Sunteți pe pagina 1din 51

Trigger Points

Istoric

 In 1843, Froriep a identificat fibre sau benzi întinse și sensibile, localizate în interiorul mușchiului, care produc
durere, în 1904 Gowers a introdus termenul de fibrozită.

 Cel mai mare aport și merit i se atribuie lui Janett Travell, care în 1942 a publicat prima sa lucrare unde introdus
termenul de Punct Trigger Miofascial.

 Între 1942 și 1993, Travell a scris aproximativ 15 articole și 4 cărți pe acest subiect.

 În 1983 și 1992, doctorii Janett Travel și David Simons au publicat cele 2 volume ale cărții “Durerea și Disfuncțiile
Miofasciale, Manualul Punctelor Trigger”, baza a ceea ce astăzi sunt cunoscute ca Punctele Trigger Miofasciale.

 Bazat pe descoperirile Doctorilor Janet Travell și David Simons în care s-a observat relația dintre durerea cronică și
sursa acesteia, terapia cu puncte de presiune asupra fasciei este folosită pentru eliberarea durerilor musculare și
disfuncțiilor acestora prin aplicarea tensiunii asupra punctelor ce cauzează aceste dureri împreună cu exerciții de
stretching.
Ce sunt punctele Trigger?

 Punctele Trigger sunt puncte discrete, focale, hiperiritabile cu


localizare tipică în mușchii scheletici. Ele determină durere
intensă, rigiditate, slăbiciune, mișcare restricționată, uneori chiar
și greață, amețeli, tulburări de vedere.

 Aceste puncte se pot acumula în stare latentă pe parcursul vieții,


pot persista mult timp după boală, dar pot declanșa dureri prin
activarea de către anumiți factori: traumatisme directe,
traumatisme minore repetate, suprasolicitare , postura incorectă,
expunerea prelungită la frig, stres și anxietate, carențe/ exces de
vitamine.
Definiții
 Trigger point = punct de declanşare
 Trigger point este descris ca un punct cu hipersensibilitate situat în muşchii scheletici, care este
asociat cu un nodul palpabil.
 În anul 1999 Davind Simons MD. a descoperit că un punct de declanşare este o disfuncţie care
apare în locul în care un nerv intră în muşchi.
 Punctele de declanşare apar în muşchii care au fost traumatizaţi de accidente, sport, stress
ocupaţional şi excesiv.
 Odată ce un punct de declanşare evoluează poate să rămână pe viaţă dacă nu este tratat
corespunzător.
 Trigger points - puncte de declanşare se mai numesc şi noduri musculare puncte de smucire sunt
descrise ca o hiperiritabilitate a muşchiului care este asociat cu palpare de noduli duri în fibrele
musculare.
 Ele determină fie o durere cu contractură musculară locală, fie o durere reflexă în alte regiuni ale
corpului.
Cauze
 pe primul loc sunt situate traumatismele musculare, contracturile musculare din timpul
 unei activităti sportive
 activităţilor profesionale fizice,
 repetării unor mişcări care forţează limita maximă de elasticitate
 unei activităţi sportive sau traumatisme datorate posturilor menţinute inadecvat.
 pot să apară ca urmare a suprasolicitării unei grupe musculare, ceea ce determină eliberarea unei
cantităţi mai mare de ioni de calciu ducând la epuizarea rezervelor de calciu. Reducerea cantităţii
ionilor de calciu menţin contracţii nefiziologice la nivelul fibrei musculare care comprimă
capilarele sanguine producând o ischemie locală şi secundară la acumularea unor produşi
intemediari ai metabolismului glucidelor, care în cantitate mare devin toxici (acumulare de acid
lactic). Sunt modificate reacţiile privind refacerea rezervelor de ATP. Toate aceste duc la formarea
post-efort a acestor induraţii sau noduli musculari.
Clasificarea punctelor Trigger
 În funcție de activitatea acestora:
 Puncte Trigger active: reprezintă o problemă în desfășurarea corectă a activităților
zilnice, durerea poate să apară spontan, profund, ca o durere surdă sau sub formă de
arsură.
 Puncte Trigger latente: puncte prezente la nivel muscular, asimptomatice dar care pot
deveni ușor simptomatice în prezența unui stimul.
 În funcție de localizare:
 Puncte Trigger centrale: se formează la mijlocul fibrei musculare, acolo unde nervul
motor este atașat de fibra musculară pentru a o inerva, pot fi atât active cât și latente.
 Puncte Trigger atașate: apar ca urmare a unor tensiuni crescute de-a lungul fibrei
musculare întinse. Aceste puncte sunt cauza durerii care de obicei este numită „tendinită”.
Dezactivarea punctelor centrale elimină punctele Trigger atașate.
 Puncte Trigger satelit: se dezvoltă din cauza efectelor fizice ale tensiunii și iradierii
durerii punctelor active
1. Un punct de declanşare dacă este activ cauzează durere care se
corelează cu un anumit loc şi care rareori este localizat acolo unde
pacientul se plânge de durere.
2. Există benzi palpabile în muşchi care găzduiesc puncte de declanşare.
Tensiunea pe o astfel de bandă va orienta durerea către o zonă ţintă.
3. Un punct de declanşare va fi găsit la locul de maximă
sensibilitate/durere în orice zonă de fibre musculare întinse.
4. Dacă punctul de declanşare este rulat brusc cu degetele sau cu
policele astfel încâ se realizează o modificare rapidă de presiune la
acest nivel se va produce un răspuns de smucire.
5. Presiunea digitală susţinută pe un punct de declanşare produce în
mod obişnuit durere.
șat
ta Punct Trigger Central
A
ger
r ig
t T
unc
P
Simptomele punctelor de declanşare:

 Durerea miofascială este surdă, intensă şi profundă. Cu cât punctul de declanşare este mai hipersensibil cu atât
durerea corelată este mai intensă, constantă şi întinsă pe o suprafaţă cât mai mare.

 Punctele de declanşare sunt activate în mod direct de suprasolicitare, oboseală, traumatisme directe, frig.

 Punctele de declanşare sunt activate în mod indirect de către alte puncte de declanşare, boli viscerale, articulaţii
artritice, stress emoţional.

 Punctele de declanşare active variază ca iritabilitate de la o oră la alta şi de la o zi la alta.

 Iritabilitatea punctelor de declanşare poate fi crescută de la o stare latentă la una activă de o multitudine de
factori: poziţia în timpul somnului, răcirea muşchiului, viroze, etc.

 Punctele de declanşare generează şi alte fenomene în afară de durere spre exemplu vasoconstricţie localizată,
transpiraţii, lăcrimare, coriză, salivare, activitate pilomotorie, amețeli.

 Punctele de declanşare produc rigiditatea şi slăbiciunea muşchilor afectaţi.


Examinarea clinică pentru depistarea punctele
Trigger
 Aceste puncte pot fi uşor depistate. Se posturează pacientul într-o poziție
relaxantă pentru muşchiul respectiv după care prin palpare directă și manevre de
fricţiune transversală cu degetele se caută punctele dureroase de pe suprafaţa
muşchiului.
 La apăsarea fermă a acestor puncte durerea se exacerbează.
 După localizarea acestor puncte trebuie căutată toată lungimea acelui muşchi
pentru a descoperi punctul de maximă tensiune și durere la cea mai mică
presiune.
 Scăderea acestui disconfort prin masaj terapeutic va semnala că punctul Trigger a
fost depistat corect.
Harta Trigger points
Trigger Points ale
sternocleidomastiodianului
Obiectivele majore ale tehnicii Trigger
point sunt:

 eliminarea tensiunii la nivelul musculaturii

 eliminarea hipersensibilităţii receptorilor periferici, în special cei ai durerii

 producerea de vasodilataţie reflexă

 eliminarea ischemiei locale


Metode terapeutice

 Există mai multe modalităţi de tratament ale punctelor trigger:


 Aplicarea spray-ul cu efect frigorific şi realizarea stretchingului pe grupul muscular respectiv; cere o mare
abilitate şi necesită o practică îndelungată.
 Folosirea acelor, fie uscate (Dry Needeling), fie cu injectarea unei mici cantităţi de analgezic.
 Compresia ischemică - se aplică presiune manuală pe punct pentru relaxarea acestuia.
 Relaxare post -izometrică (dr. Karel Lewit) se aplică muşchilor care sunt dificil de lucrat cu
presiune.
 Cea mai sigură și de efect metodă de tratare, dupa Travell & Simons, este masajul punctelor
Trigger.
 Masajul profund longitudinal, se folosesc manevre ce urmăresc lungirea ţesutului afectat.
Netezirea este o manevră ce se poate executa în această situaţie pe lungimea fibrei musculare cu
rădăcina mâini pentru a pătrunde in profunzime. Această manevră are rolul de a grăbi resorbţia
limfei de la nivelul zonei lezionale.
Etapele tehnicii Trigger point
 Depistarea punctelor dureroase active.

 Inspectarea direcţiei în care radiază durerea şi căutarea de eventuale puncte satelit.

 Cu degetul pe punctul dureros si se aplica vertical presiune până când pacientul începe să
simtă durere. In momentul apariţiei durerii presiunea rămâne constantă. După 10 secunde
durerea simţită iniţial va dispărea. In următoarele 20 de secunde este posibilă acţionarea
asupra punctului fără apariţia tensionării protective a musculaturii.

 In încheierea aceste tehnici se realizează fricţiuni si frământări ale musculaturii timp de 5-


7 minute cu scop inhibant. Se creşte gradul de presiune in sensul de aplicare a mişcărilor.

 Presiunea aplicată se eliberează brusc pentru a realiza vasodilataţia și a elimina ischemia


locală.
Compresia ischemică

 Există două variante ale acestei metode:


 tehnica presiunii susţinute foloseşte policele sau cotul – se aplică o presiune uşoară timp de 4-8
secunde, iar apoi se relaxează uşor această presiune; terapeutul repetă aplicarea presiunii de 3-6 ori. .
Pacientul trebuie să adopte o poziție cât mai relaxantă, să respire adânc și lent în timp ce terapeutul
aplică presiunea în creştere.

