Capitolul IV.

INDICATORII
STATISTICI. MĂRIMILE
ABSOLUTE ŞI RELATIVE
 PLANUL TEMEI:

4.1. Indicatorii statistici și funcţiile lor.

4.2. Clasificarea indicatorilor statistici.
Indicatorii absoluți.
4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.
 IMPORTANȚA ȘI UTILIZAREA INDICATORILOR STATISTICI

Statistica ”este știința colectării, clasificării, prezentării, interpretării datelor

numerice și a folosirii acestora pentru a formula concluzii și a lua decizii”
(BNS)
 Elaborarea și monitorizarea cadrului legislativ și strategic;
 Elaborarea de instrumente de intervenție pe piață;
 Cercetări științifice;
 Procesul educațional;
 Informarea publicului larg;
 Asigurarea comparabilității naționale și internaționale;
 Pentru caracterizarea unei colectivități studiate nu se poate folosi o singură
expresie numerică de aceeași dimensiune, ci mai multe (pentru care statistica
a elaborat metodologii și tehnici specifice, denumite indicatori statistici)
fiecare dintre ele contribuind la cunoașterea acesteia sub toate aspectele;
 Indicatorul statistic este purtător de informații având conținut real, obiectiv
determinat.
 4.1. Indicatorii statistici și funțiile lor.

Indicatorul statistic  este expresia numerică a unor fenomene, procese,

activități sau categorii economice și sociale, definite în timp, spațiu și structura
organizatorică și care se regăsesc cu o anumită periodicitate în statisticile oficiale,
naționale și internaționale.
Idicator statistic - expresie numerică a unui fenomen, proces sau a unei
categorii economico- sociale, definite în timp, spațiu și structură. (BNS).
Ex.: Numărul populaţiei R. Moldova (spaţiul) la data de 1.01.2014 (data), pe sexe
(element de structură)
 Indicatorul statistic
cuprinde:

Determinarea Expresia
noțională numerică

Precizată ca timp, ca loc și

structură organizatorică
 4.1. Indicatorii statistici și funțiile lor.

FUNCȚIILE INDICATORILOR STATISTICI

 Funcția de măsurare
Măsurarea se poate face prin observarea directă la nivelul
fiecărei unități sau printr-o operație de agregare sau
dezagregare a datelor statistice în structura orizontală sau
verticală a sistemului.
În urma acestei operații se obțin indicatori absoluți, exprimați
în numere, cantități, valori, care măsoară, dimensionează o
unitate, o grupă de unități, o subcolectivitate sau o
colectivitate statistică, strict dilimitate în timp, spațiu și
organizatoric.
 4.1. Indicatorii statistici și funțiile lor.

Funcția de comparare

Compararea se poate face ca diferență sau sub formă de

raport.
- Ca diferență se pot compara numai indicatori absoluți care
au același conținut și sunt exprimați în aceleași unități de
măsură.
- Ca raport, se pot compara fie aceiași indicatori, fie indicatori
diferiți, dar care se găsesc într-o relație de interdependență.
 4.1. Indicatorii statistici și funțiile lor.

Funcția de analiză
Funcția dată se întâlnește în statisctică și pentru orice variabilă independentă
care s-a înregistrat cu valori diferite de la o unitate la alta și pentru care s-a
calculat fie un indicator absolut totalizator, fie un indicator calculat ca medie.
Se analizează relațiile de interdependență care există între:
- fiecare parte și întreg (Ex. contribuția domeniilor economiei naționale la
formarea PIB,);
- fiecare factor și rezultat ( Ex. impactul investițiilor străine asupra rezultatelor
economice ale entității).
 4.1. Indicatorii statistici și funțiile lor.

Funcția de sinteză
Ea este specifică fenomenelor care se manifestă diferit de la o unitate la
alta.
Valorile individuale diferite trebuie să fie sintetizate într-o singură
expresie numerică, care devine astfel măsură a ceea ce este esențial și
tipic pentru întreaga masă de fenomene de aceeași speță.
De regulă, acești indicatori se calculează pentru valori medii (care au
sens statistic dacă îndeplinesc condiția de omogenitate) sau ca indicatori
totalizatori (Ex: reușita medie a studenților, salariul mediu lunar al
salariaților, cifra medie de afaceri pentru un domeniu de activitate, etc.).
Funcția de estimare

Funcția dată poate fi folosită pentru măsurarea

tendinței de dezvoltare a fenomenului în aceeași
periodă de timp, variabilă ca spațiu și organizatoric,
sau în aceleași condiții de spațiu și organizatorice, dar
variabile în timp.
Aceste estimări se pot face pentru fiecare
caracteristică statistică luată independent sau
interpretând o caracteristică rezultativă în funcție de
factorii săi determinanți.
Indicatorii obținuți au conținut de mărimi medii și
sunt considerați ca ecuații de estimare.
 4.1. Indicatorii statistici și funțiile lor.

