BISERICA

CATOLICA
 BISERICA CATOLICĂ (DIN GREACĂ ΚΑΘΟΛΙΚΌΣ, ÎN TRADUCERE „UNIVERSAL”,
DERIVAT DIN ΚΑΤ'ΌΛΟΝ, „CARE FORMEAZĂ UN ÎNTREG”) ESTE TOTALITATEA
CREDINCIO Ș ILOR UNI ȚI PRIN CREZUL APOSTOLIC ȘI SFINTELE TAINE SUB
AUTORITATEA PAPEI ȘI A EPISCOPILOR AFLA ȚI ÎN COMUNIUNE CU EL. CATOLICII
CONSTITUIE CEL MAI NUMEROS GRUP RELIGIOS DIN LUME, CU NUMEROASE
ORDINE CĂLUGĂRE ȘTI. BISERICA CATOLICĂ ESTE FORMATĂ DINTR-UN NUMĂR
DE BISERICI PARTICULARE, DEFINITE PE CRITERII TERITORIALE ȘI RITUALE. ÎN
SFERA DE INFLUEN ȚĂ OCCIDENTALĂ BISERICILE PARTICULARE SUNT NUMITE
DIOCEZE, IAR ÎN SFERA DE INFLUEN ȚĂ ORIENTALĂ, EPARHII. TOATE ACESTE
ORGANIZA ȚII AU ÎN FRUNTEA LOR UN EPISCOP, CONSIDERAT DE CREDINCIO ȘI
CA FIIND SUCCESOR DIRECT AL APOSTOLILOR. ÎN FRUNTEA COLEGIULUI
EPISCOPILOR SE AFLĂ EPISCOPUL ROMEI, CUNOSCUT SUB NUMELE DE PAPĂ,
CARE ESTE VĂZUT DE CREDINCIO ȘII CATOLICI DREPT SUCCESOR DIRECT AL
SFÂNTULUI PETRU, ÎNTÂISTĂTĂTORUL COLEGIULUI APOSTOLILOR LUI ISUS
CRISTOS.

BISERICA CATOLICĂ NUMĂRĂ PESTE 1,27 MILIARDE DE CREDINCIO ȘI.

BISERICA CATOLICĂ DESFĂ ȘOARĂ SERVICIILE RELIGIOASE DUPĂ MAI MULTE

RITURI, ÎNTRE CARE CEL MAI RĂSPÂNDIT ESTE RITUL LATIN, PRACTICAT DE
BISERICA ROMANO-CATOLICĂ. UN LOC IMPORTANT ÎL ARE RITUL BIZANTIN,
PRACTICAT ÎNTRE ALTELE DE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA.
BAZILICA SFÂNTUL
PETRU
BAZILICA SFÂNTUL PETRU (ÎN ITALIANĂ BASILICA DI SAN PIETRO) DIN ROMA
SE GĂSE ȘTE ÎN CETATEA VATICANULUI, ÎNĂUNTRUL STATULUI PONTIFICAL, ÎN
MONUMENTALA PIAZZA SAN PIETRO. EDIFICIUL, LUNG DE 186 METRI,
ÎNĂL ȚIMEA CUPOLEI DE 119 METRI, ȘI CU O SUPRAFA ȚĂ TOTALĂ DE PESTE
15.000 M², ESTE CEA MAI MARE BISERICĂ DIN LUME. BAZILICA SFÂNTUL PETRU
ESTE UNA DIN CELE PATRU BAZILICI PATRIARHALE DIN ROMA, ALĂTURI DE
BAZILICA SAN GIOVANNI IN LATERANO, BAZILICA SANTA MARIA MAGGIORE ȘI
BAZILICA SFÂNTUL PAUL DIN AFARA ZIDURILOR.
Fatada
Fațada în stil baroc este dominată de
statuile Mântuitorului, a sfântului Ioan
Botezătorul și a 11 apostoli (cea a
sfântului Petru se găse ște în interior). În
mijloc se află loggia binecuvântării
papilor, de unde este împăr țită
binecuvântarea festivă "urbi et orbi".
Deasupra intrării principale se poate
admira mozaicul "Navicella" de Giotto.
Poarta centrală de bronz este o operă a
lui Filarete, care a fost concepută în
1445 pentru vechia bazilică. Poarta din
dreapta se deschide numai cu ocazia
"anilor sfinți".
 Interiorul
Altarul principal.
Planul bazilicii este în forma unei cruci latine cu trei "nave". Între
stâlpii navei centrale, de la transept la absidă, se găsesc 39 de
ni ș e, fiecare cu statuia unui sfânt întemeietor al unui ordin
religios. În interior se poate admira un mare număr de statui în
marmură, travertin sau bronz, printre care monumente funebre de
Bernini (mormântul Papei Alexandru al II-lea), Antonio del
Pollaiolo (mormântul Papei Inocen țiu al VIII-lea), Arnolfo di
Cambio (statuia Sfântului Petru) și de Antonio Canova
(mormântul Papei Clement al XIII-lea).
De o neasemuită frumuse ț e este grupul sculptural "Pietà" al lui
Michelangelo, realizat în tinere țe.
Faimoasa Pietà.
În mijloc, sub cupolă, se află altarul principal al papilor, dominat
de un baldachin înalt de 29 metri, realizat în bronz de Bernini. În
cele patru coloane de sus ț inere a cupolei se află ni ște ni șe ce
con ț in patru statui monumentale ale Sf. Andrei, Sf. Longinus, Sf.
Elena ș i Sf. Veronica. În absidă se găse ște Scaunul episcopal al
Sfântului Petru, sus ț inut de statuile a patru sfin ți învă țători ai
Bisericii: Sf. Ambrozie, Sf. Augustin, Sf. Atanasie și Sf. Ioan Gură
de Aur.
Din apropierea coloanelor de sus ținere a cupolei se coboară în
grota Vaticanului, care reprezintă cripta bazilicei, unde sunt
resturile clădirii ini ț iale și ale unui vechiu cimitir, unde ar fi fost
mormântul Apostolului Petru. Aici se găsesc numeroase morminte
ale unor papi, cardinali și prin ți laici.
Din punct de vedere artistic, bazilica "Sfântul Petru" reprezintă
triumful barocului roman, într-un moment al istoriei europene, în
care Biserica Catolică căuta să se impună ca prestigiu fa ță de
cre ș terea puterii statelor na ționale, Fran ța și Spania.
Bazilica "Sfântul Petru" este sediul
principalelor manifestări ale cultului
catolic și are o func ție solemnă cu
ocazia celebrării sărbătorilor "Na șterii
Domnului", "Pa ștelui", ritualilor din
Săptămâna Mare, proclămării noilor papi
și funeraliilor celor defunc ți.

