Sunteți pe pagina 1din 53

_heterozide

Leandru,
OjieaHAp - Nerium oleander Lv
Fam. - Apocynaceae
Leandru - este un arbust vesnic verde.
Tulpina are o inaltime cuprinsa intre
1.5-2 m.

Frunze lungi 15-20 cm, sunt opuse sau


dispuse in verticile, cate trei-patru la un nod,
de forma lanceolata, cu marginile usor
rasucite, glabre, pieloase, scurt
de culoarea verde-oliv.
Florile sunt mari^
puternic odorante,
spuse in inflorescen
racemoase
Culoarea florilor variaza in functie de soi,
acestea putand fi albe, roz' sau rosii cu diferite
nuante sau panasate. Leandrul infloreste
incepand din luna mai si pana toamna.

Se cunosc in cultura soiuri cu flori simple,


involte si semiinvolte, care se formeaza la
varful lastarilor anuali.
Fructul— capsula in care se gasesc
numeroase seminte pufoase. Acesta poate
atinge dimensiuni de 5-23 cm lungime.

Raspandire. Specia, originara din India §i Pakistan, este raspandita in zona


mediteraneana si in Asia Subtropicala. Datorita florilor albe sau roz care dezvolta un
miros placut. se cultiva ca plantaomainentala.
Organele otravitoare:

Toata planta

in special latexul si

seminte
*

Compozitia chimica.
Agliconi

Frunzele confine aproximativ 1,5%


heterozide cardiotonice care deriva de la
urmatorii agliconi:
□ digitoxigenol
□ gitoxigenol.
□ uzarigenol.
□ oleandrigenol (16-acetoxi-
_Heterozide_ gitoxigenol)
□Oleandrozida (3-a-L-oleandrozil-16-acetoxi-gitoxigenol
□ □ Digitaiin
adinerigenol (8.14-epoxi-
(glycoside) (4-0-[b-D- glucozil]-b-D-digitalozil-3-0-gitoxigenol
digitoxigenol
in ceea ce prive§te activitatea cardiotonica, glicozideie uzarigenolului sunt mai pu|
in active comparativ cu oleandrozida; glicozideie adinerigenoluiuicu D-diginoza§i
D-digitaloza sunt inactive.
Adinerina
Oleandrina

Odorozida - A

Mecanismul acfiunii toxice


Glicozidele cardiotonicece inhiba enzima Na + / K +
-ATPaza pe suprafata exterioare a membranei celulare,
ce rezulta tulburari ionice transmembranare.

In urma Tnhibarii pompei Na + -K +, Na +se acumuleaza in interior Na+ si K + in


afara celuiei
Mecanismul aefiunii toxice

In mod obisnuit, Ca2 + si Na +


in celula sunt pompati prin
schimbatorul Na + / Ca2 +

Digoxin
Na+/Ca2 Na+/K+
exchanger ATPase
Dar datorita concentratiei mari de Na +
intracelular acest schimb este oprit si se
creste Ca2+ intracelular. Dezechilibrul de
calciu afecteaza contractia musculara ce K+
duce la aritmie. De asemenea, apare
hipercaliemie.
TTCa2+ ^”nCCa2+ T cardiac
^ binding contraction

Simptomele otravirii:

>ureri abdominale, greata,


voma, diaree cu sange

tahicardie Mai tirziu, salivare excesiva,


anorexie, bradicardie, aritmie cardiaca,
extrasistole, bloc cardiac, fibrilatie
ventricular!, delir, convulsie, coma,
moarte.
Motivele de intoxicatie:

Primul ajutor. Se va provoca voma, lavaj stomacal cu carbune. Ca


antidoti se administreaza Sulfat de atropina 1 mg s.c. (de 2 — 3
ori). Fenobarbital 0,1 — 0,2 g, novocaina 1% i.v. (5 ml) chinidina
(0,2 g la 3 ore).
Speciile genului Digitalis.
Digitalis
f*VLtLg]Ln
&a

Digitalis Racem terminal,


unilateral
puyiutea
pubescen
te
in interior

Frunze tulpinale
alterne,
aspect reticular
Rozeta de
frunze bazale,
oval-lanceolate