 Pentru monitorizarea nivelului durerii se solicită pacientului să o evalueze pe o scară de la 1 la 10


(unu fiind minimum şi zece intolerabil). Apoi se aplică o presiune în limitele 6-8.

 tehnica micro-stripping foloseşte presiunea cu policele susţinut de celălalt police, aplicându-se o


lovitură scurtă asupra PT, paralel cu fibrele musculare. Se aplică muşchilor mai superficiali.
Prize pentru masajul punctelor Trigger

Masajul profund cu policele


susținut
 Atunci când sunt folosite toate
degetele de la mâna este
important sa le sprijinim cu
cealaltă mână.
Pentru acestă metodă se folosesc şi diverse dispozitive mecanice,
printre care cele mai folosite şi bine executate dispozitive sunt:

 bastonul terapeutic

 Rola Trigger

 minge de cauciuc (poate fi pusă între un plan dur şi corp).


Pentru un masaj mai profund se foloseste o minge de cauciuc mai tare.
Pentru spate şi umeri este recomandată folosirea uneltelor
specifice.
Masajul muşchiului sternocleidomastoidian
Avantajele și beneficiile terapiei Trigger Point
 Abordează și tratează durerea de la sursa acesteia, nu doar simptomatică
 Îmbunătățirea circulației și fluxului sanguin pe întreg corpul
 Diminuarea și tratarea durerii acute și cronice
 Reducerea rigidității și tensiunii musculare
 Îmbunătățirea flexibilității și amplitudinii de mișcare
 Reeducare posturală
 Reduce oboseala și îmbunătățește calitatea somnului
 Elimină stările de anxietate și de depresie
MUŞCHIUL TRAPEZ:
STRECHING PENTRU MUŞCHIUL TRAPEZ

 Braţul drept se aşează la


spate, mâna stângă apucă
braţul drept de încheietură.
 Gâtul se înclină spre
stânga,braţul stâng trage de
braţul drept.
 Se menţine 10-15 sec.
 Se repetă şi pe partea
cealaltă.
RIDICĂTOR AL SCAPULEI
STRECHING PENTRU MUȘCHIUL RIDICĂTOR AL SCAPULEI

 Şezând pe un scaun, braţul


drept apucă scaunul.
 Braţul stâng apucă capul şi
se trage în sensul opus.
 Se menţine 10-15 sec.
 Se repetă pe partea cealaltă.
MUŞCHII REGIUNEI CEFEI
STRECHING PENTRU MUSCULATURA CEFEI

 Palma apucă capul în


regiunea occipitală.
 Se apasă capul spre înainte
până se ajunge cu bărbia în
piept.
 Se menţine 10-15 sec.
MUŞCHIUL SCALEN
STRECHING PENTRU MUŞCHIUL SCALEN

 stând cu braţele la spate.


 Umărul stâng se coboară
uşor, capul se roteşte spre
înapoi si uşor înclinat în
sensul opus.
 Se menţine 10-15 sec.
 Se repetă pe partea cealaltă.
MUŞCHIUL STERNOCLEIDOMASTIODIAN
STRECHING PENTRU MUŞCHIUL SCM

 Şezând pe scaun, braţul


drept apucă scaunul.
 Braţul stâng apucă capul în
regiunea temporală de
partea cealaltă.
 Se înclină capul pe partea
stângă şi se roteşe uşor în
sens opus.
MUŞCHIUL DORSAL MARE
STRECHING PENTRU MUŞCHIUL DORSAL MARE

 Braţul drept deasupra


capului cu palma pe
omoplatul stâng.
 Braţul stâng apucă cotul
drept şi trage în jos.
 Trunchiul se apleacă uşor
spre stânga
 Se menţine 10-15 sec.
 Se repetă pe partea cealaltă.
Bibliografie:

1. Travell Janett; Simons David; Simons Lois (1999). Myofascial Pain and Dysfunction: The Trigger Point Manual (2
vol. set, 2nd Ed.). USA: Lippincott Williams & Williams.
2. Simons DG (2008). "New views of myofascial trigger points: etiology and diagnosis". Archives of Physical
Medicine and Rehabilitation
3. Dorsher PT (May 2006) “Trigger points and acupuncture points: anatomic and clinical correlations”. Medical
Acupuncture
4. Brezinschek HP (2008 December). "[Mechanisms of muscle pain : significance of trigger points and tender points]
5. Melzack R, Stillwell DM, Fox EJ (February 1977). “Trigger points and acupuncture points for pain: correlations and
implications”.
6. Clair Davies - "The Trigger Point Therapy Workbook - Your Self-Treatment Guide for Pain Relief".
7. Botezatu V : Suport Curs- Terapia Trigger points-Physio Sport Therapy Academy 2018

 https://www.chiromedicahealthcenter.ro/terapia-punctelor-trigger/
 http://www.triggerpointbook.com/
 http://en.wikipedia.org/wiki/Trigger_point
 http://www.pressurepointer.com/PressurePointerManual.pdf
 http://blue.regence.com/trgmedpol/docs/cpsMed39.pdf

S-ar putea să vă placă și