MIHAIVITEAZU

MIHAI VITEAZU
DOMNUL TARII ROMANESTI

Proiect realizat de:

Diaconescu Christian Prof. Cretescu Rodica
 CUPRINS
Origini

Ascensiunea
politica

Campania Unirea de la Sfarsitul

antiotomana 1600 domniei

Luptele
Negocierile Moartea lui
împotriva Ruperea
de pace cu Transilvania Moldova Mihai
Imperiului Unirii
Înalta Poartă Viteazul
Otoman

Bibliografie
 Origini
MIHAI VIHAI S a nascut in 1558 ,la Targul cu Floci, Țara Românească 
VITEAZU
Mama lui Mihai, Teodora sau Tudora, a fost, după unele surse, de neam
grecesc 
Parintii
 Iar tatăl lui Mihai era grec,insa Domnul Pătrașcu cel Bun, considerat
multă vreme ca fiind tatăl nelegitim al lui Mihai care după ce a luat
domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se
știe.

Istoricii nu au gasit vreo dovada care ar atesta ca Mihai avea frati

Inainte sa ajunga pe tron,Mihai a fost

Banisor de Stoinic domesc Ban al

Strehaia Craiovei
 Ascensiunea politica
La sfârșitul anului 1588 devine stolnic al curții lui Mihnea Turcitul, iar în 1593 ban al Craiovei în timpul
domniei lui Alexandru cel Rău.

În septembrie 1593, după ce a plătit la Poarta Otomană, după obiceiul timpului, o sumă mare de bani
(400.000 de florini[16]) și având și sprijinul patriarhului Constantinopolului, Mihai a devenit domn al Țării
Românești la 2 septembrie 1593,inscaunarea a avut loc in acelasi an la Bucuresti,15 octombrie.

Aderă la „Liga Sfântă” creștină, constituită din inițiativa Papei Clement al VIII-lea, din care inițial făceau parte 
Sfântul Imperiu Romano-German, Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova și Toscana (Anglia și Polonia au
manifestat rezerve față de politica de cruciadă a papalității). Ulterior aderă și Transilvania, considerată factor decisiv
în atragerea în alianță a celorlalte două state românești, Moldova și Țara Românească. Aron Vodă, domnul Moldovei
 semnează un tratat cu împăratul habsburgic la 16 septembrie 1594, oferind astfel un motiv în plus lui Mihai Viteazul
să decidă, cu acordul boierilor, intrarea în alianța antiotomană
 Campania antiotomana
 Luptele împotriva Imperiului Otoman
Mihai pornește o ofensivă generală împotriva Înaltei Porți, atacând cetățile turcești de pe
ambele părți ale Dunării .

Datorită recunoașterii ca suzeran a lui Sigismund Bathory de către Aron Vodă și succesorul

său, Răzvan Ștefan, Mihai trimite o delegație de boieri la Alba Iulia pentru a reglementa
diplomatic relațiile munteano-transilvănene. 
In încercarea de a opri înaintarea turcilor conduși de Sinan Pașa, un albanez, înlocuitorul marelui vizir Ferhad, spre
București, Mihai Viteazul, la comanda unei armate de circa 16.000 de ostași, din care 6.000 erau secui conduși de 
Albert Király, i-a atacat pe otomani la Călugăreni 
Mihai s-a retras temporar în munți, Primind în munți sprijin din Moldova și, mai ales din Transilvania, Mihai Viteazul a luat
comanda unei armate puternice și numeroase, care i-a îndepărtat pe otomani din Târgoviște

În 1594 și în anii următori Mihai Viteazul a condus o campanie militară în sudul Dunării, cucerind
cetățile Isaccea, Măcin, Cernavodă, Razgrad, Babadag, Târgul de Floci, Silistra și chiar Rusciuc, 
Șiștova, Nicopole și Vidin. 
 În ianuarie 1595 tot malul stâng al fluviului se afla sub
controlul românesc.
  Negocierile de pace cu Înalta Poartă

