmente.
2.COMPUNERE prin alăturare:întotdeauna
3.SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE-din
adjective;verbe la participiu;substantive
care denumesc anotimpurile,părţile zilei,
zilele săptămânii.
ADVERBELE PRONOMINALE
sunt cele care tin locul cuvintelor care exprima imprejurari. Sunt
cele care ţin locul cuvintelor care exprimă împrejurări.Acestea sunt:

 Relative : unde,când,cum-folosite in frază ca elemente

introductive ale propoziţiilor subordonate.
 Interogative –când apar în propozitii interogative-
unde,când,cum.
 Nehotărâte-când nu precizează împrejurarea:undeva,
cândva,cumva,oriunde,oricând,oricum.
ADVERBE PREDICATIVE atunci cand sunt
urmate de una dintre conjunctiile subordonatoare că SAU să.

Exemple de adverbe predicative: desigur, fireşte,

bineînţeles, probabil, poate, pesemne, aproape, sigur,
imposibil, mai etc.
 Bineînţeles că am fost acolo.
 Fireşte că mi-a plăcut.
 Probabil că mărul era fermecat.
LOCUŢIUNEA ADVERBIALĂ
 Este grupul de cuvinte care este sinonim cu un adverb şi se
comportă în propozitie ca adverbul.

 Locuţiunile adverbiale pot fi:

-de loc:în spate,în faţă,din loc în loc,ici şi colo,de jur împrejur;
-de timp:din vreme în vreme,când şi când;
-de mod:fără îndoială,talmeş-balmeş;
-de cauză:de aceea,pentru aceea,pentru asta;
 GRADELE DE COMPARATIE ALE ADVERBELOR
Are aceleasi grade de comparatie ca si adjectivul:
 pozitiv (Canta frumos.)
 comparativ
-de superioritate (Canta mai frumos decat mine.)
-de egalitate (Canta la fel de frumos.)
-de inferioritate (Canta mai putin frumos ca mine.)
 superlativ
-relativ ( Canta cel mai frumos.)
-absolut (Canta extraordinar de frumos.)
Ortografia Adverbelor:
Se scriu intr-un cuvant urmatoarele:
 deasupra, degeaba, deplin – adverbe formate
din prepoziție și adverb;
 bunaoara, deseori – adverbe formate din adjectiv și substantiv;
 fiecum, fiecare, oricum, oricare, candva, cumva, oarecum, oarecare 
– adverbe formate din adverb și fie/oare/ori/va antepus sau
postpus adverbului;
 alaltăieri – adverbe formate din adjectiv pronominal și adverb;
 nicicand, nicicum, niciodata – adverbe formate din contopirea a
două adverbe;
 așadar – adverbe formate din adverb și conjuncție.
Ortografia Adverbelor:

Se scriu cu cratimă urmatoarele:

 astă-vară, astă-seară, astă-noapte;
 după-amiază, după-masă;
 treacă-meargă, asta-basta, încet-încet;

Se scriu separat următiarele locuțiuni:

 de obicei, de jur imprejur, la maximum, la
o parte, în afara, între timp, în van, pe
negândite etc.
 FUNCTII SINTACTICE
 -COMPLEMENT CIRCUMSTANTIAL DE LOC
Fetele stau acolo./ L-am cautat peste tot.
 -COMPLEMENT CIRCUMSTANTIAL DE TIMP

Astazi am citit./Am plecat cu noaptea-n cap.

 -COMPLEMENT CIRCUMSTANTIAL DE MOD

Elevul scrie frumos./Elevul stie poezia pe de rost.

 -ATRIBUT ADVERBIAL

Fata de acolo rade./Plimbatul de colo pana colo e

obositor.
 -PREDICAT VERBAL

Desigur ca o sa vina./Fara doar si poate ca o sa invete.

 -NUME PREDICATIV

E bine sa inveti./E de prisos sa-i explici.

 ADVERBE FARA FUNCTIE
SINTACTICA
Exista adverbe fara functie sintactica:
mai, cam, chiar, prea, şi, iar, tot,
doar, numai, decât, nici, tocmai,
totuşi etc.
A mai venit la noi.
Iar vorbeste neintrebat.
Nici el nu avenit.
Tocmai tu sa faci asa ceva ?
Tot nu a inteles !
Sfârșit!!!

Multumesc pentru atentie!