Litorarul României

Localizarea
 Litoralul românesc  reprezintă o parte din țărmul occidental al Mării Negre
și este situat în partea sud-estică a României, cuprinzând limitele estice ale
judeţelor Constanţa şi Tulcea. 
 Se întinde de la granița cu Ucraina (Nord, în golful Musura) până la cea
cu Bulgaria (Sud, la câteva sute de metri de localitatea Vama Veche).

 Partea terestră a litoralului românesc (țărmul) se întinde pe o lungime de

245 km. și se compune din trei sectoare geomorfologice :
• la nord, Delta Dunării ;
• la mijloc, complexul Razim-Sinoe cu grindurile care îl despart de mare ;
• la sud, coasta dobrogeană  formată dintr-o alternanță de faleze, de plaje și
de limane înșiruite între sudul grindului Chituc și frontiera bulgară.
Relieful
 Țărmul este destul de variat, format din forme ușor ondulate, cu capuri accentuate
și golfuri prelungite adânc pe văile dobrogene, cu faleze, plaje, lagune și cordoane de
nisip.
 Falezele, care reprezintă două treimi din lungimea litoralului între grindul Chituc și
Bulgaria, au înălțimi ce variază între 20 și 40 m: de la Capul Râpa faleza crește spre
sud până la 35 m pentru a scădea apoi la 10-15 m, ca să ajungă la Eforie și
Capul Tuzla până la aproape 40 m, ca spre Costinești și Mangalia să scadă din nou
spre 10-20 m și apoi să crească spre Vama Veche.
(Faleza Olimp-Costineşti)
 În dreptul golfurilor dimpotrivă, marea este cea care s-a retras, prin transformarea lor
în limane.
 Linia de coastă având o orientare generală de la nord la sud, este foarte puţin crestată,
fiind practic lipsită de golfuri sau promotorii. Totuşi, de-a lungul litoralului românesc
putem distinge câteva porţiuni mai mult sau mai puţin intrate în mare, cum ar fi Capul
Midia, Capul Tuzla şi Capul Aurora.
 În nordul litoralului, datorită aluviunilor aduse de Dunăre, are loc o permanentă
modelare a liniei de ţărm. Astfel, la sud de Sfântu Gheorghe s-a format insula Sacalin,
iar golful Musura evoluează spre închidere şi transformarea lui într-un liman.
(Insula Sacalin)
Lacuri şi limane marine
 În tot lungul litoralului românesc există o salbă de lacuri litorale
(vechi limanuri şi lagune marine).
 Limanele sunt foste guri de ape curgătoare transformate în
golfuri, de acţiunea apelor dulci în contact cu cele marine.
Aluviunile depuse de curenţii de litoral şi valuri au închis
golfurile dând naştere la limane.
Lacul Techirghiol
 Lagunele marine sunt foste locuri joase care cu timpul au fost
ocupate de apele mării pe când nivelul lor era crescut şi au rămas
izolate de mare.