Pierderile suferite în urma campaniilor antiotomane,

precum și dezastrele provocate de ostașii sultanului, au
adus Țara Românească la o stare critică din punct de
vedere financiar. Cu vistieria golită, Mihai se vede silit să
aplice o soluție pe cât de nepopulară, pe atât de vitală
supraviețuirii statale: "așezământul" sau "legarea țăranilor
de glie" prin care rumânii (țăranii fără pământ din Valahia)
erau siliți să rămână pe moșia pe care se aflau în acel
moment. După câteva confruntări pe linia Dunării, dar mai ales
după înfrângerea suferită de Sigismund Báthory în 
Bătălia de la Keresztes (26 octombrie 1596), Mihai a făcut
în decembrie 1597 pace cu Imperiul Otoman.[30] În
schimbul acceptării suzeranității otomane și a plății
tributului, Înalta Poartă a recunoscut domnia voievodului
pe întreaga durată a vieții sale și i-a trimis steag de
Prin dubla suzeranitate (otomană și habsburgică), Mihaidomnie.
a
căutat să se emancipeze de consecințele tratatului de la
Alba Iulia, din 20 mai 1595, prin care recunoscuse
suzeranitatea principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory.
 Unirea de la 1600
 Transilvania  În Transilvania, Sigismund renunța la tron în favoarea vărului său, cardinalul 
Andrei Báthory 

După victoria asupra lui Andrei Báthory (

Ieremia Movilă și cancelarul Zamoyski intenționau să Bătălia de la Șelimbăr, 18/28 octombrie 1599) își face
așeze în scaunul Țării Românești pe Simion Movilă, intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599
fratele domnului Moldovei, ceea ce amenința existența  primind cheile fortăreței de la episcopul Demetrius
Alianței. În aceste circumstanțe, în iulie 1599 Mihai Napragy. 
Viteazul a trimis o solie la Praga pentru a cere
încuviințarea împăratului Rudolf al II-lea pentru intervenția
în Transilvania, cu intenția de a sparge cercul de
adversități ce-l împresura. Primind un răspuns favorabil, la
sfârșitul aceluiași an, intră în Transilvania prin 
pasul Buzău cu o armată formată din români și mercenari
de diferite etnii: unguri și secui din Ardeal, polonezi, sârbi 
 Moldova

În primăvara anului 1600, Mihai și-a dat seama de pericolul pe care îl reprezenta
influența în Moldova a Regatului Poloniei, care refuzase să facă parte din „Liga Sfântă
” și era un aliat tacit al Imperiului Otoman. 

Sigiliul cu stema lui Mihai
Viteazul din 1600.
Expediția a început la 14/24 aprilie 1600, când Mihai Viteazul pleacă din Alba Iulia,
lăsând în locul său pe banul Mihalcea, acesta și Farkas Korniș fiind delegați să
trateze cu comisarii imperiali. El se îndreaptă spre Miercurea Sibiului, după care
trece pe lângă Făgăraș (17/27-20/30 aprilie), Codlea (21 aprilie/1 mai), Brașov (22
aprilie/2 mai) și ajunge la Prejmer (23 aprilie/3 mai).[36]
La 1 mai 1600 Mihai își așeză tabăra la Prejmer. Acolo făcu cunoscut ostașilor săi
că vor trece Carpații pentru a-l alunga pe Ieremia Movilă de pe tronul Moldovei. 