 Funcția de verificare a ipotezelor și

de testare a semnificației unor
indicatori statistici calculați.
Se referă la validarea rezultatelor demersului statistic.
Se referă la acțiunea de a controla ceva pentru a conststs
dacă corespunde adevărului, cerințelor, calității sau
anumitor date.
Folosind mai multe metode statistice de calcul și
interpretare, rezultă că formulează mai multe ipoteze
cu privire la formele obiective pe care le îmbracă legea
statistică.
 4.2. Clasificarea indicatorilor statistici. Indicatorii absoluți.

În literatura de specialitate, indicatorii statistici sunt clasificați

conform criteriilor:
În dependență de data/perioada de referință:
1. Indicatori statistici de stoc (la anumită dată);
2. Indicatori statistici de flux ( pe perioadă de timp).
Indicatorul statistic poate fi:
1. Rezultatul unei numărări (ex. populaţia la recensământ la
momentul de referință/critic (ex. la 05.10.2004, or.00.00) ;
2. Rezultatul unei măsurări (ex. cantitatea de lapte produsă de
întreprinderile agricole într-o anumită perioadă de timp);
3. Rezultatul unui calcul asupra datelor obţinute dintr-o cercetare
statistică (ex. venitul mediu pe persoană)
 4.1. INDICATORII STATISTICI ȘI FUNȚIILE LOR. INDICATORII ABSOLUȚI.

După modul de determinare:

1. Indicatori primari – rezultatul măsurătorilor statistice exprimat
în mărimi absolute (ex. numărul populației);
2. Indicatori derivaţi – obţinuţi în rezultatul prelucrării
indicatorilor primari (ex. ponderea remitențelor în total venituri,
rata sărăciei, etc.)
După forma de exprimare:
3. Indicatori absoluţi (numărul femeilor și bărbaților);
4. Indicatori relativi (% femeilor în total populație);
5. Indicatori exprimaţi sub formă de mărimi medii (ex. mărimea
medie a transferurilor de peste hotare)
 După modul de obținere a
informației, definim indicatori

Absoluți (primari) Relativi (derivați)

- Exprimă volumul grupelor și al
întregii colectivități;
- Se exprimă în unități de
măsură specifice
caractreristicii observate (buc.,
kg, m, etc.);
- Se obţin în cadrul prelucrării
primare a datelor statistice ca
urmare a procesului de cen-
tralizare a datelor unei
observări statistice.
- Sunt extrem de numeroși și cu metodologii
variate de calcul ;
- Au un caracter abstract, chiar dacă uneori (în
cazul mediilor) se exprimă în unități
specifice de măsură;
- Au un conținut real;
- Mărimea derivată trebuie să fie corect
calculată din punct de vedere statistic și să
corespundă naturii fenomenului sau
procesului cercetat.
 4.2. CLASIFICAREA INDICATORILOR STATISTICI. INDICATORII
ABSOLUȚI.

• Indicatorii absoluți se obțin în cadrul prelucrării primare a datelor

statistice ca urmare a procesului de centralizare a datelor unei
observări statistice.
• Au un conținut concret și formă concretă de exprimare.
• De regulă, acești indicatori sunt incluși în analiza statistică pe
toate structurile organizatorice ale economiei națioale sau în
general, ale colectivităților studiate. În acest sens, în mod frecvent
se folosesc expresiile de agregare și dezagregare.
• Constituie baza pentru determinarea indicatorilor derivaţi,
exprimaţi în mărimi relative şi medii.
 4.2. CLASIFICAREA INDICATORILOR STATISTICI. INDICATORII
ABSOLUȚI.

•  Indicatorii absoluți se obțin prin aplicarea unui model de calcul statistic de

comparare sau de estimare.
După modul de calcul deosebim:
1. Indicatorii de nivel – se obțin în procesul de înregistrare st-că, exprimînd
valoarea caracteristicii observate la fiecare dintre unitățile colectivității (indicatori
individuali), sau în procesul sistematizării; (se obțin prin adunare)
2. Indicatorii variației absolute – se obțin prin compararea pe bază de diferență a
două nivele ale aceluiași indicator. Mai sunt numiți spor absolut. Compararea pe
bază de diferență este restrictivă în sensul că trebuie să îndeplinească condiția de
comparabilitate din punct de vedere al conținutului. De exemplu, sporul
produsului brut se obține scăzând din nivelul acestuia din anul curent pe cel din
anul precedent.
-1 = ∑xiT - ∑xiT-1 ,

