Alimentatia parenterala

Indicatii

 N.n cu greutate sub 1500g

 N.n cu aport nutritional insuficient >3 zile
 N.n cu urmatoarele afectiuni:
 SDR in cadrul bolii de membrana hialina
 Insuficienta cardiaca
 Hemoragie meningocerebrala
 Afectiuni chirurgicale:
- fistula endotraheala
- ileus meconial
 Indicatii
 Boli digestive severe:
- boala diareica cronica
- sindrom de intestin subtire
- sindrom de malabsorbtie
 Boli gastrointestinale acute:
- EUN
- colita pseudomembranoasa
 Definitie 
Asigurarea aportului nutritiv pe cale
intravenoasa astfel incat sa se asigure
nevoile de principii nutritive esentiale:
 hidrocarbonate,
 proteine,
 lipide
 electroliti,
 vitamine,
 oligoelemente,
 minerale.
PRINCIPALELE INDICATII
► Accesul la tractul intestinal este impiedicat din
motive anatomice sau functionale pentru o
perioada prevazuta de timp de peste 2-3 zile :
 prematuritatea < 32 saptamani si
<1 500g
 detresa respiratorie severa
 sepsis cu hipo sau hipertermie 
 stari morbide severe ce altereaza statusul
general
*Alimentatia enterala nu este cu desavarsire
contraindicata !
 Alimentatie parenterala periferica

 Utilizeaza vene periferice si solutii glucozate cu

conc.<12,5%
 Aport caloric adecvat prin adaos de grasimi emulsionate
AVANTAJE
o Evita complicatiile cateterului ,in special cele septice
DEZAVANTAJE
o Limiteaza numarul de vase periferice
o Necesita un volum crescut de fluide
o Risc crescut ptr. flebite si necroze
o Furnizeaza mai putin aport caloric
 Alimentatie parenterala centrala
 Foloseste cateter venos central:
Vena ombilicala,introdusa in vena cava inferioara
Vena jugulara
Vena subclavie
Vena femurala
 Montare :
-percutana
-tehnica chirurgicala cu denudare
Material folosit: cateter de silastic (introdus percutan prin vena periferica)
sau cateter radio opac de 1,3 mm introdus prin jugulara interna in VCS
 Cale venoasa centrala
► cand alimentatia parenterala este necesara
mai mult timp
► cand s-au epuizat venele periferice
► cand necesita mai multe aborduri venoase;
► necesara administrarea de solutii
hiperosmolare sau peste 12,5% glucoza
 Cale venoasa centrala
AVANTAJE
 Permite utilizarea unor concentratii crescute de glucoza
 Volume mici perfuzate aport caloric mare
 Solutiile hiperosmolare sunt mai bine tolerate(osmolaritate
max.=1250 mOsm);este posibila nutritia hipecalorica
 Se va folosi doar ptr. alimentatia parenterala prelungita
(peste 3 sapt)
DEZAVANTAJE
 Risc infectios crescut masuri de asepsie
suplimentara(manusi si masca)
 Complicatiile cateterismului:tromboze,embolii,sepsis(risc
crescut progresiv dupa 1 sapt)
 Ingrijirea infuziei parenterale

 Folosirea pompelor volumetrice ptr. a nu se infuza

volume excesive
 Folosirea de filtre ptr. oprirea solutiilor precipitate
 Infuzia lipidelor cu pompe separate cu jonctiunea
inchisa spre locul venei(mixarea lipidelor cu solutia
de TPN poate cauza precipitarea solutiei)
Beneficiile alimentatiei orale
precoce
► Stimuleaza maturarea intestinala,
► Efect trofic enteral
  toleranta mai buna a alimentatiei enterale viitoare 
  reducerea perioadei de alimentatie parenterala 
 scaderea numarului de explorari pentru infectie 
  ameliorarea cresterii ponderale 
 scaderea cantitatii reziduurilor gastrice
 cresterea gastrinei serice 
 scaderea incidentei osteopeniei de prematuritate 
 scaderea nr. de linii venoase centrale
 scade incidenta icterului colestatic
Momentul initierii
 Precoce -intre ziua I-ziua X
CONTRAINDICATII
 instabilitate cardiovasculara
 Tulburari circulatorii la nivelul tractului gastrointestinal care
pot determina o scadere a tolerantei digestive, sensibilitate
gastrica, rezidiu bilios
 Alimentatia enterala precoce
► Prezenta cateterului ombilical arterial nu mai
reprezinta o contraindicatie de alimentatie orala
minima (Davey 1992).
► Aceste aporturi enterale nu se vor socoti la
recomandarea volumului alimentatiei parenterale,
pana nu vor depasi 20 ml/kgc/zi.
 Pierderile insensibile de apa
Crescute mai ales la VLBW --- necesar hidric mai
mare

