Infiintare Ca urmare a politicii de dezvoltare a telecomunicaţiilor în România şi de asigurare a personalului specializat în exploatare şi întreţinere, a luat fiinţă la Bacău, în anul şcolar 1969, prin ordinul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, nr.315/august 1969, Şcoala Profesională de Poştă şi Telecomunicaţii Bacău , care avea ca principal obiectiv pregătirea cadrelor de specialitate în domeniul poştă – telegraf – telefon - radio pentru toată zona Moldovei şi era subordonată direct Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. EVOLUTIA DENUMIRILOR SCOLII 1969-Şcoala Profesională Bacău 1970-Grup Şcolar P.T.T.R. Bacău 1971-Liceul Industrial de Poştă şi Telecomunicaţii Bacău 1974-Grup Şcolar de Poştă şi Telecomunicaţii Bacău 1984-Liceul industrial nr. 3 Bacău 1991-Grup Şcolar Industrial de Postă şi Telecomunicaţii Bacău 1992-Grup Şcolar Industrial de Postă şi Telecomunicaţii ,, Nicolae Vasilescu- Karpen” Bacău 2002-Grup Şcolar de Postă şi Telecomunicaţii ,, Nicolae Vasilescu - Karpen” Bacău 2005-prezent Colegiul Tehnic de Comunicatii „Nicolae Vasilescu – Karpen” DOTARE • În anul 1973, instituţia şcolară Grupul Şcolar P. T. T.R. Bacău avea in dotare mai multe clădiri şi suprafeţe, astfel: şcoala ,pe o suprafaţă de 68,15mp, dispunea de 7 clase, 3 laboratoare, 4 ateliere; biblioteca şcolii era dotată cu 7.500 de volume; un internat cu 60 de dormitoare (480 de paturi), o sală de mese a 200 locuri şi un teren liber pentru elevi cu o suprafaţă de 4.500 mp. • După 3 decenii, capacităţile funcţionale ale instituţiei sunt dispuse pe o suprafaţă totală de 22335,71 mp, din care suprafaţa construită are 5913,95 mp. In 2010, colegiul dispune de 23 sali de clasa, 9 laboratoare, 14 cabinete, amfiteatru, sala de sport, biblioteca cu 40.000 volume muzeu, capela, cabinet medical, centre de resurse, ateliere. •În anul 1982, în cadrul unui consiliu de administraţie al şcolii s-a făcut propunerea de a schimba numele liceului, care ar fi trebuit să fie al unei personalităţi cu renume în domeniul tehnicii şi telecomunicaţiilor. Abia după 1990, o şcoală cu un asemenea profil a putut primi denumirea emblematică după numele fostului director al Şcolii Profesionale de Poştă –Telegraf- Telefon, deschisă la 1 noiembrie 1905 în Bucureşti şi anume inginerul şi savantul român în domeniul radiocomunicaţiilor, Nicolae Vasilescu-Karpen. Acesta avea o mare încredere în puterea electricităţii, încât „el considera că ea participă practic, în toate fenomenele pe care le întâlnim, fie că e vorba de zborul planat al pescăruşilor sau de rezistenţa betonului armat, ca să nu mai vorbim de maşinile şi aparatele electrice.” Grupul Scolar P.T.T.R. Bacau (conform ordinului M.E.I. nr.3006) functiona cu clase de profesionala si postliceala. Incepand din 1971, prin H.C.M. nr.739, grupului scolar i se adauga clase de liceu cu specializarea "posta si telecomunicatii". În anul şcolar 1975- 1976, Cooperativa „Munca şi arta”a efectuat primele reparaţii la clădirea şcolii, internat şi cantină, în valoare de 250.000 de lei, cum reiese din arhivele contabilităţii. Aceeaşi instituţie a executat şi tunsoarea în serie, în martie 1973, la 280 de elevi (am aflat din conversaţia cu doamna Dragomir Magdalena şi din actele contabile că elevii primeau la începutul anului articole de igienă: săpunuri, prosoape, pastă de dinţi, gratuit).