Capsuia
ovoida
Digitalis lanata racem ~~
spiciform
terminal lung

labiul inferior
trilobat

eliptic-
lanceola
te, glabre, sesile

Tulpina
neramificata

Degetel grandiflor-
Dygitalis grandiflora
Mill.,
HanepCTHHKa
KpynHOii;BeTKOBaH

Fam. Scrophulariaceae
Aceasta planta perena creste in toata
Europa. in regiunile cu paduri mai putin
dese. cu poienite. la marginea padurilor. pe
pajisti. campii si pasuni uscate de pe
colinele muntilor.
Tulpina inalta de 1-1,3 m, simpla, de-a lungul
ei sunt distribuite frunzele lanceolate, de
culoare verde, cu marginile zimtate. cele
superioare mai mici si cu petiol mai lung, iar
cele inferioare mult mai mari si fara petiol.
Florile sunt grupate spre partea terminala a
tulpinei. au corola in forma de degetar sau
clopotel de culoare galbena - de la care vine si
denumirea plantei
Raspimdire.

plarta este rSspandita in Marea Britarie si Europa Continentals (cu


D. purpurea,
exceptia zonelor mediteraneene) Olanda. |arile din Europa de Est $i a fost naturalizata in
America de Nord.

D. lanata . Specia esie original din centrul §i sud-esiul Europei; in prezeni. se cultiva in
Germania, Olanda, Ungaria, Marea Brilanie, Ecuador $i Stalele Unite ale Americii.

Organele toxice:

Planta este toxica in


intregime, dar confinutul
cel mai ridicat de principii
toxici se gase§te in
frunze.
Compozitia chimica.

Planta este toxica in intregime, indif erent de stadiul de vegetatie, dar continutul
cel mai ridicat de principii toxici se gaseste in frunze, in perioada de inflorire.
Prin uscare nu se diminueazatoxicitatea plantei.

Principii toxici sunt:


heterozide cardiotonice,
saponine
sapogenine steroidice.
Dintre heterozide mai importanti sunt:
D. purpurea - digitoxina, digitaloxina,
D. lauata - diginatoxozida, lanatozide A, D, C, E, gitoxina D.
grandiflora - acetil digitoxina, lanatoyida A.
Principalele saponine continute sunt:
D. purpurea - digalonina,
D. lauata - digitonina,gitonina,tigonina,
D. grandiflora - tigonina.

Norma
Sp.itiul extiacelul.il cn 'coiiceiiti.nie
ciescut.l de sodiu (M.i*i

MECANISM DE AC JIUNE
Pompa de sodiu-potasiu
lonii de sodiu (Na* | sunt poinpati in afaia
celulei la schimh cu ionii de potasiu |K*|.
In sp.itiul intiacelulai astfel piedoinin.i
potasiul iai sodiul in sp.itiul extiacelulai. Inhiba Na+/ K+ ATP-aza membranara
—> inhiba iesirea Na+ din celula si
intrarea K+—>• creste concentralia de
Spatiul intiacelulai
concentiatie sc.izuta de
cu Na+ intracelular
sodiu |Na*| $i concentiatie
ciescuta de potasiu (K*|
Create concentratia de Ca2+ disponibil
pentru mecanismul contractilprin:

- inhibareaschimbuluiNa+ / Ca2+
- stimularea intrarii Ca2+ prin canalele
lente
- favorizarea eliberarii Ca2+ din reticulul
sarcoplasmic

Glisare actina - miozina —>


actina contractie fibra miocardica
miozina
1 = ATP-dependent Ca"
pump
2 = Na'/Ca" exchanger (3:1)

Simptomele otravirii:
Intoxicatia debuteaza cu:

>tulburari digestive (grea$a, voma, diaree),


>poliurie,
>tulburari de ritm cardiac (fibrilatie ventriculara, extrasistole si bradicardie),
>tulburari vizuale (halouri-formatie luminoasa circulara, colorata)
> tulburari neurologice si psihice (somnolenta, cefalee, confuzie, halucinatii), >puls
neregulat,
>convulsii,
>colaps,
>moartea.

Modificarile morfopatologice sunt: gastroenterita, nefrita, cord dilatat,


pulmoni cu staza venoasa.
Primul ajutor
Tratament de baza este simptomatic: ser glucozat, ser
fiziologic, atropina (in faza de bradicardie). Tratamentul
simptomatic se instituie dupa evacuarea tubului digestiv §i
dupa administrarea de antidoturi nespecifice: tanin, carbune.