Depind de Valori:
-varsta gestationala; 750 – 1000 g: 64-82 ml/kg/zi
-varsta postnatala; 1001 – 1250 g : 56 ml/kg/zi
-incubator versus radiant 1251-1500g : 38-46 ml/kg/zi
termic;
-umiditate ambianta. 1500 g : 20-26 ml/kg/zi;
 AE precoce - cantitate
AVANTAJE
►stimularea cresterii intestinului - min 40%
din necesarul caloric,
► normalizarea ritmului de crestere al
intestinului aportul enteral trebuie sa
acopere 60% din necesarul caloric zilnic.
 PRACTIC
 Se va incepe cand n.n este stabil dpdv cardio-vascular(ziua
3)
 Alimentul folosit de preferat laptele de mama
 Cantitatea:
10 ml/kgC/zi impartit in 8-10 mese=alimentatie enterala
minima
se va creste cantitatea de LM cu 20 ml/kg/zi pana se ajunge
la alimentatie enterala totala
 Burrin: 12 ml/kgc/zi (10-20 ml)
 Practica genoveza: 10 ml/kgc/zi sub 1000g si 20 ml/kgc/zi
peste 1000g
 Alimente recomandate
►lapte matern prematur, proaspat sau
pasteurizat (incidenta neglijabila a
enterocolitei, mai ales dupa 30 sapt VG)
(Lucas 1990); fortifiere ulterioara.
►formule adaptate pentru prematur
(introducerea lor poate intarzia pana dupa
2-9 zile (pentru a diminua riscul de aparitie
a enterocolitei)
 Componentele alimentatiei
parenterale 
► fluide 
► -lipide 20%
► -proteine 6,5%
► -electroliti 
► -vitamine 
► -oligoelemente 
► -carbohidrati (volum variabil functie de celelalte
volume care sunt fixe)
 Proportia cuantificata
► greutatea (greutatea de referinta =
greutatea de la nastere sau greutatea
actuala cand aceasta depaseste pe cea de la
nastere)
► s-a recuperat scaderea postnatala
► varsta gestationala si postnatala 
► maladii supraadaugate 
► rezultatele monitorizarii paraclinice
 NEVOILE CALORICE
• Nevoile bazale:40-47 kcal/kgC/24h
• Activitate dinamica specifica:5-15 kcal/kg
• Stres hipotermic:0-10 kcal/kgC
• Pierderi scaun:10-15kcal/kg/24h
• Crestere :20-30kcal/kg/24h

TOTAL: 85-130KCAL/KgC/zi
 Circumstante care cresc nevoile
calorice
o Febra-fiecare grad peste 37 C :  cu 12%
o Insuficienta cardiaca:  cu 15-21%
o Interventia chirurgicala:  cu 20-30%
o Arsuri:  cu 50-100%
o Sepsis:  cu 40-50%
 NECESAR

PARENTERAL
ENTERAL
85-100Kcal/kg/zi
105-120KCAL/kg/zi

Neutralitate termica
50-60 kcal/kg/zi
 BALANTA HIDRO-ELECTROLITICA
 La nastere apa reprezinta cea mai mare parte din greutatea corpului
VG 32 sapt.=80% din G apa
 nivelul de lichide depinde de VG si varsta postnatala

A. NECESAR HIDRIC CRESCUT

Factori de mediu
-caldura radiantului
-fototerapia pierderile insensibile de apa
-umiditatea excesiva
-febra
-varsta de gestatie(pierderi crescute la varsta mica)
 B.Alte pierderi excesive
 Insuficienta renala:1/2 din pierderile de apa sunt de origine renala
nefrogeneza incompleta pana la35 de sapt.
capacitate redusa de concentrare a urinei
-prematuri 600mosm
-termen 800mosm
 Diuretice
 Pierderi gastro-intestinale
boli cardiace