unde sporul fenomenuluir realizat,

T, T-1 - variabila de timp,
i – unitățile după care se face agregarea valorilor lui x în fiecare unitate de timp.
FORMAREA INDICATORILOR
AGREGAȚI
Nr.unității de Caracteristicile înregistrate
x1 x2 x3... xr
observare
1 x11 x12 x31... xr1
2 x12 x22 x32... xr2
. . . . .
. . . . .
. . . . .
i x1i x2i x3i xri
. . . . .
. . . . .
. . . . .
n x1n x2n x3n xrn

Total : ∑x1i=X1 ∑x2i=X2 ∑x3i=X3 ∑xri=Xr

 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

Un prim pas în trecerea de la concret la abstract, de la

mărimi absolute la mărimi derivate îl reprezintă compararea
datelor prin rapoarte, obțințându-se mărimi relative.
Mărimea relativă sau indicatorul relativ este rezultatul
comparării sub formă de raport a doi indicatori statistici și
exprimă printr-un singur număr proporțiile indicatorului
raportat față de indicatorul bază de raportare (bază de
comparație).
-Modalitate de calcul: mărime comparata
-
mărime baza de comparatie
 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.
Forma cea mai simplă de exprimare a mărimilor relative este
în unități sau coeficienți.
În acest caz rezultatul raportului arată câte unități din
indicatorul raportat revin la o singură unitate a indicatorului bază
de raportare.
Sub această formă se prezintă, de exemplu indicatorii vitezei
de circulație a mărfurilor, indicatorii eficienței economice,
indicatorii tehnico-economici de utilizare a fondurilor etc., care de
regulă au valori supraunitare.
 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

Forma cea mai obișnuită și sugestivă de exprimare a mărimilor

relative este cea a procentelor care arată câte unități din indicatorul
raportat revin la 100 de unități ale indicatorului bază de raportare.
Sub această formă se prezintă majoritatea mărimilor relative și în
special cele utilizate în diferite analize economico-statistice, în
caracterizarea dinamicii fenomenelor etc., unde valorile comparate sunt
suficient de apropiate ca ordin de mărime.
coeficientul rezultat * (100, 1000, 10.000, etc)
= procent, promil, prodecimil, etc.
 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

• Indicatorii relativi - rezultatul comparării sub formă de raport a

doi indicatori statistici.
• Se obțin în faza de prelucrare statistică a mărimilor absolute
prin aplicarea variatelor metode și procedee de calcul statistic
(comparații, abstractizări, generalizări);
• Au menirea de a pune în lumină și de a face posibilă analiza
aspectelor calitative ale fenomenelor și proceselor cercetate;
• Ei exprimă:
- relații cantitative dintre diferitele caracteristici statistice, dintre diferitele
părți ale unei colectivități sau dintre fenomenele ce se găsesc într-un
anumit grad de interdependență;
- legăturile de interdependență dintre fenomene;
- gradul și forma de variație a caracteristicilor cercetate;
 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

Mărimile relative s-au dovedit a fi instrumente necesare și utile

în analiza întregii activități economice, dar construcția lor simplă,
fără suficientă atenție acordată indicatorilor ce intră în raport,
ingăduie, uneori, posibilitatea de a obține indicatori ce estompează
sau denaturează aspectele reale. De aceea, calcularea lor trebuie
precedată de alegerea atentă a bazei de comparație, precum și de
verificarea comparabilității datelor raportate.
 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

Mărimile relative se impart în următoarele

categorii :

de coordonare ale programării

(planificării)
de structură
de intensitate
ale dinamicii
 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

1. Mărimile relative de structură.

Calculul acestor mărimi este impus de necesitatea cunoașterii
aprofundate a compoziției acelor colectivități care au fost separate în
grupe și subgrupe după variația uneia sau mai multor caracteristici de
grupare. Ele stabilesc în ce raport se află fiecare element sau grup de
elemente ale colectivității față de nivelul/volumul întregii
colectivități.
Proprietate: suma mărimilor relative de structură calculate față
de aceeași bază este egală cu 1 (dacă se exprimă în coeficienți) sau
100 (dacă s-au calculat în procente).
 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

Mărimile relative de structură exprimă raportul dintre

parte şi întreg şi se pot calcula atunci când colectivitatea
supusă analizei a fost împărţită în grupe, subgrupe sau
clase, după variaţia uneia sau mai multor caracteristici de
grupare. Mărimile relative de structură se calculează:
Kstr (gi) = хi / å xi *100

unde: xi – nivelul absolut al grupei i, iar å xi – nivelul

totalizat al colectivității.
 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

Mărimile relative de structură se reprezintă grafic printr-o

diagramă de structură care poate fi: dreptunghiul de structură;
pătratul de structură; cercul de structură.
În cazul diagramei de structură prin cercuri se consideră că cele
100% corespunzătoare întregului ansamblu sunt proporționale
cu cele 360 de grade. Se inmulțește pe rând greutățile specifice
din fiecare grupă cu 360 de grade și se împart la 100.
 4.3. TIPURI DE MĂRIMI STATISTICE RELATIVE.

