• Generalitati

• pH-ul si fiziologia organismului uman

• Curiozitati

In anul 1909 Söre Peter
Lauritz Sörensen (1868-1939) a
introdus notiunea de pH sub
denumirea de potential de
hidrogen.
Prin definitie potentialul de
hidrogen (pH) este pH=-logCH+
unde CH+ este activitatea ionilor
de hidrogen. Toate procesele vitale
se desfasoara la valori exacte ale
pH-ului.
Semnificatia si masurarea pH-
ului ocupa un loc important in
numeroase domenii practice si
stiintifice: in analiza chimica, in
controlul si reglarea proceselor
tehnologice, in studierea
echilibrelor chimice etc.
 In organismul animal precum şi în organismul
omului, multe dintre reacţiile chimice sunt extrem de
sensibile la pH-ul mediului de reacţie. Pentru
menţinerea constantă a pH-ului in mediul intern,
organismul uman foloseşte ca mecanisme funcţionale:

 Neutralizarea acizilor şi a bazelor de către

soluţii tampon

 Eliminarea renală a excesului de acizi

 Eliminarea functională a dioxidului de carbon,

cel mai frecvent produs de metabolism
pH-ul poate fi măsurat prin:
Adăugarea unui indicator de pH în
soluţia de analizat. Culoarea variază în
funcţie de pH-ul soluţiei. Utilizarea
indicatorilor pentru determinări
calitative trebuie să ţină cont de variaţia
de culoare a acestuia, în funcţie de pH-
ul soluţiei (de preferat sunt indicatorii
care variază pe un interval de pH cât
mai mic).
utilizarea unui pH-metru cu electrozi pH
selectivi: electrodul de sticlă, electrodul
de hidrogen, electrodul de chinhidronă.
Determinarea exactă a valorii pH-ului se
face prin metode combinate: utilizarea
de indicatori împreună cu metode
spectrofotometrice, pentru identificarea
fiecărui constituent ce influenţează pH-
ul (culoarea indicatorului).
 Sângele uman are pH-ul cuprins între 7,38-7,52. Prin
urmare el este uşor bazic şi numai in aceste condiţii
celulele sângelui işi pot indeplini funcţiile lor.

Dacǎ valoarea pH-ului sângelui nu se incadreazǎ în

intervalul amintit existǎ riscul morţii:

 Prin comǎ, dacǎ pH-ul este mai mic de 7;

 Prin tetanizare, dacǎ pH-ul este mai mare de

7,8 (tetanie-contracţii puternice involuntare ale
muşchilor).
• Rinichiul este un organ cu rol foarte important în reglarea
pH-ului. pH-ul urinei are valori normale intre 4,5-8.

• Aceastǎ „plajǎ” relativ largǎ a valorii pH-ului depinde de

modul în care rinichiul eliminǎ excesul de aciditate sau
bazicitate din sânge (valoarea normalǎ a pH-ului urinei
este de 6,2).

• pH-ul urinei variazǎ în funcţie de alimentaţie:

este acid,
acid în cazul bazic,
bazic în cazul unui
alimentaţiei bogate în carne regim vegetarian
• Stomacul este un organ care prezinta
secreţii foarte acide (pH~1) valoarea
aceasta scazutǎ a pH-ului fiind legatǎ de
funcţiile sale digestive.În timpul digestiei,
alimentele sunt prelucrate şi cu ajutorul
bilei şi a sucului pancreatic (pH≈1).
• Arsurile pe care le simţim uneori în
stomac se datoreaza creşterii aciditǎţii.
 Majoritatea tinerilor consuma mari
cantitati de alcool (bere sau bauturi
distilate) precum si tutun, toate
acestea asociate cu o hrana
necorespunzatoare cum ar fi :
alimentele gen fast food, foarte
multe prajeli, au drept efect
deteriorarea mucoasei stomacale,
astfel incat sucul gastric foarte acid
(pH<7) ajunge la peretele stomacului
si incepe erodarea stomacului.
Astfel se poate ajunge la
complicatii : inceput de gastrita iar
apoi alte boli mai grave.
• Gastritele acute sunt boli inflamatorii ale
mucoasei gastrice cauzele lor fiind ingestia de
alcool, bauturi concentrate, substante toxice ca
amoniacul, mercurul, acidul sulfuric, soda
caustica, medicamente.
• Hiperaciditatea este o tulburare
funcţionalǎ care se manifestǎ prin
creşterea excesivǎ a cantitǎţii de acid
clorhidric din secreţia gastricǎ, tulburare
întâlnitǎ în cazul gastritei şi a ulcerului
duodenal.
• Uneori pentru a elimina excesul de
aciditate unele persoane consumǎ
„bicarbonat de sodiu” (carbonat acid de
sodiu).
• Hipoaciditatea este o tulburare organica datorata scaderii secretiei
sucului gastric sub valorile normale si cauzata de unele boli de stomac.