 C.Necesar lichidian crescut boli respiratorii

boli neurologice
perturbarea ADH= edem cerebral
 A. Fluidele 
► 80-100 ml/kgc/zi, sau cu cantitatea tolerata
anterior si la care nou-nascutul era stabil.
► +/- 10-20 ml/kg/zi, functie de statusul
clinic, de curba greutatii sau diferite stari
speciale (vezi tabel 1, 2), pana la 150-175
ml/kg/zi.
 NECESARUL HIDRIC
 Individualizat ptr.fiecare pacient
 VG
 Varsta postnatala
 Boala NN
 Sistem de incalzire
-incubator= 65cc/kgC/zi
-masa radianta =180cc/kgC/zi
 Utilizare umidificarii, fototerapiei
 Suport respirator
 VLBW (<30 sapt. si < 10 zile)
Necesita:
► -incubatoare umidifiate (60-80%)
► -incubatoare nonumidifiate + acoperire cu
plastic/folie;
► -radiant termic + folie plastic (previne mai bine
pierderiule de caldura).

► N.B. Caldura radianta fara folie de plastic este

nociva deoarece evaporarea este mult accentuata.
 Necesarul este crescut cu
10-20% 
► fototerapie
► febra (plus 10% pentru fiecare grad Celsius
peste 38) 
► mediu termic cu umiditate crescuta peste
50%
Se va suplimenta aportul hidric daca
► Natremia > 150 mEq/l
► Scaderea ponderala > 5%/zi
► Scaderea ponderala totala > 20%
► Osmolaritatea urinara > 350 mOsm/l
► Densitatea urinara este crescuta (> 1020)
 Necesarul scade (restrictie
lichidiana) cu 10-20%
-ventilatie mecanica cu aer umed 
-insuficienta cardiaca
-detresa respiratorie
-insuficienta renala
-persistenta de canal arterial
-bronhodisplazie
-incubator cu pereti dublii.
 Se va restrange aportul hidric
daca

       Natremia <130 mEq/l

       Scaderea ponderala zilnica <2%
       Crestere ponderala exagerata zilnica.
Dezechilibrele pot conduce 
In surplus + In deficit _

Insuficienta cardiaca Deshidratare prin pierderi

renale crescute prin
rinichi insuficient
Dezechilibre electrolitice
Persistenta de canal Hiperosmolaritatea
arterial --- EUN prin Hemoragie cerebrala.
scaderea debitului
mezenteric, displazie
pulmonara
 Recomandãri

Greutatea 600-800 801-1000 1001-1500 1501-2000

Caldura radiantã * 80-100

Volum (ml/kg/zi) 120 90 75 65
Glucoza % 5 10 10 12,5
Incubator 60-70 75 65 55
Volum (ml/kg/zi) 90 10 10 12,5
Glucozã % 7,5
Altele cu scut de aer cald
Volum (ml/kg/zi)
Glucozã % 70 55 50 45
7,5 10 12,5 12,5
 NECESAR HIDRIC
I-a zi 1 sapt.
nn.la termen:60-70ml/kgC/zi 120-150ml/kgC/zi

