Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Leandru,
OjieaHAp - Nerium oleander Lv
Fam. - Apocynaceae
Leandru - este un arbust vesnic verde.
Tulpina are o inaltime cuprinsa intre
1.5-2 m.
Toata planta
in special latexul si
seminte
*
Compozitia chimica.
Agliconi
Odorozida - A
Digoxin
Na+/Ca2 Na+/K+
exchanger ATPase
Dar datorita concentratiei mari de Na +
intracelular acest schimb este oprit si se
creste Ca2+ intracelular. Dezechilibrul de
calciu afecteaza contractia musculara ce K+
duce la aritmie. De asemenea, apare
hipercaliemie.
TTCa2+ ^”nCCa2+ T cardiac
^ binding contraction
Simptomele otravirii:
Frunze tulpinale
alterne,
aspect reticular
Rozeta de
frunze bazale,
oval-lanceolate
Capsuia
ovoida
Digitalis lanata racem ~~
spiciform
terminal lung
labiul inferior
trilobat
eliptic-
lanceola
te, glabre, sesile
Tulpina
neramificata
Degetel grandiflor-
Dygitalis grandiflora
Mill.,
HanepCTHHKa
KpynHOii;BeTKOBaH
Fam. Scrophulariaceae
Aceasta planta perena creste in toata
Europa. in regiunile cu paduri mai putin
dese. cu poienite. la marginea padurilor. pe
pajisti. campii si pasuni uscate de pe
colinele muntilor.
Tulpina inalta de 1-1,3 m, simpla, de-a lungul
ei sunt distribuite frunzele lanceolate, de
culoare verde, cu marginile zimtate. cele
superioare mai mici si cu petiol mai lung, iar
cele inferioare mult mai mari si fara petiol.
Florile sunt grupate spre partea terminala a
tulpinei. au corola in forma de degetar sau
clopotel de culoare galbena - de la care vine si
denumirea plantei
Raspimdire.
D. lanata . Specia esie original din centrul §i sud-esiul Europei; in prezeni. se cultiva in
Germania, Olanda, Ungaria, Marea Brilanie, Ecuador $i Stalele Unite ale Americii.
Organele toxice:
Planta este toxica in intregime, indif erent de stadiul de vegetatie, dar continutul
cel mai ridicat de principii toxici se gaseste in frunze, in perioada de inflorire.
Prin uscare nu se diminueazatoxicitatea plantei.
Norma
Sp.itiul extiacelul.il cn 'coiiceiiti.nie
ciescut.l de sodiu (M.i*i
MECANISM DE AC JIUNE
Pompa de sodiu-potasiu
lonii de sodiu (Na* | sunt poinpati in afaia
celulei la schimh cu ionii de potasiu |K*|.
In sp.itiul intiacelulai astfel piedoinin.i
potasiul iai sodiul in sp.itiul extiacelulai. Inhiba Na+/ K+ ATP-aza membranara
—> inhiba iesirea Na+ din celula si
intrarea K+—>• creste concentralia de
Spatiul intiacelulai
concentiatie sc.izuta de
cu Na+ intracelular
sodiu |Na*| $i concentiatie
ciescuta de potasiu (K*|
Create concentratia de Ca2+ disponibil
pentru mecanismul contractilprin:
- inhibareaschimbuluiNa+ / Ca2+
- stimularea intrarii Ca2+ prin canalele
lente
- favorizarea eliberarii Ca2+ din reticulul
sarcoplasmic
Simptomele otravirii:
Intoxicatia debuteaza cu:
aeriene,
mai mult -
florile : .semintele.
Compozitia chimica
erizimina
Planta erbacee cu
rizom cilindric, orizontal,
galben- brun, radacini
adventive.
2 (rar 3) frunze mari
lanceolat-eliptice, cu marginea
intreaga, nervuri arcuate, cu
baza ingustata intr-un petiol
lung.
Florile sunt grupate in racem simplu unilateral, cu 5-15 flori
pedicilate.
CS ttmipaHitaatia hi mica.
Se contin:
/
npenapaTOB JiaHAbinia;
greata
Raspandire
Siria, Iran, Asia Centrala pma in Turkestan.
Cultivat Turcia, Egipt, Spania, Maroc, Tunisia in Europa
Centarala §i in America.
In RM secultiva.
Soiurile dwe migdal obtinute in RM
oPervenet Hramova
J
o Victoria
o Standailnoscorlupai o M. Belai oF-2052
Compozitia chimica
Miezurile de migdale con^in amigdalina, un heterozid
care sub influenta fermentilor emulsina sau beta-
glucozidaza, se descompune in aldehida benzoica, acid
cianhidric §i glucoza.
Migdalele amare con^in atit amigdalina, cat §i
emulsina.
°^H
fll
+
+ HCN
Primul ajutor
Organe otravitoare:
A
Frunze
Flori
Fructe imature
Compozitia chimica:
Fructele- ulei volatil, sambucianina, taninuri, substante amare,
acizi organici (valerianic, malic), pectine, alcaloidul amigdalina,
sambunigrina.
Rizom si radacini - saponine, taninuri, substante amare.
Inflorescence — zahar, ulei volatil, amigdalina, sambunigrina.
sambunigrina
O-Gluc
R
ferment spontan
/C=0 + HCN R
/\
R CN
Compozitia chimica:
In toate partile ale plantei se gasesc heterozide cardiotonice -
convalarin, convalamarin, convalatoxina..
Motivele otravirii
Intoxicatii se datoreaza inghitirii confundarii accidentale cu leurda si
lacrimioara. Consumul de fructe de catre copii din cauza gustului dulce
si aromat.
Semin|e reniforme,
u§or-turtite, negre.
Organele otravitoare:
Compozifia chimica
La nimerirea in organism
se simte un gust
caracteristic dulceag, care
se schimba cu senza|ie de
arsura puternica in gura
si faringe.
Compozitie chimica:
■ A
Toate organele ale plantei confin alcaloidul- conicina.
■ In lastari tinere se confine aronina, un compus semilar
A
Motivele otravirilor.
Fructele rosii sunt foarte atractive §si cei care nu cunosc toxicitatea plantei sunt
tentati sa guste.
Hermafrodite
Verzi -galbene
Au 4 sepale 4
petale verzi 8
stamine
Organele otravitoare:
Simptome de intoxicate
arsuri in cavitatea bucaia §i tractul /\
gastro - intestinal
r A
r \
ameteli
L_i_J
r \
ameteli
9
r\
convulsii
LJ
r A stop respirator
tulburari cardiace
^_/
paralizia centrului respirator,
Primul ajutor:
Vomitive
Diuretice
Carbune activat
Stimulente
respiratorii
Respiratie
artificial^
Lemn cinesc-
Ligustrum vulgare L. - BwpioHMHa oSbiKHOBeHHan
Fam. - Oleaceae
S Arbust 3-4 m
S Are lujeri (ramuri tinere) verzui, brun-verzui, care degaja un
miros neplacut prin rupere.
SFlori albe
S Ramin uneori verzi si peste iarna.
0CH3
Comoozitia
chimica CH^QAA/N/0^
Motivele intoxicarii
S Supradozare
(utilizarea Tn scopuri
terapeutice)
Primul ajutor
Inducerea Utilizarea
artificiala a multor lichide
Administrarea
Perfuzii-
purgaticelor-
pentru
ulei de ricin,
diluarea
sulfat de
toxinelor
magneziu
.//H