În nava laterală dreaptă au avut loc în

anul 1870 ședin țele Conciliului Vatican I.
 Istoria bisericii Romano-Catolica
Conform doctrinei catolice, Isus din Nazaret a fondat o
comunitate cre ștină organizată ierarhic și cu autoritate, condusă
de apostoli (primul a fost Petru). După aceea, apostolii și primii
adep ți ai lui Isus au format o biserică organizată.
O scrisoare scrisă în jurul anului 10 de Igna țiu de Antiohia este
cel mai vechi text conservat azi în care se folose ște termenul  ἡ
καθολική ἐκκλησία  (Biserica catolică).
Episcopul Romei a avut primat universal încă de la inceput,
acesta venind însu și de la Petru care a primit misiunea Divină de
a întări pe fra ții săi în credin ță, ulterior primatul Episcopului
Romei s-a văzut în primul secol din scrisoarea lui Clement I care
a trimis o epistolă Corintenilor spre a stinge un conflict local (de și
Sf. Apostol Ioan era în via ță și era mult mai aproape de Corint
decât Clement, totu și corintenii au apelat la Papa Romei pentru a
le rezolva neîn țelegerile). După unii, Primatul Roman se
datorează unor motive politice: Roma a fost capitala Imperiului
Roman până la data de 11 mai 330, însă ideea de primat politic
apare mai târziu la Biserica din Constantinopol, care dorea
primatul
Catolicismul
Catolicismul este un sistem doctrinar exprimat în teologia
latină și tradi ția Bisericii romano-catolice. Catolicismul se
deosebește atât de ortodoxie cât și de protestantism prin:
primatul papal, filioque, azima, purgatoriu etc. Catolicismul
folosește metoda scolastică tomistă introducând concepte
filozofice în formularea dogmelor, care sunt decizii ale unei
autorități infailibile în materie de credin ță (papa) și nu de
mărturisire de credin ță.
Catolicismul este una dintre cele trei ramuri
ale creștinismului, împreună
cu ortodoxismul și protestantismul, o confesiune cre ștină
care recunoaște primatulpapei din Vatican. Alte
caracteristici ale acestei religii sunt infailibilitatea lui în
materie de dogmă și de morală, purcederea „Sfântului
Spirit” de la Dumnezeu-Tatăl și de la Dumnezeu-Fiul și
existența purgatoriului. 
Proiect realizat de:
Ciobanu Cristian
Bîrsa Gheorghe
Burlaca Mihail
Bețivu Cristi-Valentin
Vicol Andrei