Prematur :80 ml/kgC/zi 150-180ml/kgC/zi

<2000g :100 ml/kgC/zi 180-330ml/kgC/zi

 NN. Termen Prematur
Calorii 90-100-120kcal/kg/zi 100-150kcal/kg/zi

Proteine 2-4g/kg/zi 1-3,5g/kg/zi

Lipide 30-40% 30-40%

Glucide 35-50% 35-50%

Lichide 140-220cc/kg/zi 150-200cc/kg/zi

 Fluidele
In solutia de alimentatie parenterala se adauga heparina 0,5
UI/ml (1UI/5ml daca se adm si lipide – vena separata)
1fl.Heparina=5000U.I/dizolva in 500mlSF
10 U.I=1ml dil I+49 ml SF
10 U.I=50ml
1 U.I=5ml
Pentru mentinerea cailor venoase sau arteriale – sol.
heparina in G5% (vena) sau ser fiziologic (artera) –
contabilizati aportul pentru ajustarea fluidelor din AP!
 B. Necesarul caloric 
Cand un nou-nascut primeste
alimentatie parenterala, scopul final
este sa furnizam cel putin 100-110
cal/kg/zi, treptat, incepand alimentatia
enterala cu ratii mici, crescute progresiv
functie de toleranta.
 Exemplu
150 ml/kg/zi gluc 12,5% = 18,75g/kg/zi = 63,75 kcal/kg/zi = 13
mg/kg/min
3 g IL 20% /kg/zi= 27 kcal/kg/zi = 15 ml/kg/zi
2,5 g aa 6%/kg/zi = 10 kcal/kg/zi = 41 ml/kg/zi
Total calorii : 63, 75 + 10 + 27 = 100, 75 cal/kg/zi
Vol total = 150+ 15+41 = 210 ml/kg/zi (la care se adauga vol. medic,
electroliti, vit., oligoelemente)
 
Daca vol este limitat, implicit concentratia de glucoza trebuie sa fie mai
crescuta, deci se impune cale centrala.

Daca exista A orala, vol. se scade din vol. glucozei, se reface calculul caloriilor.
 Caloriile
Nevoile calorice sunt mai mici decat cele pentru alimentatia
enterala.
Trebuie sa acopere:
      metabolismul bazal,
      pierderile,
      termoreglarea,
      activitatea fizica,
      actiunea dinamic specifica (procesele de sinteza),
      si sa realizeze o crestere ponderala adecvata.
 Calorii - prematuri
Pentru prematuri nevoile calorice sunt mai mari
decat ale nou-nascutului la termen
(corespunzatoare nevoilor energetice de crestere
in viata intrauterina).
Pot ajunge pana la 150-175 cal/kgc/zi (BDP sau
malformatii cardiace) pentru a obtine o crestere
adecvata.
Este nevoie de cai venoase centrale (Broviac sau
Silastic percutan) care permit administrarea de
solutii mai concentrate de glucoza (max 25%)
 C. Necesarul de lipide
35-40% din totalul de calorii 
• Solutia 10% 1,1kcal/ml
• Solutia 20% 2 kcal/ml
1 gL = 9 cal
-solutie de Intralipid 20% (mai putine TG – bloc. sist.
reticulohistiocitar – prudenta in infectii)
-scade osmolaritatea totala a solutiei perfuzate cu efect
protector vascular si prelungirea tolerantei venelor ;
-se administreaza pe aceeasi vena, dar nu se amesteca cu
parenterala, ci se administreaza pe o cale legata in Y, in
aval de filtrul microporos
 Precautii 
► administrare lenta in 18-24 h, cu un ritm
maxim de 0,15 g/kg/h (sub 12 ml vol –
ritm 0,5 ml/h.
► flaconul se va pastra in frigider
► seringa si racordul se vor feri de lumina
prin invelire in folie de aluminiu, mai ales
daca se administreaza concomitent si
fototerapie.
 Doze recomandate 
2,5-3 g/kg/zi,
-se incepe din prima zi (5, 15), sau a 2-a a 3-
a zi , cu doze mici, 0,5 g/kg/zi, crescand
treptat cu cate 0,25 – 0,5 g/kg/zi pana la 3
g/kg/zi
 Factori ce influenteaza necesarul
de lipide
Cand bilirubina e intre 8-10 mg% si care au o
concentratie de albumina serica intre 2,5-3 g %
vor primi pana la 0,5-1 g /kg/zi de lipide (7).
Administrarea regimurilor hiperlipidice la copiii cu
bronhodisplazie pulmonara reduce coeficientul
respirator si rata de producere a CO2 fara a
compromite consumul de oxigen si cresterea (10).