Exemplu 1. Sunt cunoscute următoarele date despre populația

Republi- cii Moldova, pe regiuni, sub vârsta aptă de muncă, în anul
2012: în total pe țară – 615,9 mii. pers., mun. Chișinău – 114,9;
Nord – 168,7; Centru – 202,2; Sud – 99,8; Găgăuzia – 30,3.
De calculat mărimile relative de structură a populației sub vârsta
aptă de muncă.
 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

REZOLVARE
Rezolvare:
 pentru mun. Chișinău:
хi *100  114,9 *100  18,7%
kstr 
615,9
 xi
i1
 pentru regiunea Nord:
хi *100  168,7 *100  27,4%
kstr 
615,9
 xi
i1
 pentru regiunea Centru:
х 2 0 2 ,2
kstr  i *100  * 1 0 0  3 2 ,8 %
x i
6 1 5 ,9
i1

 pentru regiunea Sud:

хi 99,8
k  *100  *100  16,2%
str
615,9
x i
i1
 4.3. TIPURI DE MĂRIMI STATISTICE RELATIVE.

REZULTATELE CALCULĂRII LE PREZENTĂM ÎN TABELUL 1 .

Tabelul 1. Structura populației sub vârsta aptă de muncă

pe regiuni ale Republicii Moldova
Regiuni Mii persoane Structură (%)
Mun. Chişinău 114,9 18,7
Nord 168,7 27,4
Centru 202,2 32,8
Sud 99,8 16,2
Găgăuzia 30,3 4,9
Total: 615,9 100
 MĂRIMILE RELATIVE DE COORDONARE
SAU DE CORESPONDENŢĂ

Se folosesc pentru a compara două grupe ale aceleiaşi

colectivităţi sau două colectivităţi situate în spaţii diferite, dar
coexistente în timp. Se calculează conform relației:

KA/B = XA / XB unde:
XA și XB – nivele absolute ale grupelor A și B ale unei
colectivități.

Se exprimă sub formă de coeficient.

 MĂRIMILE RELATIVE DE COORDONARE -
caracterizează raportul numeric în care se găsesc doi indicatori
de același fel, aparținând unor grupe ale aceleași colectivități
statistice sau unor colectivități statistice de același fel, dar
situate în spații diferite.
Pentru exemplificare se pot lua datele din tabelul de mai jos.

Anii / Mediul Urban Rural Urban față de

rural (%)
2015 101 986 80 685 126,4
2016 110 382 82 270 134,2
2017 101 993 81 930 124,5
2018 85 505 76 090 112,37

Valoarea vânzărilor în mediul urban și rural

 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

Mărimile relative ale dinamicii -

se utilizează pentru caracterizarea evoluției fenomenelor în timp.
Se obțin ca raport între nivelul fenomenului într-o perioadă și nivelul
aceluiași fenomen din perioada anterioară, considerată drept bază de
comparație.
 MĂRIMILE RELATIVE ALE DINAMICII

se folosesc în scopul caracterizării sta- tistice a evoluţiei în timp a

fenomenului analizat. Mărimile relative ale dinamicii se pot calcula când
avem două valori ale aceluiaşi indicator, înre- gistrat în unităţi diferite de
timp. În funcţie de baza de comparaţie aleasă, putem calcula:
a) mărimile relative ale dinamicii cu bază fixă folosind relaţia:
xt
k t / 0  x *100
0

b) mărimile relative ale dinamicii cu bază mobilă (variabilă sau în lanţ)

