Arta pe teritoriul României în secolul al XIV-lea

• Constituirea statelor medievale în sec. XIV

• Țăra Românească
• 1324- fiind consolidat prin victoria lui Basarab I ,,Intemeietorul” în 1330 împotriva oastei maghiare conduse
de Carol Robert de Anjou la Posada (moment ilustrat de Cronica pictată de la Viena)
• Moldova -1359 consacrarea statului independent prin victoria lui Dragoș împotriva statului feudal maghiar
• Transilvania- declinul dinastiei arpadiene a favorizat un real progres în viața economică-socială datorită
sprijinului acordat orașelor transilvane de către reprezentantul noii dinastii angevine , în paralel existând
vechi tendințe autonomiste reprezentate de acele terrae românești din Făgăraș, Hațeg, Bârsa, Maramureș).
• Întemeierea noilor state a fost urmată de înființarea unor mitropolii care fiind sub tutela ecumenică a
patriarhiei de Constantinopol au atras integrarea deplină a culturii românești și artei în sfera de influență a
celei bizantine, la acestea adăugându-se prin intermediul Transilvaniei și Ungariei în Țara Românească și
Poloniei în Moldova, elemente ale culturii și artei occidentale – grefate pe fondul autohton- ce a dat naștere
unei sinteze originale ce-i conferă artei românești medievale un loc aparte în contextul european.
• În primele decenii de existenţă Voievodatul Moldovei s-a aflat în legături strânse, prin Maramureş, cu civilizaţia
occidentală şi mai puţin cu lumea şi cultura balcanică. Prin aceasta se explică faptul că prima biserică de zid,
ridicată pe primul voievod al Moldovei şi anume Biserica necropolă de la Rădăuţi să fie un edificiu de tip
occidental, mai exact o bazilică romanică cu trei nave şi boltă cilindrică, împărţită însă după ritul ortodox, cu
pronaos, naos și absidă. Mai târziu Principatul Moldovei prin intermediul Munteniei (Valahiei) va deveni
receptiv la formele artistice ale lumii balcanice. Aşa se face că triconcul de origine sârbească -înpământenit în
Ţara Românească, a pătruns în aceeşi vreme şi în Moldova, cum dovedeşte biserica Sf. Treime din Siret
construită de Petru Muşat (1375-1391). Totuşi, spre deosebire de biserica mănăstirii Cozia din Valahia, fidelă
tradiţiei arhitecturale şcolii balcanice, biserica din Siret prezintă unele deosebiri faţă de această tradiţie, ca de
pildă renunţarea la nişele şi pilaştrii de sprijin din naos, această încăpere căpătând altfel o formă mai simplă şi
mai unitară.
• Spre sfârşitul sec. XIV, când Petru I MUŞAT începe o adevărată campanie de construcţii militare şi bisericeşti, şi
mai ales pe vremea lui Alexandru cel Bun, când Moldova cunoaşte un având considerabil al economiei şi
culturii, începe tot mai mult să se contureze originalitatea arhitectonică. Din ruinele unor biserici care vădesc o
perioadă de experimentări, din frumoasele manuscrise, cu sau fără miniaturi, realizate de celebrul Gavriil Uric,
călugăr de Neamţ şi scrib al cneaghinei Marina, precum şi din câteva piese remarcabile de broderie ajunse
până la noi, se vede că aceasta a fost perioada în care mediul artistic moldovenesc, în plin proces de formare,
începuse să-şi imprime, în toate genurile de artă, o viziune proprie despre frumos, punând astfel bazele celui
mai original fenomen de cultură al poporului român din evul mediu: arta moldovenească. Ea va atinge apogeul
în epoca lui Ştefan cel Mare, perioadă de maximă înflorire politică şi cultură a statului moldovenesc.
Arhitectura fortificată
• Perioada de consolidare a statelor feudale românești a stat sub semnul
a două curente: cel occidental romano-gotic răspândit de șantierele
active pe teritoriul Transilvaniei și curentul oriental (bizantin) venit pe
filiera țărilor slave (Bulgaria și Serbia), ambele deținând primatul în
asimilarea și prelucrarea artei bizantine a epocii Paleologilor (sec. XIV)
• Influența occidentală- concepții planimetrice: la ruinele cetăților
construite în Țara Românească (cetatea Argeșului, cetatea Severinului
(dărâmată de turci în 1524- cu 2 incinte de plan dreptunghiular cu
ziduri groase de 2-4 m făcute din amestec de piatră de râu și blocuri de
piatră fățuită luate de la vechiul castru roman de la Drobeta).
 Cetatea
Severinului