Monitorizati trigliceridele!
 ACIZII GRASI ESENTIALI
 Asigura 4-10% din nevoile calorice zilnice
 Deficitul de AGE se manifesta clinic prin:
• Curba ponderala stationara
• Trombocitopenie
• Tegumente subtiri si transparente
• Vindecare lenta a plagilor
 Reactii adverse ATENTIE!
 N.n cu icter (AGL se combina cu bilirubina in
situsurile de legare a albuminei daca
BR>8-10 mg/dl si alb=3 g/dl se vor administra
0,5-1g/kg/zi lipide
 Hiperlipemia altereaza compozitia membranei eritrocitare si
intensifica formarea de cheaguri de hematii si trombocite
 Nivele ridicate ale lipidelor serice blocheaza partial functia
reticuloendoteliala
 N.n cu insuficienta resp.sau sepsa vor primi lipide doar
daca nivelulde trigliceride se poate monitoriza atent
 MONITORIZAREA TGL
 Concentratia de TGL se va verifica inainte de
prima administrare si zilnic dupa cresterea dozei:
concentratia ce trebuie mentinuta <150 mg/dl la
N.N si<300mg/dl la cei cu afectari renale
 Heparina (0,5-1 U/ml) imbunatateste clearance-ul
TG prin stimularea lipazei pancreatice
 D. Necesarul de proteine :
12-15% din calorii
► 1g proteine = 4 cal
► Sol de Aminofuzin 6% sau Vaminolact
6,52%
► Necesar: 2-2,5 g/kg/zi la nn la termen, cu
introducere treptata, din 1 - 2-a zi;
► Prematur: 2,5-3-3,5(!) (pentru ELBW)
g/kg/zi
D. Necesarul de proteine (II)
► aport caloric 60 kcal/kg/zi din surse non-proteice (altfel
proteinele vor fi folosite ca sursa de energie si nu vor mai
putea fi acumulate pentru crestere), cu o cantitate de 2,5-
3 g/kg/zi solutii de aminoacizi genereaza statusul anabolic.
► -80-85 cal/kgc/zi cu acelasi aport proteic poate genera
retentie de nitrogen (2).
► -pentru NN ELBW (< 1000 g), balanta proteica creste
liniar cu aportul de proteine, pana la 4 g/kg/zi, daca se
furnizeaza si baza calorica suplimentara (3). Aproximativ
70% din cantitatea de proteine administrata se depune sub
forma de material proteic la nivelul organismului
prematurului.
 Probleme
► Excesul de proteine favorizeaza balanta azotata
crescuta si deci acidoza metabolica si azotemie,
cu posibile efecte toxice cerebrale prin
encefalopatie uremica.

►1 mg azot = mg proteine X 0,16

► Necesarul parenteral de acizi aminati cu lant scurt
este de 56% din cel enteral, deci un aport enteral
minim cat mai precoce (sub forma de priming)
are avantajul protejarii rezervei antenatale (17)
 Monitorizare
► acidoza (gazometrie) de diferite cauze – pierderi
de bicarbonati – se va opri adm. de cisteina la un
pH < 7,28 si BE –5 (poate exacerba acidoza
metabolica).
► -amoniemia : <150 micromol/l – incepeti sau
cresteti aportul proteic ; 150-200 micromol/l
scadeti aportul proteic ; >200 micromol/l
intrerupeti proteinele)
► -ureea crescuta – scadeti cantitatea de am.ac.
 E. Necesarul de glucoza 
► 50% din calorii.
► -furnizeaza aproximativ 4 cal/g.
► -solutie de glucoza (concentratie variabila in
functie de toleranta).
► 5-9 g/kg/min pe vena perif.
► Concentratia de glucoza se adapteaza la sfarsit, in
functie de deducerea din tolalul de calorii a tuturor
celorlalte aporturi calorice si hidrice, si din totalul
de fluide recomandate pentru cazul respectiv.
 E. Necesarul de glucoza  (II)
► Pe o vena periferica se admite max. 12,5% sol. de
glucoza.
► Prematurul mic (sub 1000g) va incepe cu solutii
de 5%, cei mai mari cu 10%.
► Cresterea concentratiilor se va face progresiv, cu
cate 0,5-1% /zi, sub controlul glicemiei ( <120 mg
% se creste concentratia de glucoza, intre 120-
180 mg% se mentine aceeasi concentratie si se
controleaza glicozuria, peste 180 mg% se scade
concentratia glucozei ).
 Ritmul de metabolizare a glucozei
► 3-5 mg/kg/min la nou-nascutul la termen
► 5-6 mg/kg/min la prematur.
► pana la 7 mg/kg/min duce la utilizarea glucozei ca substrat energetic,
► peste 7 este folosita la sinteza lipidica.
► peste 20 mg/kg/min se depoziteaza sub forma de grasimi in ficat si
este de evitat.
► doza crescuta CO2 la pacientii cu insuficienta
respiratorie
► Calcularea ratei de glucoza perfuzata
Glucoza mg/kg/min = ritm(ml/h)x% gluc x0,166
G(kg)
Glucoza% = rata dorita(mg/kg/min)xG(kg)
0,166xritm(ml/h)
Nu se folosesc concentratii<5% care determina
hipotonicitate