Speciile genului Erysimum L.

In Republica Moldova se intalnesc 7 specii: E.


cheiranthoides - Micsandra cherantoida E.
cuspidatum - Micsandra cuspidata E.
hieracefolium - Micsandra hieracifolie E.
canescens - Micsandra alb - cenusie E. aureum -
Micsandra aurie E. pannonicum - Micsandra
panoniana E. sylvaticum - Micsandra de padure
Mixandra cheirantoida,
Erysimum
cheiranthoides L.,
>KejnyniHHK
JieBKOMHbIM
Fam - Brassicaceae

Specia data reprezinta o planta


ierbacee anuala,cu o tulpina
erecta de 15-100 cm.

Frunze alterne, lanceolat-


eliptice, cu lungimea de 2-11
cm si latimea de 0.5-1 cm,cu
o margina partial dinfata.
Organele otravitoare

aeriene,
mai mult -
florile : .semintele.
Compozitia chimica

Toxicitatea este determinate de heterozidele


cardiotonice de natura cardenolidica: erizimina,

erizimina

Mecanismul actiunii toxice


/

Cardenolidele plantei poseda ac|iune


cardiotonica: maresc excitabilitatea §i
contractile miocardului, mic§oreaza
conductibilitatea. Dupa caracterul de ac|
iune sunt apropiate de heterozidele
strofantului.
Simptomele otravirii:

1. Tn forme u§oare se observa extrasistolia.


2. In forme mai dificile:
> greata,voma,
> cianoza pielii §i mucoaselor,
> dispnee,
> bradicardie urmata de tahicardie posterioara,
extrasistolie.
PrimuI ajutor.
Voma artificiala cu Tntroducerea ulterioara a suspensiei de
carbune activat.
Lacrimioara - Convallaria majalis L., JlaHflbiiu
MaMCKMM
Fam. - Liliaceae

Planta erbacee cu
rizom cilindric, orizontal,
galben- brun, radacini
adventive.
2 (rar 3) frunze mari
lanceolat-eliptice, cu marginea
intreaga, nervuri arcuate, cu
baza ingustata intr-un petiol
lung.
Florile sunt grupate in racem simplu unilateral, cu 5-15 flori
pedicilate.

Fructul - baca sferica rosie.


Organele otravitoare:

CS ttmipaHitaatia hi mica.
Se contin:
/

> saponina- convalarina


> heterozide cardiotonice -convalatoxina,
convalozida, convalamarina.
Mecanismul actiunii toxice
Heterozidele cardiace maresc contractiile sistolice, incetinand ritmul in baza
maririi diastole. Actiunea toxica este legata de inhibitia lucrului pompei kaliu-
natriu a miocardului, ce duce la pierderea K+ intercelular si dezvoltarea
extrasistolei. Ele au proprietatea de a cumula in organism. Saponina convalarina
excita membrana tractului GI, actioneaza asupra rinichilor (mareste diureza).
Motivele de intoxicate

❖ CBH3aHbI C M36bITOHHbIM npMCMOM cnMpTOBbix

npenapaTOB JiaHAbinia;

♦> c ynoTpeSneHMeM (AeTbMM) B iramy ero npKMX


IIJIOAOB;

♦♦♦ M3BecTeH cjiynaM OTpaBJieHMn peSemca,


BbinMBinero BOAy, B KOTOpoti CTOJIJI SyiceT
jiaHAbiinew;
♦> c nepeA03Mp0BK0M npenapaTaMM JiaHAbinia,

npMroTOBJieHHbix B AOManiHMX ycnoBMnx.


Simptomele otravirii.

greata

accelerarea pulsului, apoi


scaderea presiunii arteriale.
Primul ajutor.
SSpalaturi gastrice cu suspensie de carbine
activat, KMn04.
S Oxigenoterapia.
^Diureza forfata.
/A dministrarea purgativelor saline (MgS04).
/\dministrarea antidotilor (antagonists p §i k-
receptorilor): Naloxona, Naltrexona.

Migdal - Amygdalus amara - Mnn^ajib ropHKHii


Fam. Rosaceae
Prunus amygdalus Batsch var. amara
Arbore Tnalt de 5-8 m cu sistem radicular profund ce
depa§e§te de 2-3 ori raza proiectiei coroanei

Amygdalus communis var. dulcis - cu flori roz. Amygdalus comunis var.


amara cu flori mai mari cu petale albe, roz la baza.

