Principiile active sunt metaboliți ai organismului vegetal luând partea activă la

metabolismul plantei producătoare, plantele devenind importante ca plante medicinale în

funcție de conținutul lor în aceste principii active. Principiile active iau naștere din precursori
din aceeași plantă, îndeplinesc o anumită funcție fiziologică și sunt depozitați sau degradați
la sfârșitul activității lor. Principiile active prezente în plantele medicinale sunt cele care dau
efectul terapeutic. Pot fi produse ale metabolismului primar rezultate în urma procesului de
fotosinteză sau produse ale metabolismului secundar al plantelor. Ca exemple de principii
active pot fi enumerate: alcaloizi, pectine, saponinele, taninurile, mucilagiile, gumele,
flavonoide, lipide. Fiecare plantă, în principiu, prezintă interes pentru o anumită substanță
activă, care poate fi izolată prin procedee industriale.
 Heterozidele sunt combinații organice de origine vegetală formate dintr-o parte glucidică
și una neglucidică numită aglicon sau genină. Heterozidele care au partea glucidică formată
din glucoză = glucozide, iar cele cu partea glucidică formată din oze = glicozide. Agliconul
reprezintă partea specifică a combinației și are o structură chimică foarte variată. Glicozidele
și glucozidele poartă denumirea de heterozide.
Clasificarea heterozidelor în funcție de natura agliconului:
• Tioheterozide
• Antracenozide
• Heterozide cardiotonice
• Saponozide
• Flavonoide
• Taninuri
• Substanțe amare
 Tioheterozidele sunt glicozide sulfurate deoarece în urma hidrolizei pun în libertate
un ulei volatil cu gust înțepător, iute, numit senevol.
Antracenozide sunt heterozide naturale cu acțiune purgativă sau proprietăți
tinctoriale, al caror aglicon este un derivat de antrachinonă.
Saponozide
În medicina populară se utilizează un număr mare de plante medicinale ca
expectorante. S-a observat faptul că decoctul preparat din unele plante prin agitare produc o
spumă abundentă și persistentă ca și săpunurile. Principiile active dotate cu aceste
proprietăți au fost denumite saponine. Ele se caracterizează prin următoarele proprietăți:
• soluțiile lor apoase prin agitare produc spumă abundentă și persistentă;
• irită faringele, mucoasa nazală, produc strănut;
• distrug globulele roșii și sunt toxice pentru pești;
• sunt substanțe incolore și cristalizate;
• sunt solubile în apă și alcool diluat și insolubile în petrol.
Flavonozidele se găsesc sub formă de heterozide în flori, frunze, fructe. Sunt în
general substanțe cristalizate, parțial solubile în apă, solubile în alcool și insolubile în
cloroform. Sunt utilizate în tratamentul maladiilor legate de permeabilitatea capilarelor.
Aceste principii active sunt cuprinse în grupa substanțelor cu propietăți de vitamine. Unii
derivați flavonici au propietăți diuretice, alții au propietăți hemostatice, hipotensiuni. Fac
parte din grupa antioxidanților.
 Taninurile sunt substanțe de origine vegetală, neazotate cu o compoziție chimică
complexă au gust astringent. Unii consideră că taninurile sunt acele substanțe naturale care
au proprietăți de tăbăcire. Se mai numesc și materii tanante, în regnul vegetal sunt foarte
răspândite.
Proprietăți:
•substanțe colorate de la galben la brun rar cristalizate;
•sunt solubile în apă cu care dau soluții coloidale;
•ușor solubile în alcool;
•precipită proteinele;
•au acțiune astringentă – propietăți pe care se bazează utilizarea lor în tratamentul
diareic;
•taninurile formează prin precipitare, o peliculă de proteină care acționează ca un
protector mecanic folosit în tratamentul arsurilor;
•taninurile au acțiune hemostatică;
•reprezintă antidot în intoxicațiile cu alcaloizi.
Principiile amare sunt compuși cu gust foarte amar și netoxici care determină mărirea
secreției gastrice fără să exercite o acțiune pronunțată de resorbție. Se găsesc sub formă
liberă în numeroase plante indiferent de poziția lor sistematică.
 STYPHNOLOBIUM JAPONICUM - Salcâm japonez
Arbore cu frunze alterne, compuse, asemănătoare cu frunzele de salcâm cu vârful ușor
ascuțit. Florile sunt alb-verzui cu nuanța galbena. Produsul vegetal se recoltează în
momentul în care primele flori se deschid astfel încât produsul este alcătuit în majoritate din
boboci, care sunt de culoare verde și galben. Florile au 5 petale galbene și 10 stamine.
Mirosul este slab și gustul ușor amar. Produsul este utilizat pentru extragerea rutozidei care
se folosește sub formă de comprimate în tratarea cazurilor provocate de tulburarea
permeabilității capilare.
 SABUR- Aloe
Aloe este produsul obținut prin concentrarea sucului aloifer al frunzelor diferitelor
specii de Aloe (Liliaceae). Sunt plante cu frunze îngust - triunghiulare, suculente, marginea
dințată sau spinoasă, dispuse în rozete bazilare sau în vârful tulpinilor înalte. Scalpul florifer
poartă flori roșii sau galbene. În primul rând frunzele se taie de pe tulpină, se așează pe
marginea unui jgheab de lemn înclinat, sucul colectându-se într-un vas. În al doilea rând prin
introducerea frunzelor fragmentate în apă fierbinte timp de 10 secunde. Sucul obținut se
concentrează prin evaporare rezultând 2 sorturi după timpul în care se face evaporarea. Aloe
hepatică se obține prin evaporarea îndelungata al mediul ambient. Aloe lucida se obține prin
evaporare la temperatură ridicată. Conține aloinași alți derivați antracenici. În funcție de doză
poate fi tonic-stomachic(0,01 - 0,02g), laxativ(0,10 - 0,25g), purgativ(0.25 - 1g). Acțiunea
purgativă este însoțită de congestionarea organelor abdominale este contraindicat în sarcină,
hemoroizi, varice.
 RADIX GENTIANAE - Gențiana
Gențiana este o plantă perenă cu rizom vertical iar în primii 10-20 ani partea aeriană a
plantei este reprezentată de frunze bazale cu marginea întreagă. Tulpina este ramificată,
florile galbene cu pete brune, înflorește în luna iulie și în luna august. Trăiește până la 60 de
ani și produce rizomi cu rădăcini ce pot fi recoltați numai dupa 10-15 ani. Rădăcina este un
tonic amar și se administrează sub formă de tinctură sau extract moale.
 SAPONARIA OFFICINALIS- Săpunărița
Săpunărița este o plantă perenă cu rizomi din care se formează stoloni, rădăcini,
lăstari sterili și fertili. Crește de-a lungul râurilor și preferă locurile nisipoase. Se
recoltează rădăcinile spre sfârșitul perioadei de vegetație, mai exact în luna august. Se
folosește ca expectorant în bronșite, tuse, are aplicații în industria alimentară și textilă
datorită propietăților spumefiante si detergente.
 HAMAMELIDIS FOLIUM - Frunză de nalbă mare
Produsul utilizat este frunza plantei Hamamelidis virginiana, familia
Hamamelidaceae. Frunzele se utilizează datorită taninului ca: astringent şi hemostatic
iar sub formă de tinctură sau extract fluid se utilizează ca antidiareic.
 GEUM URBANUM – Cerențel
Cerențel este o plantă perenă cu numeroase rădăcini adventive. Tulpina se termină
printr-o floare formată din cinci petale lungi și numeroase stamine. La noi o întâlnim în
regiuni deluroase, de preferință la marginea pădurilor umede. Produsul vegetal (rizomul și
rădăcinile) se recoltează toamna. După recoltare se spală bine și se usucă. Rizomii sunt
formați din bucăti drepte pivotante de culoare brun-închis iar suprafața este striată fin și
acoperită de numeroase radicele. Conțin taninuri care se administrează sub formă de
tincturi, infuzie, decoct chiar sirop în hemoragii și ca antidiareic.
 Heterozidele cardiotonice sunt substanțe naturale cu structura chimică asemănătoare
și caracterizată printr-o acțiune specifică asupra sistemului cardiovascular.
Cea mai mare importantă utilizare a acestor principii active este în tratamentele
insuficienței cardiace congestive (acumularea anormală de sânge într-o anumită cavitate a
corpului).
 DIGITALIS PURPUREA - DEGEȚELUL ROȘU