Castrul roman de la
Drobeta
 Cetatea
Neamțului-
Moldova, cu
ziduri groase de
3m, plan
Cetatea neregulat
Argeșului-
Poenari-
plan
poligonal
neregulat
cu 5
turnuri –
unul
prismatic
din sec.
XIII și 4
cilindrice
din prima
jumătate
a sec. XIV ,
cu șanț,
pons levis
(folosită de
Negru
Construită în
Vodă cu 1 vremea lui Petru I
turn , Mușat (1374-1391)
refacută
de Vlad
Țepeș în
sec. XV,
când se
adaugă
celelalte 3)
 Asediată în 1476 de oștile turcești conduse de
Mahomed al II-lea, turnurile pătrate de colț și-au
dovedit ineficacitatea în fața artileriei

Etape:
• Cetatea de scaun a Sucevei-
Petru II Mușat,
reședința domnească a fost
opera unor meșteri de școală Ștefan cel
occidentală, cu săli de recepție, Mare și
paraclis Alexandru cel
Bun; în timpul
• Construită de Petru I Mușat (a lui Petru
mutat capitala principatului
Moldovei de la Siret la Suceva-
Rareș(1527-
importanța strategică), 1538)- atacată
reconstruită de Ștefan cel Mare de Soliman
Magnificul
• Contraescarpă pe latura estică
Meterezele zidului de
incintă
Cea mai mare clădire cu caracter militar a Moldovei-Cetatea Albă, 30.000 mp, incinte multiple, nucleul –citadela castel, situată pe fortul genovez restructurat
Transilvania

• Cetăți fortificate ale voievozilor maramureșeni –Cuhea (Bogdăneștii)

Cetatea Timișoarei
Timişoara devine o cetate şi un oraş cunoscut în
Europa prin prezenţa regelui Ungariei-Carol Robert
de Anjou, care ridică o cetate de piatră şi un castel la
Timişoara-oras creştin european
- martie 1307 este documentată prima sa vizită la
Timişoara
- 1308-1315 meşteri italieni dărâmă vechea cetate
de pământ şi ridică zidurile de piatră, la sud de
acesta pe o mică insulă neinundabilă ridicând
castelul (azi sediul Muzeului Naţional al Banatului):
cu o tehnică specifică zonelor mlăştinoase: piloni de
stejari înfipţi adânc peste care se întinde o platformă
de cărămidă şi apoi zidul de piatră, cu turnuri
rotunde la colţuri /specifice arhitecturii gotice,
pentru a avea tir de tragere continuu
San Gimignano, Italia
Carcassone, Franța
Reședința fortificată construită de Carol Robert de Anjou la Timișoara- meșteri italieni

Cronica
pictată de la
Viena
Castelul Bran- edificiu militar destinat pazei trecătorii- 1377 cu
încăperi pentru soldați, castelan și familia sa

Donjon, Influență italiană-

metereze cu joc al volumelor,
creneluri acoperiș în pupitru
Castelul
Corvinilor
din
Hunedoara