Flori solitare, pedunculate de culoare


alb-roze, apar primavara inaintea
frunzelor

Frunze alterne, ovat-lanceolate, pana la


ingust-lanceolate, acuminate la varf si
intate pe margini_

Fructul - drupa ovoida, comprimata lateral,


prezinta un epicarp verde, puternic pubescent
si un mezocarp, care la maturitate se usuca si
cade
Organul otravitor:

Raspandire
Siria, Iran, Asia Centrala pma in Turkestan.
Cultivat Turcia, Egipt, Spania, Maroc, Tunisia in Europa
Centarala §i in America.
In RM secultiva.
Soiurile dwe migdal obtinute in RM
oPervenet Hramova
J

o Victoria
o Standailnoscorlupai o M. Belai oF-2052
Compozitia chimica
Miezurile de migdale con^in amigdalina, un heterozid
care sub influenta fermentilor emulsina sau beta-
glucozidaza, se descompune in aldehida benzoica, acid
cianhidric §i glucoza.
Migdalele amare con^in atit amigdalina, cat §i
emulsina.

°^H

fll
+
+ HCN

acid cianhidric aldehida benzoica

Mecanismul acfiunii toxice


Cianurile blocheaza fermen^i respiratori,
care raspund de fixarea oxigenului in
tesuturi. Celulele nu mai sunt oxigenate de
sangele bogat Tn oxigen. Organul cel mai
sensibil la lipsa sau scaderea oxigenului
este creierul, fiind afectat primul, ca urmare,
se perturba functionarea centrului respirator
• In mod normal hemoglobina este oxidata de reactia:
§i circulator.
Hb(Fe2+)+02 -> Hb(Fe3+)02
• HCN se fixeaza pe hemoglobina care apoi este transfonnata in cianhemoglobina
si nu mai transporta oxigenul:
Hb(Fe2+) + CN- -> HbCN.
• HCN se fixeaza de asemenea la citocromoxidaza si blocheaza lantul respirator
determinand aparitia semnelor nervoase.
Motivele otravirilor.
• O migdala elibereaza Tn contact cu
anumite enzime din corpul omenesc
circa un miligram de acid cianhidric, o
otrava extrem de puternica, cu
actiune rapida. Doza mortala pentru
un adult de 70 kg este de 50 mg de
acid cianhidric. Zece samburi de
migdale amare sunt fatali pentru un
copil, iar 60 pentru un adult. De
aceea, consumul de samburi §i alte
produse cu amigdalozida §i derivati
trebuie evitat.

Continutul de amigdalina In seminte:


^2.5-3% - migdale amare (1 sambure ~ 1 mg HCN)
^2-3% - piersici, vi-1,8% - caise, v0,96% -
prune,
^0,82 - cirese si cirese,
^0,6% - mere.
Doza letala pentru un adult - 50 mg
de acid cianhidric se contine in:
»

50 samburi de cirese si piersici;


200 seminte de mere;
40-60 samburi de migdale amare;
100 samburi de caise.
Simptomele otravirii:
□ greata, voma, hipersalivatie, dureri de cap,
□ dispnee, midriaza, puls rar
tulburari musculare - tremuraturi,
□ tahicardie,
□ convulsii,
□ in cazuri grave - cianoza, convulsii, coma, stop respirator si
moartea.
Modificarile morfopatologice care atrag atenfia sunt culoarea
ro§ie aprinsa a sangelui, chiar $i a celui venos §i mirosul de
migdale amare a confinutului stomacal §i a organelor
interne.

Primul ajutor

Tratamentul, in cazurile fulgeratoare §i acute nu este eficace


aproape niciodata. In cazurile cu evolufie mai lenta se urmare^te:
• evacuarea tubului digestiv (vomitive, purgative),
• anihilarea toxicului sau a efectelor sale prin antidotur:
S hiposulfit de sodiu 5-10% i.v. 1-2 mg/kg,
S albastru de metilen 2%, nitrit de sodiu 1%,
S vitamina B12,
S analeptice cardiace.
Boz - Sambucus ebulus L.,
Ey3WHa TpaBHHaM (E. BOHiOMa^),
Fam.- Caprifoliaceae

Specie perena re§te pana la 1-2 m §i prezinta un rizom subteran


din care se formeaza anual tulpini aeriene, costate, verzi.
Frunze sunt dispuse opus, imparipenat-compuse, cu 7-11
foliole ovat-lanceolate, cu margine serata la baza cu stipele
dezvoltate.