FAM. Plantaginaceae
Denumiri populare: degețel roșu, degetărița, năpâstrocel, țâța oii .
Descriere: Originară din Europa Centrală și America de Nord, la noi este întâlnită atât în
flora spontrană la marginea padurilor, în poieni sau este cultivată ca plantă medicinală pentru
extragerea digitalinei.
Produsul vegetal recoltat: Planta înflorește în lunile iunie-septembrie, are flori au petalele
dispuse în forma unui degetar tubular, de unde și denumirea sugestivă pe care o poartă;
fructul este o capsula ovoidă biloculară cu caliciu persisten. Se recoltează pentru uz
terapeutic, frunzele plantei (Folium Digitalis Purpurea) ce pot fi culese atât în primul an de
vegetație cât și în al doilea.
Răspândire: În aria generală de răspandire naturală a genului, specia Digitalis purpurea
este considerată ca element vest-european. Spre est, arealul natural este limitat de lanțul
Munților Alpi, spre nord ajunge până în sudul Peninsulei Scandinave, unde ocupă coasta
vestică, iar limita sudică o constituie partea de jos a Peninsulei Iberice. În America de Nord se
întâlnește numai ca element subspontan și sporadic. În aceeași situașie degetelul roșu mai
apare in Chile, sudul Australiei și în Noua Zeelandă. atât în Europa, cât și în America de Nord,
începuturile culturii sunt semnalate după primul război mondial. Crește pe la marginea
padurilor și tufișurilor, prin locuri necultivate, poieni.
 Digitoxina - Digitalin