5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

0,17 0,34 0,51 0,68 0,85 1,02 1,19
EXEMPLU
Glucoza(mg/kg/min)= 5ml/hx10x0,166
2,5 kg
%glucoza = 5mg/kg/minx2,5kg =15%
0,166x5ml/h
 Complicatii
 Diureza osmotica si deshidratare.
 Intoleranta la glucoza (hiperglicemie), mai ales la ELBW

 Glicozurie reflecta un prag renal scazut ptr. glucoza

 Se indica scaderea initiala a concentratiei glucozei administrate
si asocierea insulinei 0,1 UI/kg, apoi 0,01 – 0,1 U/kgc/ora (se
incepe cu 0,05 U /kg/h) in pev. continua, pe cale venoasa
separata sau mai bine (Kuschel, 2002) in flaconul cu glucoza
 Terapia in bolus determina o hipoglicemie necontrolata
 Doza intermitenta de insulina : 0,1-0,2 U/kg, la 6-12 ore, sc/im.
 Cantitatea de insulina (unit din dilutia 1 U/ml dilutie) de adaugat
in 50 ml = 50 X doza (U/kg/h)/ritm iv (ml/h).
 1ml fiola=500 SF 1ml=49 SF
 Administrarea insulinei
► Indicatiileadministrarii insulinei :
► -hiperglicemie > 14-15 mcmoli la VLBW cu
intoleranta persistenta la insulina, in functie si de
natremie (poate fi crescuta)
► -hiperkaliemie la VLBW cu stare grava. 
► Contraindicatii si precautii :
► 1. Poate induce rapid hipoglicemie
► 2. Hipersensibilitate la insulina (foarte rar)
► 3. Rezistenta la insulina (necesitatea cresterii
dozelor).
 Insulina
► Farmacologie clinica :
►     Creste captarea si utilizarea glucozei in tesuturi ;
►     Creste sinteza glicogenului si a grasimilor ;
►     Creste capterea musculara a aminoacizilor si
patrunderea intracelulara a potasiului ;
►     Inhiba lipoliza si gluconeogeneza ;
►     Timpul de injumatatire plasmatic este scurt (aprox 9
min la adult), cu degradare hepatica si renala ;
►     Absorbtia dupa administrarea sc sau im este variabila.
 MiCROELEMENTE
Folosirea lor este critica ptr. Ca de ele depinde sistemul enzimatic celular.

N.N Copil
Crom 0,2mcg/kg 0,2mcg/kg
Max.5 mcg
Cupru 20mcg/kg 20mcg/kg
Max.300mcg
Mangan 1mcg/kg 1mcg/kg

Molibden 0,25mcg/kg 0,25mcg/kg

Max 5 mcg
Seleniu 0,8-2mcg/kg 2mcg/kg
Maxim 30 mcg
Zn 400mcg/kg-prem;250mcg/kg(termen<3luni) 50 mcg/.kg
100mcg/kg-termen>3 luni
Magneziu 10 mcg/kg
• Crom-necesar in utilizarea glucozei
• Cupru- deficienta este recunoscuta prin : anemie hipocroma,
leucopenie , osteopenie
• - administrare excesiva→ciroza hepatica
• Seleniu – esential cu rol antioxidant
• →deficitul detemina-schimbarea coloritului parului,pielii, macrocitoza,
miozita, cardiomiopatie
• Magneziu-important ptr.enzimele gluconeogenezei,mb.mitocondriala,
productia de MPZ;potential tonic asupra celulei nervoase
• Solutia standard de microelemente =0,3 ml contin:300µgZn,20 µg Cu
10 µg Mn ,0,2µgCr , 0,8µgSe.
 VITAMINELE
Recomandarile de vitamine au fost recent revizuite;formulele
curente nu pot satisface nivelele normale de vitamine
Vitamine NN Termen NN Prematur 40% din 1.5cc MVI la
osingura doza orata de 150
vidal MVI ml/Kgc
Ped./KgC
A(µg) 700 500 280 315
D (IU) 400 160 160 180
E(iU) 7 2,8 2,8 3,2
K(µg) 200 80 80 90