Lacul Razim
Clima
 Regimul climatic se caracterizează prin veri lipsite în general de caniculă
uscată, datorită prezenţei brizelor marine răcoroase şi prin ierni blânde însă
însoţite de vânturi puternice şi umede ce bat dinspre mare, prin toamne
lungi şi frumoase ce prelungesc sezonul estival şi primăveri răcoroase.
Uneori în iernile mai aspre apa mării îngheaţă până la 100-200 m de ţărm.
 Prezenţa Mării Negre constituie factorul decisiv în variaţia relativ uniformă
a valorilor termice, număr redus de zile toride, ierni blânde cu valori
pozitive de temperatură, amplitudini termice absolute.
 Temperatura medie anuală atinge valori de 11,2°C la Constanţa şi 11,3°C la
Mangalia. 
 În lunile de vară temperatura medie este de 22,4°C la Constanţa şi 22,8°C
la Mangalia (în iulie).
 Temperatura medie în ianuarie este de -0,3°C la Constanţa şi 0,2°C la (În iernile aspre apa mării îngheaţă la ţărm)
Mangalia, singurul loc din ţară unde se înregistrează temperaturi medii
pozitive în tot cursul anului.
Precipitațiile și vântul
 Durata de strălucire a soarelui, prin media anuală de aproape 2500 ore, este identică cu cea
de pe plajele Mării Adriatice şi se apropie de cea de pe coastele Mării Mediterane, în Franţa
şi în Spania.
 Regimul precipitaţiilor pe litoral are cele mai reduse valori din ţară: 377,8 mm la Constanţa
şi 378,8 mm la Mangalia.
 Cea mai ploioasă lună este iunie iar cea mai secetoasă, martie.
 Din cauza aceluiaşi contact direct cu marea, pe litoral vântul bate mai puternic şi mai
frecvent decât în alte zone din ţară. Numărul zilelor de calm este destul de redus.
 Viteza medie a vântului este destul de ridicată (4-6 m/s, uneori chiar şi 16 m/s), suferind
intensificări la orele prânzului.
 Contrastul dintre temperatura apelor Mării Negre şi temperatura uscatului dă naştere
brizelor (vânturi locale specifice litoralului).
(Dacă e briză, putem înălţa zmeul)
 Astfel, în timpul verii, la 2-3 ore după răsăritul soarelui, uscatul se încălzeşte mai puternic
decât apa, ceea ce determină o pătrundere a aerului rece de pe mare spre uscat. Noaptea,
deplasarea aerului la suprafaţă se petrece invers, aerul rece de pe uscat se deplasează spre
mare.
 Iarna, uscatul rămâne mai rece în comparaţie cu apa mării, deoarece aerul se deplasează
numai dinspre ţărm.
Flora
 Alături de elementele de stepă şi silvostepă, pe litoral
există şi un petic restrâns de pădure în zona staţiunilor
Neptun şi Jupiter, precum şi o abundentă vegetaţie
specifică solurilor nisipoase şi sărate.
 Pe cordoanele de nisip din faţa lacurilor sau pe plaje s-
a dezvoltat o vegetaţie psamofilă (de nisip) asociată cu
vegetaţia halofilă (de sărătură), cu specii puţine, strict
adaptate condiţiilor ecologice specifice: perişorul de
nisip, scaiul de nisip, cârcelul, varza de mare, lucerna
de nisip, guşa porumbelului etc.
 Pentru fixarea nisipurilor pe plaje şi pentru a se
împiedica degradarea falezelor s-au plantat numeroase
(Scaiul de nisip)
specii de arbori şi arbuşti: salcâm, cătină, pin, păducel,
salcie şi altele.
Fauna
 Numeroase specii acvatice și subacvatice, printe care pești: rechinul ciocan, vatos, calcan,
pisica de mare comună, scrumbia, etc.
 Păsări: cormoranul mare, chira de mare, lebăda, scoicarul, codalbul, pescărușul, gâsca cu
gât roșu, furtunarul, etc.
 Printre ierburi şi tufişuri trăiesc: dihorul de stepă, specii de rozătoare, precum popândăul şi
şoarecele dungat de stepă, şopârle, guşteri vargaţi, şerpi, ţestoasa dobrogeană etc.
 În afara păsărilor de apă mai sunt semnalate potârnichea, prepeliţa, graurul, ciocârlia,
coţofana iar dintre aranee şi insecte merită menţionate păianjenul văduva neagră, diverse
lăcuste, cărăbuşi, fluturi etc.
Adaptări la mediu
 Scorpia de mare are capacitatea de a-și schimba culoarea corpului (mimetism),
pentru a se adapta mediului înconjurător.
 Calcanul are posibilitatea de a-și adapta culoarea la cea a mediului (homocromia).
 Scaiul de nisip are frunzele în formă de spini.
 Cârcelul își pierde frunzele.
Impactul antropic
 În general, litoralul românesc este este o regiune cu un pronunţat caracter urban.
 Litoralul constituie un reper semnificativ al turismului românesc.
 Potenţialul balnear şi de agrement a regiunii litorale a dus la dezvoltarea
puternică a turismului şi a industriei hoteliere.
 Ţărmul mării, falezele înalte sau în trepte din anumite sectoare, lacurile litorale şi
pădurile din sudul regiunii reprezintă resursele naturale principale ale litoralului,
cărora li se adaugă valorile antropice, culturale, reprezentate de cele peste 200 de
monumente istorice din regiune.
 În fiecare an, un număr crescând de turiști vizitează litoralul românesc, astfel
construcțiile și amenajările se înmulțesc, mai ales în partea de sud, reducând
treptat zonele încă naturale.
 O problemă mare este poluarea, atât vizibilă (gunoaie) cât și invizibilă (ape de
scurgere nefiltrate, efluenți industriali sau agricoli).