Prezentare farmaceutică: Soluție hidroalcoolică glicerinată continând digitoxina 1 mg/ml

sau 50 picături.
Acțiune: Tonicardiac, crește forța de contracție a miocardului, corectează insuficiența
cardiacă, mărind debitul cardiac, cu ameliorarea irigării țesuturilor, scăderea presiunii
venoase, îndepartarea congestiei și edemelor, creșterea diurezei; micșorează frecvența
sinusală; întârzie conducerea atrio-ventriculară, diminuând ritmul ventricular în fibrilația
atrială și alte tahiaritmii supraventriculare. Acțiunea se instalează lent (începe la 2-5 ore, este
maximă la 6-10 ore de la administrarea unei doze orale, concentrația plasmatică constantă se
obține după 24-28 zile de tratament), și este durabilă (în condițiile digitalizării complete
compensarea se menține cca 18 zile dupa oprirea tratamentului), cu posibilitatea de
acumulare.
 Digitoxina- Digitalin
Reacții adverse:
Eficacitatea terapeutică maximă este uneori însoțită de reacții adverse de tip toxic: greață,
salivație, vomă, anorexie, diaree, dureri abdominale, cefalee, stări de rău, somnolență, stare
confuzivă (mai ales la bătrâni), tulburări de vedere (culori), bigeminism, tahicardie
supraventriculară, defecte de conducere, bloc; în cazuri extreme poate fi declanșată fibrilația
ventriculară (favorizată de hipokaliemia prin tratament diuretic brutal); rareori urticarie,
eozinofilie, trombocitopenie (alergică), ginecomastie.
Contraindicații:
Bradicardie marcată (sub 60/minut), extrasistole ventriculare polimorfe sau ritmate,
tahicardie ventriculară; prudentă în caz de leziuni miocardice acute (miocardita
reumatismală, infarct acut de miocard) și bloc parțial; se recomandă doze mici dacă
bolnavul a primit un alt digitalic înaintea începerii tratamentului; de asemenea, doze
mai mici la hepatici, la bolnavi cu insuficiență renală severă și la batrâni, la nou-nascuți
și la imaturi, în prezența hipoxiei prin insuficiență respiratorie, la hipotiroidieni, în
infarctul de miocard recent, în caz de hipokaliemie sau hipercalcemie. Se vor evita
sărurile de calciu intravenos și aminele simpatomimetice (risc sporit de aritmii severe);
prudența la bolnavii sub tratament diuretic intensiv sau care abuzează de purgative, la
cei care primesc extract paratiroidian sau doze mari de vitamina D, glucocorticoizi,
corticotrofină, carbenoxolonă, amfotericina B (risc de aritmii prin hipokaliemie)
 Digoxinul - Digoxinum

Prezentare farmaceutică
Comprimate conținând digoxina 0,25 mg (flac. cu
40 buc.) soluție hidroalcoolică glicerinată pentru uz
intern conținând digoxină 0,5 mg/ml sau 30 picături
(flac. cu 10 ml); fiole a 2 ml soluție injectabilă
conținând digoxină 0,5 mg (cutie cu 5 buc.).
Acțiune terapeutică
Glicozida tonicardiacă cu acțiune intensivă, relativ
rapidă (apare la 1-2 ore, este maximă la 6 ore după
administrarea orală; apare la 20 de minute, este
maximă la 1,5-3 ore după injectarea i.v.; concentrația
plasmatică constantă se obține după 6-7 zile de
tratament) și de durata relativ scurtă (la bolnavii
complet digitalizați decompensarea survine după 5-6
zile de la oprirea medicației).
 Deslanozid - Deslanosidum

Prezentare farmaceutică
Fiole a 2 ml soluție injectabilă conținând
deslanozidă 0,4 mg.
Acțiune  terapeutică
Tonicardiac cu acțiune intensă, rapidă
(apare în 10-30 minute, este maximă după 1,5-3
ore de la injectarea intravenoasă) și de durată
relativ scurtă (în conditiile digitalizării complete
compensarea se menține în medie 6 zile după
oprirea medicației). 
 Deslanozid
Reacții adverse
Supradozarea poate provoca greată, vomă, cefalee, amețeli, tulburări de vedere,
parestezii, confuzie (la bătrâni), bradicardie marcată, bloc atrio-ventricular, aritmii
ectopice; foarte rar erupții alergice, eozinofilie, purpura trombocitopenica,
ginecomastie.
Contraindicații 
Bloc atrio-ventricular, bradicardie marcată, tahicardie ventriculara, bigeminism,
pericardită constrictivă; prudentă la bolnavii cu miocardită; prudență și doze mici în
insuficiență renală și la bătrâni, la nou-născuți și la imaturi. În timpul tratamentului
nu se injecteaza calciu intravenos, nu se administrează amine simpatomimetice;
prudență în folosirea chinidinei și când se administrează doze mari de diuretice cu
acțiune intensă (atenție la hipokaliemie - risc de aritmii ectopice severe). 
 Imagini cu heterozide

DIGITALIS PURPUREA - Digoxinul - Digoxinum

DEGEȚELUL ROȘU
Va multumesc pentru atentie!