Florile, grupate in infloriscente umbeliforme, cu petale


albe, pe partea inferioara ro§ietice.
Fruct drupa sferica, 6 mm diametru, neagra. Seminte 3, gri sau albe.

Creste, adesea, in colonii, formand adevarate padurim locuri


umede, pe terenuri virane, prin parloage, pe pasuni, la marginea
padurilor, in locuri parasite

Organe otravitoare:
A
Frunze

Flori

Fructe imature
Compozitia chimica:
Fructele- ulei volatil, sambucianina, taninuri, substante amare,
acizi organici (valerianic, malic), pectine, alcaloidul amigdalina,
sambunigrina.
Rizom si radacini - saponine, taninuri, substante amare.
Inflorescence — zahar, ulei volatil, amigdalina, sambunigrina.

sambunigrina

O-Gluc
R
ferment spontan
/C=0 + HCN R
/\
R CN

Mecanismul acfiunii toxice


Cianurile blocheaza fermen^i respirator!,
care raspund de fixarea oxigenului in
tesuturi. Celulele nu mai sunt oxigenate de
sangele bogat in oxigen. Organul cel mai
sensibil la lipsa sau scaderea oxigenului
este creierul, fiind afectat primul, ca urmare,
se perturba functionarea centrului respirator
• In mod normal hemoglobina este oxidata de reactia:
§i circulator.
Hb(Fe2+)+02 -> Hb(Fe3+)02
• HCN se fixeaza pe hemoglobina care apoi este transfonnata in cianhemoglobina
si nu mai transporta oxigenul:
Hb(Fe2+) + CN- -> HbCN.
• HCN se fixeaza de asemenea la citocromoxidaza si blocheaza lantul respirator
determinand aparitia semnelor nervoaseparalizia centrelorrespirator si vasomotor.
Principalele simptome ale otravirii:

> ameteli, dureri de cap,


> slabiciune,
> dureri in gat, dureri abdominale,
> greata, varsaturi.
> cianoza membranelor mucoase datorita acumularii de
oxihemoglobina in sangele venos,
> tahicardia se in!ocuie§te in stadiile tardive de bradicardie,
> exista dificultati de respiratie cu intarziere la expiratie,
> convulsii,
> moartea survine de la insuficienta respiratorie pe un fond de
insuficienta cardiaca acuta.
Primul ajutor

> Spalatura gastrica, daca este posibOa, se efectueaza cu solutie de permanganat


de potasiu 0.5% sau apa oxigenata 3%.
> Ca antidot sunt:
■ nitritulde amil inhalat(l fiola la fiecare 5 minute),
■ nitritulde sodiusolutie3%: se administreaza 10 ml intravenos,
■ tiosulfatul de sodiu (hiposulfitulde sodiu) 25% intravenos, in ritm de 3 - 5 ml/
min pana la doza totala de 50 ml.
Pecetea lui Solomon
Polygonatum officinale All. -KyneHa
JieKapcTBemiaH
Fam. - Liliaceae Juss.

Plantaierboasaperena cu un rizom alungit orizontalcompns din articole anuale.

Frunzele sunt alungit-eliptice sau ovate, foarte


scurt petiolate si dispuse pe doua rinduri.

flori albe, Perigonul


Inflorescentele este cilindric,
sunt raceme cu
*
alb, cu marginile verzuie.

o baca neagra. In Republica Moldova planta cresteprin


paduri umbroase sau la marginea
padurilor infloreste primavara (aprilie-
mai
Organele otravitoare:

Toate partile a planted


mai mult fructele

Compozitia chimica:
In toate partile ale plantei se gasesc heterozide cardiotonice -
convalarin, convalamarin, convalatoxina..

Mecanismul actiunii toxice


r

Heterozidelre, convalamarina si convalatoxina au actiune ca §i


heteriozidele digitelului. Studiile efectuate pe inima unei
broaste au aratat ca heterozidele contribuie la cresterea
* •>
amplitudinii contractiilor cardiace si la incetinirea ritmului lor.
Simptome de intoxicatie. Saponina convalarina provaca
iritatii gastro-intestinale si hemoliza eritrocitelor, afecteaza
renichii, mareste diureza.