INSTRUIREA PRACTICA • Profesorii şi maiştrii remarcau atunci că liceul industrial „a fost înfiinţat fără nici o bază materială”, însă „pe parcurs s-a muncit foarte mult” pentru aceasta şi avea să se mai muncească, aşa cum timpul, de altfel, a şi arătat-o. În principiu, instruirea practică era o componentă esenţială a activităţii. Până în anul 1989, clasele de elevi conţineau mai mult de 35 de elevi , de aceea se lucra pe grupe, în timpul practicii. După ce a fost dat în folosinţă şi corpul A (actual) de clădire , atelierele şi laboratoarele au devenit mai numeroase şi eficiente. Dotarea acestora rămânea însă deficitară. Practica se realiza atât în atelierele şcolii cât şi în producţie. Spre exemplu, elevii de la Liceul Industrial nr 3, cum s-a numit din 1976, munceau în timpul orelor de instruire practică la săparea şanţurilor pentru instalarea cablurilor telefonice dar şi pentru dezafectarea acestora, erau folosiţi în lucrări de telefonizare la blocuri de locuinţe (tras fire, cabluri, realizau conexiuni la nişele telefonice), în reparaţii telefoane şi echipamente (de fapt baza instruirii practice), lucrări de instalaţii de semnalizare rutieră în municipiul Bacău, în colaborare cu primăria , cu DJPTC Bacău, Consiliul Popular), lucrări de autodotare (confecţionau piese de mobilier, jardinierele metalice, gardurile, porţile, plasa, poarta rulantă de la intrarea în curtea liceului). Clasa a IX-a executa lucrări de lăcătuşărie în atelierele scolii. PRACTICA AGRICOLA
• La inceputul anului scolar, in perioada recoltelor, elevii faceau practica
agricola. Centrele de practică agricolă (culesul merelor, strugurilor, porumbului, cartofilor) cel mai des frecventate de elevii liceului erau la Beneşti, Vultureni, Godovana, Bogdăneşti, Plopana, Iteşti, Scurta, Călugăreni. Uneori, practica agricolă era plătită la normă, elevii putând să încaseze bani la sfârşitul acesteia. Aşa, o fostă elevă din anii de debut ai şcolii îşi aminteşte ca a primit 800 de lei, pentru luna de munci agricole desfăşurată, care reprezenta aproape jumătate din salariul lunar al mamei ei. Profesorii se plângeau că aceste săptămâni (3) de munci agricole de toamnă aglomerau şi comasau predarea materiei, în special la matematică. Se considera că ar trebui să se reducă numărul de zile lucrate pe câmp la maxim 2 săptămâni. Altfel se vor confrunta în continuare cu probleme legate de fuga elevilor de la punctele de lucru, în principal pe motivul ca sunt bolnavi. Din cauza muncilor agricole se pierdeau multe ore, care erau ulterior recuperate. CORP PROFESORAL. SPECIALIZĂRI • În 1969, Şcoala Profesională a beneficiat numai de aportul inginerilor de specialitate. În primul şi în al doilea an şcolar, 1969, respectiv 1970, profesorii, inginerii şi maiştrii care au organizat procesul de învăţământ din şcoală au pus suflet, simţind că munca pe care o făceau era una de pionierat dar şi una de mare responsabilitate. Deoarece în 1968 avusese loc noua reformă teritorial - administrativă şi se făcuse trecerea de la regiuni la judeţe, din 1969 şcoala a fost subordonată Direcţiei Judeţene de Poştă şi Telecomunicaţii. Pentru început predarea cursurilor se realiza pe baza unor programe analitice ad-hoc. Examenul de admitere se susţinea la Bucureşti şi candidaţii admişi din zona Moldovei erau trimişi la Şcoala Profesională de Poştă şi Telecomunicaţii Bacău.