Uneori pentru a elimina excesul de aciditate unele persoane

consuma bicarbonat de sodiu (carbonat acid de sodiu).
• Parul si pielea sunt si ele parti ale organismului
si se pare ca ar trebuii sa folosim produse
cosmetice cu pH aproximativ 5,5 deci slab acid
pentru a neutraliza alcalinitatea introdusa de
apa sau detergenti.
• Firul de par este format din catene lungi de
aminoacizi iar intre aceste catene apar
legaturi, formandu-se un polimer, o molecula
uriasa formata din foarte multi aminoacizi
care se repeta unul dupa altul.
 Aminoacizii sunt substante organice,
reprezentand unitatile structurale de
baza ale proteinelor.
 Până acum, se cunosc aproximativ
400 de aminoacizi, dintre care doar
25 se întâlnesc frecvent în structura
protidelor naturale mai complexe.
Fiind cărămizi de bază pentru
construcţia proteinelor specifice
fiecărui organism, importanţa
aminoacizilor este legată de
metabolismul protidelor. Cu toate
acestea, există în natură aminoacizi,
aşa cum este de pildă ergotioneina,
care deşi nu sunt implicaţi în
fabricarea de oligopeptide sau de
polipeptide, prezintă importanţă
pentru celulele vii.

 Între lanţurile de aminoacizi pot

apǎrea legǎturi de hidrogen, de sulf,
sau punţi saline (de tip ionic).
• Alimentele nu au fost clasificate doar după
originea lor, ci şi după alte criterii, care se
referă în special la valoarea nutrienţilor. Luând
în considerare aminoacizii din compoziţia
proteinelor:
•   -Clasa I, care cuprinde alimente ce au în ALIMENTE  CARE
APORT
compoziţie proteine în care toţi aminoacizii GRUPA ALCĂTUIESC
PRINCIPAL
GRUPA
esenţiali sunt suficient de bine reprezentanţi,
  -Clasa a II-a, care cuprinde alimente în care   Nimic
esenţial, cu
proteinele sunt sărace în unii aminoacizi excepţia
esenţiali,   1   Grăsimi şi dulciuri uleiurilor
  -Clasa a III-a,  care cuprinde alimente cu vegetale care
proteine din care lipsesc în totalitate anumiţi conţin acizi
aminoacizi esenţiali. esenţiali.
  Carne şi derivatele,
  2   Proteine, fier
peşte, ouă
  Vitamine (A,
  Lapte, lactate, D, B2),
  3
brânzeturi aminoacizi
esenţiali
  Glucide
sănătoase,
  4   Fructe
enzime,
vitamina C
  Fibre,
  5   Legume vitamine ,
săruri minerale
  Amidonoase   Vitamina B1,
(produse şi derivate
  6
din cereale şi glucide cu
leguminoase uscate) absorbţie lentă
 Când ne spǎlǎm pe cap,
punţile de hidrogen se rup,
ele se vor reforma in alte
poziţii asigurând trainicia
pǎrului nostru.
Dacǎ şamponul folosit este
foarte acid (pH=1-2) punţile de
hidrogen şi cele saline nu se mai
formeazǎ, pǎrul devine fragil si
fǎrǎ strǎlucire. Dacǎ pH-ul este
unul bazic (8,5) dǎuneazǎ de
asemenea pǎrului.
 Sapunul cu un pH Parul si pielea sunt si ele
parti ale organismului si ar
necorespunzator trebui sa folosim produse
usuca tenul si irita cosmetice cu pH aproximativ 5,5
astfel glandele deci slab acide pentru a
sebacee. neutraliza alcalinitatea
introdusa de apa sau
detergenti.
 Saliva actioneaza ca un
tampon neutralizand pH-ul acid
al cavitatii bucale si astfel
Amidonul crud din plante
impiedicand demineralizarea
coboara pH-ul, in timp ce
smaltului.
amidonul preparat termic
Folosirea gumei de poate fi periculos ca
mestecat dupa consumul de zaharul.
dulciuri spre deosebire de
clatirea cu apa, stimuleaza
secretia salivara, tamponeaza
pH-ul.
 Pe langa marirea
Consumarea de consumului de apa,
alune sau branzeturi la yoga, meditatia si orice
sfarsitul mesei dar nu si combina respiratul
a merelor compenseaza adanc, relaxarea,
scaderea pH-ului indus mersul, ajuta la
de dulciuri. reducerea aciditatii si
Consumul multor imbunatatirea balantei
fructe si legume ajuta la pH-ului.
pastrarea optima a
nivelului pH-ului.
 Analiza sangelui este
considerata cea mai buna metoda de
determinare a pH-ului , o alta metoda
de determinare este si testarea urinei.

 Stresul, infectiile genereaza stari

acide si scad valoarea pH-ului.
 morcovi = 5,2 Suc de portocală
 sfeclă = 7 - 7,8 sau de măr = 3,5
 Acid de baterie = 0,5 Bere = 4,5
 Acidul cartofi = 5 - 5,8 Ploaie acidă = 5,0
 struguri = 5,4 - 6,5 Cafea = 5,0
 grâu gastric = 1,5-2 Ceai = 5,5
 Suc de lămâie = 2,4 Lapte = 6,5
 Cola = 2,5 Sânge = 7,34-7,45
 Oţet = 2,9
ELEVI :
B. Mihaela

C. Florin

G. Adina

M. Radu

P.Cosmin

Clasa a XII a F