Motivele otravirii
Intoxicatii se datoreaza inghitirii confundarii accidentale cu leurda si
lacrimioara. Consumul de fructe de catre copii din cauza gustului dulce
si aromat.

Primul ajutor medical:


-Indepartarea toxicului;
-Evacuarea continutului tubulului digestivprin :
- provocarea de varsaturi;
- prin administrareade purgative.

Sapunarita- Saponaria officinalis, MbiJibHHHKa


jieKapcTBeHHaji Fam.- Caryophyllaceae
Planta multianuala inalta de 30-
90 cm cu rizomi gro§i, noduro§i
de culoare brun-ro§ietica.

runzele sunt eliptice, opuse, cu 3


jrvuri, pufin concrescute la baza,
arginea limbului intreaga._

Florile sunt asezate spre


varful tulpinii si a ramificatiilor,
sunt tubulare, acoperite de
peri, fiecare floare prezinta 5
petalele, de nuanta alb-roz
Fruct - capsula.

Semin|e reniforme,
u§or-turtite, negre.

Organele otravitoare:

Toata planta; mai mult- partea subterana


Raspandire. Raspindita in Europa §i Asia,create pe locuri
nisipoase, insorite, pe marginea riurilor, a drumurilor,pe linga
garduri, in zona de §es §i deal.

Compozifia chimica

Principiul toxic, saponina triterpenica saporubina


(saponariotoxina), se gaseste in intreaga planta, dar concentratia
maxima se gasejte in radacina, saponarozida A si saponozida D.
Toxicitatea cea mai mare o are planta in stadiul de planta verde.

Mecanismul acfiunii toxice

Acfiune iritanta asupra fesuturilor, diminueaza tensiunea superficial^, modifica


permeabilitatea membranei celulare si mareste secretiile lichide. Mareste secretiile biliare
si alte secre^ii digestive. Saponozidele in general, administrate parenteral, au efecte
toxice, combinindu-se cu colesterolul din membrana eritrocitelor, ducind la hemoliza
puternica in functie de doza. Aceasta ac|iune este eviden|iata si pe protozoare sau pe alte
microorganisme. Chiar in doze mici administrate parenteral (solu|ii 5 :10 000) ac|ioneaza
asupra inimii, diminuindu-i forta de contracjie; se produc convulsii nervoase puternice
urmate de paralizie. In doze mai mari opresc cordul in sistola. Saponozidele din
Saponaria officinalis au actiune puternic iritanta asupra cailor digestive si asupra
mucoaselor, producind varsaturi §i diaree. Favorizeaza absorbfia altor substanfe toxice.
Aceasta acfiune este mult redusa in stomac unde, din cauza aciditatii sucului gastric,
saponozidele sint hidrolizate, sapogenina rezultata, fiind insolubila, nu mai este activa.
Simptomele otravirii:

La nimerirea in organism
se simte un gust
caracteristic dulceag, care
se schimba cu senza|ie de
arsura puternica in gura
si faringe.

Apare grea|a, voma, dureri in


stomac, excitarea SNC, convulsii,

moartea - de la stop respirator

Primul ajutor. Spalaturi stomacale (carbune activat in sol. 2%


hidrocarbonat de sodiu), emoliente (amidon).
Rodul pamintului
Arum maculatum L. - APOHHHK
narnmcTbiH Fam. - Araceae

Rizom tuberculiform care


creste pana la 40 cm
lungime.
Tulpina scurta si are la
baza frunze mari, late,
sagitate, lucioase de culoare
verde- pal, uneori avand
pete ruginii pe toata
suprafata
frunzei.
Florile, unisexuate, sunt unite intr-o inflorescenta caracteristica ce are un
ax carnos. Pe acesta se insera la baza florile femele dispuse ca
boabele de porumb pe un stiulete. Urmeaza apoi o zona de flori sterile, sub
forma de perisori si apoi florile mascule rosietice. Totul este invelit intr-o
formatiune cu un cornet de culoare verde (rareori alba) care se numeste
spata.

Fructele - bace de culoare rosie.

Raspandire. Planta este intalnita in Europa, Balcani, Caucaz.