Thiamine(mg) 1,2 0,35 0,48 0,56

Riboflavin 1,4 0,15 0,56 0,63
Niacin 17 6,8 6,8 7,65
Pantotenat 5 2 2 2,25
Piridoxin 1 0,18 0,4 0,45
Biotin 20 6 8 9
B12 1 0,3 0,4 0,45
C 80 25 32 36
Vitamina Actiune Carenta- Doza Excesul
efecte

Vit. A Absorbtia Cecitate 1400UI Intoxicatie ac. Si

hidrocarburii si nocturna, cr.,anafiloxie
Proteinelor Xeroftalmie, Greturi,varsaturi
carotenizare,rezi ,anorexie, piele
stenta la infectii uscata,cefalee,iri
tabilitate
Vit.B1Tiamina Absorbtia Neuropatie periferica, 0,3mg Greturi,urticarie,
Absenta
hidrocarburii si ROT,tetanie,beriberi,
prurit,oboseala,t
Proteinelor Tetanie ranspiratii,hipers
ensibilitate
Vit.B2 Absorbtia Cheiloza,dermatita <10kg=0,4mg
seboreica,tulb.conjuncti
(Riboflavina) hidrocarburii si vale,
Proteinelor fotofobie,infl.corneene
arsuri

Vit.B3 Absorbtia Oboseala,iritabilitat <10kg=5mg Scaderea

hidrocarburii si e,dermatite, tolerantei la
Niacina indigestie,anorexia
Proteinelor lactoza,rush,
Anorexia,inflamatii
bucale HTA posturala,
Vit B5 Absorbtia Cefalee,greturi,obose <10kg=5mg
Ac.Pantotenic hidrocarburii si ala,varsaturi
Proteinelor

B6 Absorbtia Boli SNC,anemia <10kg=0,3mg Parestezii,

hidrocarburii si sideroblastica,tendint
Piridoxina a la dezvoltare de
Somnolenta
Proteinelor Nivel scazut de
antagonisti la
isoniazida, Acid folic
fenicilamine
Vit.B7 Absorbtia Descuamare <10kg=0,3mg
hidrocarburii si teg,greturi,anorexie,
Biotina durei musculare,
Proteinelor

Vit B12 Absorbtia Anemie <10kg=0,3µg

pernicioasa,glosita,
Ciancobalami hidrocarburii si
Proteinelor constipatie,simpt.
na
neurologice
 Vindecarea Petesii, <10kg=35mg Diaree,litiaza
Vit.C ranilor hemoragii renala
gingivale,
vindecare lenta

Oboseala,cefale
Vit.D Absorbtia Ca
si P
Osteomalacie,
tetanie,rahitis
<10kg=400U
I e,
Dureri
m
musculare,osoas
Cresterea FA e
Gust metalic

Vit.E
Antihemoliyic,su Anemie,creatinu <10kg=4UI
primarea rie,lez.muscular
agregarii e,scheletale,cres
plachetare terea agregarii
plachetare

Vit.K
Promoveaza Creste tp. De <10kg=1,5mg Anafilaxie,icter
sinteza de protrombina, Nuclear
protrombina Singerare,hemat Reactie locala la
urie locul injectari

Crom
utilizarea Diabet 0,14-1,2µg hipersenzitivitat
glucozei,metabo insulinodepende e
lismul si fctia. nt
nervilor neuropatii
periferici
Cupru
Formarea Hem ,Le, Anemie, <10kg=20µg hipersenzitivitate
si transferinei
leucopenie,
neutropenie

Magneziu Activator
enzimatic
Scaderea greutatii
Dermatite,greturi,
2-10µg hipersenzitivitate