La 26 aprilie/6 mai 1600, trupele lui Mihai Viteazul pătrund în Moldova prin trei
sau chiar patru puncte: pe la Focșani (cu Nicolae Pătrașcu), prin pasul Oituz - 
valea Trotușului, coloana centrală (avangarda acesteia ajunsese la Trotuș încă Mihai îl învinge pe Ieremia
de vineri 25 aprilie/ 5 mai), care se îndreaptă spre Bacău, urmată după 28 Movilă la Bacău, și
aprilie/8 mai de Mihai Viteazul, prin pasul Rodna-Cucureasa, urmând drumul realizează astfel, prima
spre Suceava, și, posibil, pe valea Ceremușului spre nord. Toate coloanele unire a țărilor române.
susțin lupte cu forțele moldo-polone care se retrăgeau spre nord.[38
 Sfarsitul domniei
 Destrămarea Unirii
Mihai nu reușește să înfrângă revolta
nobililor maghiari transilvăneni, sprijiniți de
generalul Basta care l-a învins în Bătălia de la
Mirăslăuși astfel pierde Ardealul. În scurt timp 
Contextul internațional a fost Moldova va reintra în posesia Movileștilor
nefavorabil lui Mihai. Puterile aserviți intereselor polone. Polonii au pătruns în
vecine vedeau în ambițiile sale Moldova cu cancelarul și marele hatman
politice o contradicție cu interesele Zamoyski, Mihai fiind învins în 
proprii de dominanță. Habsburgii bătălia de la Bucov ,astfel că Zamoyski îl
își vedeau amenințate planurile de reinstalează pe
menținere a Transilvaniei în sfera tronul Moldovei pe Movilă
lor de influență, Polonia nu dorea
pierderea controlului asupra 
Moldovei, iar Imperiul Otoman nu Mihai încearcă să reziste atacului polon asupra
accepta ideea renunțării la  Țării Românești, însă și pe acest tron se va urca
Țara Românească.  un Simion Movilă.Creația politică a lui Mihai s-a
prăbușit ca efect al intereselor proprii ale
Habsburgilor, Poloniei și Imperiului Otoman
  Moartea lui Mihai Viteazul

Mihai cere sprijinul împăratului 

Rudolf al II-lea, care, în contextul
reînscăunării lui Sigismund Bathory pe
tronul Transilvaniei, acceptă să-l susțină pe
Forțat să ia calea voievodul român.
pribegiei, Mihai se
îndreaptă spre 
Praga pentru
Împreună cu generalul Basta, Mihai pornește
solicita ajutor de
campania de recucerire a teritoriilor
la 
românești. 
împăratul Rudolf a
l II-lea
. 

Se pune la cale înlăturarea fizică a domnitorului

român, și in augustla 3 km sud de Turda[44],
Mihai Viteazul este ucis de un detașament de 
mercenari în frunte cu ofițerul valon Iacob de
Beauri, trimis de generalul Giorgio Basta.[
Scurta reatare istorica

 „Între Basta și Mihai s-a rădicat o gelozie care a ajuns la dușmănie. Basta, după ce a
pârât pe Mihai că avea înțelegeri secrete cu turcii, a hotărât ca să-l și aresteze; deci
trimițând să-l poftească la consiliu și Mihai nevoind a veni, a poruncit la câțiva nemți
ca să înconjoare cortul său, și să-l prinză viu sau să-l omoare. Mihai Vodă văzându-se
astfel surprins a scos sabia și a rănit pe unul din sbirii lui Basta, dar un altul
străpungându-l cu sulița în pântece, l-a trântit la pământ și i-a tăiat capul. Această
ucidere infamă a lui Mihai Vodă nu fu aprobată de nimene la curtea împăratului
Rodolf”. Trupul lui Mihai a fost aruncat apoi în câmpia Cristișului, pentru ca ostașii
săi să vadă că a pierit căpitanul lor.[46] Pe mormântul lui Mihai Viteazul din Turda s-a
construit un obelisc, închinat lui Mihai.
 Bibliografie

 https://vdocuments.mx/mihai-viteazul-1593-1601.htm
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazul
 http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mihai_Viteazul
 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/decaderea-lui-mihai-viteazul-care-
a-fost-cauza-prabusirii-intaiului-unificator-al-tarilor-romane
 https://sites.google.com/site/eivsite1/voievozi-romani-in-lupta-antiotomana/mihai-
viteazul
Sfarsit