In tara noastra creste in solurile bogate din paduri, prefera penumbra.
Organele otravitoare:

Toate parfile ale plantei §i fructele ro§ii

Compozitie chimica:
■ A
Toate organele ale plantei confin alcaloidul- conicina.
■ In lastari tinere se confine aronina, un compus semilar
A

■ In frunze si tulpini, se gaseste o glicozida cianogena


-triglochinina.
/V

■ In rizomi - heterozida toxica - arina.


■ Toata planta confine saponozide:aroina, aronidina; continut
mare de acid oxalic si oxalati (samrile ac. oxalic) in special in
frunze, compusi cianici.
Simptomele otravirii:
La ingerarea fructelor peste 1-2 ore se
produc fenomene de intoxicatie
manifestate prin:
- iritatii ale pielii, mucoaselor
cavitatii bucale, laringelui, faringelui;
- dureri in epigastru, diaree;
- modificari ale contractiei inimii,
- paralizii ale sistemului nervos
iar in cazuri dificile chiar moartea.
periferic,

Motivele otravirilor.
Fructele rosii sunt foarte atractive §si cei care nu cunosc toxicitatea plantei sunt
tentati sa guste.

Primul ajutor. Lavaj gastric, apoi se intervine prin administrarea de


lichide diuretice in cantitate mare,care sa produca urinari dese. De
asemenea se administreazacarbune activat.
Dalac- Paris quadrifolia -Bopomiw ma3
Fam.- Liliaceae

Planta erbacee in pamant are un rizom lung si


ramificat, din care pleaca tulpina dreapta de 10-
30 cm lungime, pe care cresc 4 frunze ovale si
sensile. Floarea este verzuie, unica in varful
tulpinii, iar fructul este o baca albastra

Raspandire. Raspindire- Asia,


Europa, America,Africa. Ea
prefera solurile calcaroase §i
locuie§te m locuri umede §i
umbroase, in special paduri
vechi.
Florile:

Hermafrodite
Verzi -galbene
Au 4 sepale 4
petale verzi 8
stamine

Organele otravitoare:

Toate parole ale plantei, Tn special fructul


Compozitie chimica:
Confine o serie de heterozide (inclusiv saponozide
specifice), care ii imprima proprietap diferite in funcpe de
organul folosit. Saponozidele, peristipinina, penogenina §i
heteroyida paridina, sunt acumulate mai mult in fructe.
Mecanismul actiunii toxice
Saponozidele au actiune iritanta asupra mucoaselor, pielii si
puternica asupra sistemului nervos central.
Motivile otravirilor. Fructele de dalac sunt similare cu fructe de afine.

Simptome de intoxicate
arsuri in cavitatea bucaia §i tractul /\
gastro - intestinal

r A

greafa, voma, diaree


r \
dureri abdominale

r \
ameteli
L_i_J

r \
ameteli
9

r\
convulsii
LJ

r A stop respirator
tulburari cardiace
^_/
paralizia centrului respirator,
Primul ajutor:

Vomitive
Diuretice
Carbune activat
Stimulente
respiratorii
Respiratie
artificial^

Lemn cinesc-
Ligustrum vulgare L. - BwpioHMHa oSbiKHOBeHHan
Fam. - Oleaceae
S Arbust 3-4 m
S Are lujeri (ramuri tinere) verzui, brun-verzui, care degaja un
miros neplacut prin rupere.

SFlori albe
S Ramin uneori verzi si peste iarna.

S Fructele sunt mici, negricioase, moi, sferice.


Organule otravitoare

Fructele §i frunzele !!!

0CH3

Comoozitia
chimica CH^QAA/N/0^

Plantacu continut de saponozide


^Si ri ngi na
AJgulina
^Ligustrona

$
Scoarta
• florile
• frunzele
Mecanismul actiunii toxice

Motivele intoxicarii

^ S-au Tntalnit cazuri de deces Tn randul copiilor care au


consumat cantitati mai mari de fructe de lemn
cainesc.

S Supradozare
(utilizarea Tn scopuri
terapeutice)
Primul ajutor

Inducerea Utilizarea
artificiala a multor lichide

Administrarea
Perfuzii-
purgaticelor-
pentru
ulei de ricin,
diluarea
sulfat de
toxinelor
magneziu

.//H

S-ar putea să vă placă și