Vechiul
nucleu-castru
regal, 1399

Analogii
castelul
conților de
Thuringia din
Wartburg
(Germania)
Interiorul capelei
Castelul din Wartburg
 19 noiembrie 1377, Ludovic I de Anjou (regele Ungariei) emitea un document care permitea
brașovenilor să își construiască o cetate din piatră în zona Branului. Legătura castelului Bran cu Vlad
Țepeș se concretizează spre sfârșitul secolului al XV-lea, când Iancu de Hunedoara, după ce pierde
tronul, îi oferă sarcina de a apăra acest loc de trecere spre Transilvania.
Castelul Bran- arhitectură rezidențială fortificată
Arhitectura ecleziastică
• Ilustrată de programul edilitar inaugurat de voievozii Țării Românești și
Moldovei
• Edificiile au dimensiuni corespunzătoare autorității și pestigiului
statelor independente nou create
• Biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeș- ctitoria lui
Basarab I intemeietorul (1350) – pură tradiție bizantină : plan cruce
greacă înscrisă, cu absidă flancată de pastoforii (proscomidie și
diaconicon), cupolă pe pandantivi, parament cu asize, turlă cu firide
oarbe, efect decorativ ,,dinți de fierăstrău,,
Planul triconc- planul trilobat

• Tismana, Vodița , Cotmeana (jud. Argeș) Cozia-ambele- ctitorii ale lui Mircea cel Mare-parament de cărămidă aparentă cu firide oarbe (necropola voevodului)
Bărația, Câmpulung
Moldova- influențe gotice- stilul moldovenesc

Sf. Nicolae
din Rădăuți
Sf. Treime din Siret
Banat- Hodoș-Bodrog
Sf. Nicolae din Râșnov
 Catedrala din Oradea- tipul planimetric hală- nu mai există azi (tip răspândit din Boemia, Polonia

Tipul bazilical cu
trei nave,
transept, cor cu 2
travee și absidă
poligonală; turn
clopotniță cu
Sibiu- fleșe; prototip
biserica pentru bisericile
parohială de la Ațel,
Mălâncrav
Ațel
Mălâncrav
Sf. Mihail din Cisnădioara -romanic
Valea
Viilor
 Pe cheia de boltă
Catedrala evanghelică din Sebeș apare stema
regelui Ludovick I
de Anjou, mort în
1382
- Corul gotic
racordat la bazilica
romanică

Geometria
goticului
matur

Peter
Parler din
Gmünd
A treia etapă de construcţie a Sebeşului, etapă ce a reprezentat
ridicarea corului, între anii 1360-1382, este considerată printre
primele încercari de realizare a unei biserici de tip hală din
Transilvania. De menţionat este faptul că pe una dintre cheile
de boltă ale corului apare stema regelui Ungariei, Ludovic de
Anjou.
În secolul al XIV-lea localitatea dispunea de însemnate resurse
economice care permiteau înlocuirea vechii bazilici romanice
cu o construcţie impozantă, reprezentativă pentru comunitate.
Resursele financiare s-au dovedit însă insuficiente, motiv
pentru care s-a ridicat doar corul tip hală, cu deambulatoriu,
care a fost racordat la corpul bazilical. Spre deosebire de restul
bisericii, corul este mai înalt şi are o dezvoltare longitudinală cu
trei nave de aceeaşi înălţime. Acesta este împărţit în 15 travee
boltite în cruce pe ogive şi despărţite prin stâlpi şi pilaştrii cu
câte o colonetă angajată. Înspre apus nava centrală dispune de
două travee pătrate de dimensiuni mai mari, iar înspre răsărit
acestea se continuă cu trei travee dreptunghiulare înguste .
Important la acest cor este decorul sculptural bogat, prin care
sunt reprezentate mai multe teme iconografice. Corul este
dominat de statui aşezate pe contraforţi sub baldachine ce
erau decorate cu frontoane şi fiale ajurate, prevăzute cu
fleuroane şi încoronate cu o cornişă cu patrulobi înscrişi în
pătrate arcuite. Din păcate, multe dintre aceste statui s-au
pierdut.
Iconografie sculptură:
Maria cu Iisus in braţe deasupra cărora se afla un înger cu aripile
deschise ce priveşte spre cer
Sf. Cristofor ce îl sprijină pe umăr pe Iisus copil, Ioan Botezătorul,
Sf. Urban cu viţa de vie şi trei apostolic
Sf. Iacob cu pălăria de pelerin, arhanghelul Gavril cu Maria (grupul
Buneivestiri)
Sf. Ecaterina cu atributul roţii, scena închinării magilor ce dă impresia
unei compoziţii neunitare datorită personajelor ce privesc în direcţii
diferite, şi cei trei regi ai Ungariei (Ştefan, Ladislau şi Emeric)
. Statuile de regi şi sfinţi, sunt tratate fără o atenţie deosibită asupra
detaliilor .