• În anii 1981-1983 situaţia orelor normate de la Liceul Industrial nr. 3
Bacău era următoarea: 58 de catedre, dintre care 39 de teorie şi 19 de instruire practică. Situaţia personalului didactic al acelui an se prezenta astfel: profesori şi ingineri - 41, maiştri instructori-21, personal auxiliar- 8(laborant, tehnician de laborator, bibliotecar, pedagog). ANII ‘70 CONCURSURI ŞCOLARE. ACTIVITATEA EXTRAŞCOLARĂ • În anul 1979 se creează Clubul sportiv P.T.T. Bacău. Existau 20 de elevi la categoria începători care erau de nivel de performanţă şi încă 2 grupe cu 38 de elevi. Echipa de rugby avea ore de instruire şi la Braşov, în 28-30 decembrie 1981. La cererea Inspectoratului Şcolar Judeţean Bacău, profesorul de educaţie fizică, Chiriac Gheorghe pleca în străinătate ca şi cel de biologie, Gheorghian Ion. În perioada 1975-1990 profesorul Constantin Topală a organizat şi a condus Cercurile de Turism şi Foto, Laboratorul fonic. Interesant era, după mărturia domnului Cheinic Leonard, fost profesor al liceului, modul în care, de la debutul său în învăţământ chiar în această şcoală, a reuşit să improvizeze o staţie radio-emisie, care difuza dimineaţa şi seara câte o oră din emisunile preluate de la radio, numită „Ora Căminului”. În şcoală, în afara cercurilor ştiinţifice tradiţionale (fizică, matematică, literatură, biologie etc), erau deschise participării elevilor şi numeroase alte cercuri cu profil tehnic : radio, informatică, telefonie, telegrafie, măsuri electrice, foto, „Sanitarii pricepuţi”, topografie militară. Cercul de radio era condus de inginerul Mandea Dimitrie şi maistrul instructor, Galan Aurelian. ANII ‘80 EVOLUŢIA ŞCOLII DUPĂ 1989. PROGRAME DE FINANŢARE ŞI COOPERARE EUROPEANĂ • Anul 1990 găseşte şcoala cu o dotare depăşită, incapacitate financiară de a moderniza şi dota spaţiile de învăţământ. Mai mult decât atât statutul juridic al şcolii este confuz sau cel puţin în dezbatere între trei ministere. Fostul minister al Transporturilor, Poştei şi Telecomunicaţiilor se divide în Ministerul Transporturilor şi Ministerul Poştei şi Telecomunicaţiilor. În final, şcoala trece, firesc pentru o unitate de învăţământ, sub autoritatea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, unde se afla şi astăzi. Dificultatea cea mai mare o reprezintă, simultan cu acutizarea problemelor sociale, echilibrarea ofertei educaţionale cu noile cerinţe ale pieţei muncii. Practic, se pune problema supravieţuirii liceului şi relansării unor specializări atractive şi mai ales eficiente pentru absolvenţii claselor a VIII-a. Aceasta presupune însă o pregătire managerială, studierea pieţei muncii şi a locurilor de muncă disponibile, stabilirea unui set de priorităţi care să transfere şcoala într-un spectru concurenţial al şcolilor moderne pentru tehnologii de vârf. Era greu şi …nici nu se putea gândi în acest mod în primii ani postdecembrişti. DOTĂRI.CORP PROFESORAL. SPECIALIZĂRI • În privinţa finanţării şi, implicit, a dotărilor, pentru primii ani de după 1990, lucrurile stau extrem de deficitar. S-au făcut paşi importanţi în anii 1996-1997. S-au alocat fonduri de la Primărie, de la Inspectoratul Şcolar, am obţinut sprijin de la sponsorii noştri principali: BancPost, Direcţia de Poştă şi RomTelecom. Începând cu anul 1999 echipa „proiect” condusă de director Gânţă Angela demarează noi acţiuni de dotare, prin fonduri Phare. • Intrarea în noul mileniu aduce schimbări profunde la nivelul ofertei educaţionale dar şi a specializărilor profesorilor. O situaţie privind resursele umane şi materiale ale acestui an, de la Grupul Şcolar Industrial de Poştă şi Telecomunicaţii « Nicolae Vasilescu-Karpen », inclusă în Proiectul de finanţare Phare TVET, se prezenta astfel : Număr total cadre didactice - 79 / Număr cadre didactice titulare – 54/ din care : Profesori de cultură -30, profesori discipline tehnice – 15 / de specialitate şi maiştri instructori – 9 • Începând din anul şcolar 2005-2006 se aplică instrumentele privind asigurarea calităţii. Se constituie echipe complexe de cadre didactice care analizează procesul instructiv educativ şi întocmesc primele rapoarte obiective de autoevaluare. Se promovează un învăţământ bogat în acumulare de competenţe faţă de unul exclusiv al achiziţiilor de cunoştinţe. Anul 2006 este un an important