modificarea culorii
parului

Molibden Activator
enzimatic
Utilizarea
aminoacizilor
hipersenzitivitate

Seleniu Protejeaza celulele

de leziuni oxidative
Disfunctii musculare
inclusiv m.cardiac
hipersenzitivitate

Dureri musculare

Zinc Faciliteaza
vindecarea
Rush
pustuliform,dermatit
<10kg=300µg/k
g
hipersenzitivitate
ranilor,hidratare e
tegumentara,dezv.g periorbitarre,alopeci
ustului si mirosului e,depresie,
 Intreruperea alimentatiei
parenterale 
► cand aportul caloric oral este de minim 50% (60% la
prematurul <1000g) 
► se incepe prin intreruperea microelementelor, vitaminelor,
calciului, fosforul, magneziu, si proteinelor.
► apoi se scade concentratia de glucoza cu 1-2 % pana se
ajunge la 10% (daca s-au administrat concentratii mai
mari).
► lipidele se vor mai continua cateva zile pentru pentru a
furniza extra calorii intr-un volum scazut, pentru tranzitia la
alimentatie enterala completa.
► de obicei se intrerupe dupa ce volumul de lapte bine
tolerat este de minim 100 ml/kgc/zi.
 Principalele complicatii  AP
► Metabolice :
►     Intoleranta la glucoza : hiper/hipoglicemie
►     Tulburari electrolitice : Na, K, Cl, Ca, P, Mg
►     Acidoza : hipercloremie
►     Azotemie : hiperamoniemie, aminoacidemie
►     Tulburari lipidice : hiperlipidemie, deficit in acizi grasi esentiali
►     Deficit de oligoelemente
►     Deficit de vitamine
► Hepatice
     Colestaza intrahepatica (16)
(sepsis sau obstructie ce se rezolva spontan sau este ireversibila
 Citoliza hepatica tranzitorie
 Principalele complicatii 
► Infectioase :
►     Septicemie
►     Endocardita
►     Osteomielita
►     Embolie septica
►     Nefrita
►     Infectie la insertia cateterului
►     Colecistita
 Principalele complicatii 
Tehnice :
► Cateter : deconexiunea tubulaturii, embolie,
infectie, perfuzie paravenoasa.
► Cord : aritmie ( pentru cateterul central) 
► Venoase : embolie, tromboflebita, perforatie
 Monitorizarea AP – sapt 1
► Dozari zilnice :   5. Urina:
Sanguine
► 1.    Ionograma Densitatea
► 2.    Glicemie Acetest(corpi
► 3.    Turbiditatea cetonici) 
► 4.    Ureea Clinitest(glicozurie)
Proteine urinare
 Monitorizare
► Saptamanal
- uree,creatinina
- Calciu, PO4
- ELFO,proteinemie
- Teste hepatice
- Hemograma ,hematocrit, Trombocite
- Trigliceride
Intermitent
-colesterol
-amoniemie
-microelemente
 Monitorizarea AP
Bilant de baza :

► 1.    Hemoleucograma
► 2.    Formula leucocitara
► 3.    Creatinina
► 4.    Calcemie
 Monitorizarea AP
Bilant in functie de caz:
► 1.    Transaminaze
► 2.    Bilirubina
► 3.    Electroforeza proteinelor
► 4.    Imunelectroforeza
► 5.    Fosfatemie
► 6.    Fosfataza alcalina
► 7.    Amilaza
► 8.    Fe seric
► 9.    Colesterol
► 10.  Trigliceride (à jeune)
► 11.  Coagulograma
► 12.  Culturi : faringe, scaun, urina, cateter.
 Saptamanile urmatoare 
► Zilnic :
De 2 ori pe
Urina: saptamana :
►  Densitatea 1.    Ionograma
►  Acetest
2.    Glicemie
►  Clinitest
3.    Uree
► Proteine urinare
4.    Turbiditate
 Monitorizarea AP
► N. B. Prelevarile trebuie sa se faca toate odata, si sa se
foloseasca micrometode pentru a se evita anemia
iatrogena prin recoltarea unor cantitati mari de sange!
► De mare utilitate este dozarea prin micrometoda a :
► -profilului acidobazic,
► -statusul hematologic primar,
► -electroliti serici,
► -bilirubinemiei,
► -lactacidemiei
► dintr-o singura proba de 0,2-0,5 ml sange.
 De retinut!
 AP nu este o solutie fara riscuri!
 Caile centrale pun pericolul infectiilor
 Alimentatia orala trebuie inceputa cat mai precoce
posibil
 Prepararea va respecta principii stricte de asepsie
 Solutii adecvate nou-nascutului (vezi anexe)
 Personal instruit
 Posibilitatea monitorizarii
 Necesitatea materialelor adecvate (anexe)
 Fise de prescriere
 Fise de monitorizare