Acum aflată în interiorul bisericii, dar iniţial în exterior, este scena

rugaciunii de pe Muntele Măslinilor, unde se poate observa stângăgia la
nivelul proporţiilor, personajele fiind alungite ori înghesuite.

În special pe latura de nord a corului, dar şi pe un pilastru din interior se

observă o serie de personaje bizare, demonice, precum faunul ce este
reprezentat cu o frunte îngustă uşor încreţită, urechile legate direct de
unghiul interior al orbitei ochilor şi cu nasul turtit şi lat, acesta fiind un
caz unic în Transilvania.

În interior, la nivelul decorului,pe lângă numeroasele statui si console ―

consolele întruchipează îngeri stând ghemuit sau capetele unor
personaje , se întâlnesc capiteluri cu croşetă şi bolţi joase în cruce pe
ogive dispuse în secţiuni pătrate ce amintesc de decorul auster al
cistercienilor.

Influenţa gotică poate fi observată şi la nivelul ferestrelor. Deşi unele au

deschideri semicirculare specifice romanicului, altele au profilul frânt şi
Sf. Ladislau
Sf. Evanghelist Ioan

Vasile Drăguț,
“BISERICA
EVANGHELICĂ DIN
SEBEŞ,” Arhiva
Dragut, accessed
October 27, 2020,
https://vasiledragut.o
meka.net/items/show
/15.
 Bibliografie selectivă

Heitel, Radu, Monumentele medievale din Sebeş-Alba, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1967.
Virgil, Vatăşianu, Istoria artei feudale în ţările române, Ed. Academiei Republicii Populare Romîne, Bucureşti,
1959.
Roth, Victor, Geschichte der deutschen Baukunst in Siebenbürgen, Ed. Kessinger, Strassburg, 1905.
Varga, Livia, ,,Die mittelalterliche Baugeschichte der evanghelischen Kirche in Mühlbach”, Acta historiae artium,
nr. 25, Akadémiai kiadó, Budapest, 1979.
Rusu, Adrian, Arhitectura religioasă medievală în Transilvania, Ed. Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 2002.
Drăguţ, Vasile, Arta gotică în România, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979.
Arion, Gheorghe, Sculptura gotică în Transilvania, Ed. Dacia, Cluj, 1974.
Lespedea de mormânt a Comitelui Laurenţiu de Longo Campo datată la anul 1300, aflată în interiorul bisericii Bărăția din
Câmpulung-Muscel, sub altar.
Piatra de mormânt a domnitorului Vladislav I Vlaicu, Curtea de Argeș, biserica domnească, naos
Gisantul de pe mormântul
domnitorului Radu I.Biserica
Domnească Sf. Nicolae din Curtea de
Argeș, naos
 Frații Martin și Gheorghe din
Cluj, Sf. Gheorghe ucigând
balaurul , copie (originalul se
află în fața catedralei Sf.
Witus din Praga), 1373, bronz

2 lucrări
nepăstrate (topite
de turci –
eveniment relatat
de Evlia Celebi în
1660): statuile
celor 3 regi
canonzați-Ștefan,
Emeric și Ladislau
plasate în fața
catedralei din
Oradea și statuia
ecvestră a lui
Ladislau cel Sfânt.
Alba-Iulia - corul gotic
Portal –biserica evanghelică din Reghin
Noul limbaj decorativ al secolului al XIV-lea