în evoluţia instituţiei, colectivul de profesori fiind mai numeros (96 de cadre didactice) şi cu preocupări multiple extraşcolare. SPECIALIZĂRI ELEVI. NOUA OFERTĂ EDUCAŢIONALĂ • Învăţământul liceal şcolariza, în anul şcolar 1993-1994, 1035 de elevi, pentru profilurile electronist şi operator PTT, 170 de elevi în învăţământul profesional şi 90 în învăţământul postliceal, profilurile tehnician poştă şi tehnician telefoane. • Planurile de şcolarizare din anul 1995 şi până în momentul de faţă au fluctuaţii şi oferte extrem de interesante şi inedite faţă de vechea tradiţie a liceului, dar dovedesc un contact permanent cu realitatea de pe piaţa muncii dar şi cu noii agenţi economici care devin treptat parteneri ai şcolii. • În anul 2000,formarea profesională realizată în liceul nostru era prioritar orientată pe două direcţii: • profil tehnic - electronică si telecomunicaţii; • profil serviciu - servicii poştale. ANII ‘90 MESAJUL ŞCOLII • Dupa anul 2000, culorile reprezentative pentru institutia noastra de invatamant sunt albastru si portocaliu, o sinteza cromatica simbolica a celor doua institutii care au stat la baza specializarilor si calificarilor profesionale. Albastrul semnifica Romtelecom iar portocaliul Posta romana. • Si pentru ca institutia noastra stie sa isi adapteze oferta la noile cerinte si se afla intr-o permanenta faza de modernizare, ridicand, din punct de vedere al bazei materiale, colegiul la standarde europene, sigla este sugestiva pentru ceea ce inseamna dorinta de a fi un om prezentului si, mai ales al zilei de maine: Viitorul suntem noi! DIRECTORII ŞCOLII • 1969-1971 Rusu Victor - Director Prim - Şcoala Profesională Bacău • 1971-1972 Rusu Victor - Director Prim , Zaharia Ion - Director Adjunct - Liceul Industrial de Poştă şi Telecomunicaţii Bacău • 1972-1977 Zaharia Ion - Director Prim , Soare Ion - Director Adjunct - Grup Şcolar de Poştă şi Telecomunicaţii Bacău • 1977-1984 Zaharia Ion- Director Prim , Malschi Magdalena - Director Adjunct - Liceul Industrial nr. 3 Bacău • 1984 -1986 Malschi Magdalena - Director Prim , Ungureanu Ion- Director Adjunct - Liceul Industrial nr. 3 Bacău • 1986-1990 Soare Ion – Director Prim, Malschi Magdalena – Director Adjunct • 1990-1992 Cioltan Gheorghe - Director Prim, Pascal Vasile - Director Adjunct - Grup Şcolar Industrial de Poştă şi Telecomunicaţii ,, Nicolae Vasilescu - Karpen” Bacău • 1992-1995 Cioltan Gheorghe - Director Prim, Lerescu Constantin- Director Adjunct - Grup Şcolar Industrial de Poştă şi Telecomunicaţii ,, Nicolae Vasilescu - Karpen” Bacău • 1995-1997 Ciubotaru Viorica – Director Prim, Lerescu Constantin - Director Adjunct - Grup Şcolar Industrial de Poştă şi Telecomunicaţii ,, Nicolae Vasilescu - Karpen” Bacău • 1997-1998 Lerescu Constantin - Director Prim, Pascal Vasile - Director Adjunct - Grup Şcolar Industrial de Poştă şi Telecomunicaţii ,, Nicolae Vasilescu - Karpen” Bacău • 1998-1999 Gânţă Angela - Director Prim, Frigioiu Dănuţ- Director Adjunct - Grup Şcolar de Postă şi Telecomunicaţii ,, Nicolae Vasilescu - Karpen” Bacău • 1999-2002 Gânţă Angela - Director Prim, Vasiliu Mihai - Director Adjunct - Grup Şcolar de Postă şi Telecomunicaţii ,, Nicolae Vasilescu - Karpen” Bacău • 2002-2004 Vasiliu Mihai - Director Prim, Cazacu Emanoil Remus - Director Adjunct - Grup Şcolar de Postă şi Telecomunicaţii ,, Nicolae Vasilescu - Karpen” Bacău • 2004- 2010 Cazacu Remus Emanoil - Director Prim, Ardeleanu Carmen - Director Adjunct Educativ, Ilcoş Gheorghe - Director Adjunct - Colegiul Tehnic de Comunicaţii „Nicolae Vasilescu – Karpen” Bacău Mileniul III
• Colegiul Tehnic de Comunicaţii ,,Nicolae Vasilescu –Karpen” oferă servicii educaţionale de calitate şi şanse egale de dezvoltare profesională în următoarele domenii: electronică, automatizări, telecomunicaţii, telematică, echipamente de calcul, reţele de calculatoare, servicii poştale, activităţi economice, informatică şi estetica şi igiena corpului omenesc. • Bazându-ne pe o strategie elaborată, pe un management performant şi o ofertă educaţională generoasă, urmărim formarea unor tineri capabili să se integreze într-o societate aflată în continuă schimbare. Beneficiem de cele mai bune condiţii de pregătire Tindem spre performanţă Bibliotecă dotată cu sală de lectură şi peste 40.000 volume