• Programe iconografice adaptate cerințelor locale

• Catedrala din Alba-Iulia- stil romanic: motive precum friza cioplită cu
motive antropomorfe și zoomorfe, hieratism
• Corul gotic al bisericii din Sebeș- console decorate cu figuri umane și
chei de boltă cu elemente iconografice
• Statuile Sf. Petru și Pavel, episcopi și Maria
• Console în exterior: personaje vechi și nou testamentare încadrate
unor scene iconografice mai largi-Buna Vestire,Închinarea Magilor-
diferite stilistic- etape diferite, autori diferiți
Ornamentica
• Cheia de boltă cu floare de măceş (Rosa canina) găsită la fundaţia
unui stâlp din perioada gotică, indică faptul că aceste modificări pot fi
puse în legătură cu șantierul cistercian de la Cîrța, unde se regăseste
acelaşi motiv ornamental
• În voievodatele extracarpatice din motive de ordin ideologic sculptura
medievală este prevalent decorativă –ancadramente de ferestre,
motive vegetale stilizate, șiruri de funii în torsadă, rozete-echivalent al
rozaselor de la catedralele gotice
Pictura
• S-a aflat direct sub influența bizantină
• Manifestare: fresca (interior și exteriorul bisericilor)
• Icoana-iconostasul (catapeteasma)
• Miniatura
• Ansamblul pictural de sec. XIV de la Sântămărie Orlea (1311): cicluri
păstrate cu Patimile lui Christos, episoade din viața Mariei, Judecata
de Apoi pe peretele sudic –influențe din perioada Paleologilor și
apusene (italiene)
Artă de
tip aulic
Biserica din Streisângeorgiu- Teofil împodobea pe la 1313 cu frescă biserica ctitorită de cneazul Bâlea
tematica folosită –influențată de modele de tradiție monastică din Cappadocia
Criscior (jud. Hunedoara)

• Descoperiri recente au relevat tematica picturii și iconografia V.T și N.T, portretul cneazului Bâlea cu soția Vișa
și fiii lor, Adormirea M.D, Cina cea de Taină, Purtarea Crucii (confluențe est-vest-bizantine-gortice-tratarea
liberă a formei, elementul grafic predomină, contrast deschis-închis)

Laslau-fiul lui Bâlea

Sf. Rege
Ștefan
Ribița (jud. Hunedoara)
Râmeț (jud. Alba)
• pictura realizată la 1377 de zugravul Mihul de la Crișul Alb. De
asemenea, inscripțiile consemnează și numele arhiepiscopului
românilor ortodocși din Transilvania, Ghelasie, considerat de istorici
între primii ierarhi ortodocşi ai românilor ardeleni”
• Un alt strat de pictură de factură postbrâncovenească datează din
1749. Se pare că sub această pictură mai existau două straturi de
pictură anterioară.
Strei (jud. Hunedoara)
Sf. Apostoli
Bartolomeu și
Matei
Sf. Nicolae
 Ribița (jud. Hunedoara)

1404
Biserica Sf. Nicolae - Hunedoara
Biserica din Ghelința (jud. Covasna, cca
1330)

Răstignirea
Mălâncrav (jud. Sibiu), peretele de nord al navei-Prinderea lui Isus
Biserica nobililor Appafy- stilul este
emblematic pentru arta 1400
europeană- stil de curte-sinteză de
motive iconografice de la nord de Alpi și
din Trecento-ul italian
Bolta
corului,
cca 1400
Biserica evanghelică din Mediaș
• Spre sfârşitul sec. XIV, când Petru I MUŞAT începe o adevărată campanie de
construcţii militare şi bisericeşti, şi mai ales pe vremea lui Alexandru cel Bun, când
Moldova cunoaşte un având considerabil al economiei şi culturii, începe tot mai
mult să se contureze originalitatea ei arhitectonică. Din ruinele unor biserici care
vădesc o perioadă de experimentări, din frumoasele manuscrise, cu sau fără
miniaturi, realizate de celebrul Gavriil Uric, călugăr de Neamţ şi scrib al cneaghinei
Marina, precum şi din câteva piese remarcabile de broderie ajunse până la noi, se
vede că aceasta a fost perioada în care mediul artistic moldovenesc, în plin proces
de formare, începuse să-şi imprime, în toate genurile de artă, o viziune proprie
despre frumos, punând astfel bazele celui mai original fenomen de cultură al
poporului român din evul mediu: arta moldovenească. Ea va atinge apogeul în
epoca lui Ştefan cel Mare, perioadă de maximă înflorire politică şi cultură a statului
moldovenesc.