se calculează pe baza relaţiei:
xt
k t / t 1   *100
x t / t 1
 EXEMPLUL 3
Veniturile băncilor comerciale ale Republicii Moldova se
caracterizează prin următoarele date (mln. lei): în anul 2013 – 1942,0; în
2014 – 2340,5; în 2015 – 3099,7; în 2016 – 4586,6; în 2017 – 6222,5; în
2018 – 5484,8; în 2019 – 5119,6. De calculat mărimile relative ale
dinamicii (cu baza fixă și în lanț).
Rezolvare: Anul 2004 îl considerăm ca bază de comparație.
x 2340,5
Anul 2013: k  t *100  *100  120,5% (baza fixă);
t / 0
x 0 1 9 4 2 ,0
x t 2 3 4 0 ,5
k t / t 1  * 1 0 0  * 1 0 0  1 2 0 ,5 % ( în la n ț) .
x t / t 1 1 9 4 2 ,0
x 3099,7
Anul 2014: k  t *100  *100  159,6% (baza fixă);
t / 0
x 0 1 9 4 2 ,0
xt 3099,7
k  *100  *100  132,4% (în lanț).
t / t 1
x t / t 1 2340,5
x t 4 5 8 6 ,6
Anul 2015: k  * 1 0 0  * 1 0 0  2 3 6 ,2 % ( b a z a fix ă ) ;
t / 0
x 0 1 9 4 2 ,0
xt *100  4586,6 *100  147,9% (în lanț).
k t / t 1 
xt / t 1 3099,7
xt 6222,5
Anul 2016: k  *100  *100  320,4% (baza fixă);
t / 0
x 0 1942,0
x t 6222,5
k t / t 1  *100  *100  135,7% (în lanț).
x t / t 1 4586,6
REZULTATELE CALCULĂRII LE
PREZENTĂM ÎN TABELUL 2

Dinamică veniturilor băncilor comerciale ale

Republicii Moldova
Veniturile băncilor Mărimi relative de dinamică, %
Ani
comerciale Cu baza fixă În lanț
2013 1942,0 100 100
2014 2340,5 120,5 120,5
2015 3099,7 159,6 132,4
2016 4586,6 236,2 147,9
2017 6222,5 320,4 135,7
2018 5484,8 282,4 88,2
2019 5119,6 263,6 93,4
4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

Mărimile relative ale planificării sau ale

programelor de dezvoltare
- sunt specifice economiei moderne.
- Ele se calculează în economia planificată pentru toate
nivelurile la care se structurează sistemul informațional și se
regăsesc în sistemul rapoartelor statistice pentru toți
indicatorii cuprinși în planurile de stat.
- În economia de piață, aceste mărimi relative se calculează numai
la nivelul fiecărei unități în funcție de programele elaborate
privind aprovizionarea, producția și desfacerea de mărfuri.
 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

Perioada de
bază Perioada curentă
realizat planificat(programat) realizat

x0 xpl x1

Mărimi relative ale Gradul de acoperire a

sarcinii de plan sau Mărimi relative sarcinilor din
ale programului de ale realizării programele de
dezvoltare (Kpl/0) programului sau producție cu contracte
a planului (K1/pl) (Kc/pl)
 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

CALCULUL MĂRIMILOR RELATIVE ALE PLANULUI

PRESUPUNE -

preluarea din evidenţele unităţii economice analizate

(de exemplu, societatea comercială) a informaţiilor
referitoare la:
• nivelul fenomenului analizat într-o perioadă de
bază
(x0);
• nivelul planificat (programat) al aceluiaşi fenomen
într-o perioadă curentă (xpl);

• nivelul realizat al acestuia în perioada curentă (x1).

 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

Mărimile relative ale programării se calculează conform formulelor:

хpl
 coeficientul sarcinii de plan k pl / 0  *100
x
0
х1
 coeficientul îndeplinirii planului k  *100
1/ pl
pl
x1
 coeficientul de dinamică k 

Între cei trei coeficienţi se poate stabili relaţia: k1/0=kpl/0*k1/pl.

 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

EXEMPLUL 4
Volumul Volumul vânzării Volumul vânzării realizat în
vânzării planificat anul 2019 (x1)
Magazi
în anul 2018 pentru anul 2019
ne
(x0) (xpl)
A 121,3 130,0 132,8

B 152,4 160,0 155,5

C 160,5 170,0 171,3

De calculat: coeficientul sarcinii de plan; coeficientul îndeplinirii planului;

coeficientul dinamicii vânzării.
 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

Rezolvare: Determinăm mărimile relative ale programării pentru ma-

gazinul A.
 Coeficientul sarcinii de plan:
хpl 130,0
k  *100  *100  107,1%
pl / 0
x0 121,3
 Coeficientul îndeplinirii planului:
х 1 3 2 ,8
k  1*100  * 1 0 0  1 0 2 ,1 %
1/ pl
pl 1 3 0 ,0
 Coeficientul de dinamică:
x 1 3 2 ,8
k  1*100  * 1 0 0  1 0 9 ,4 %
 REZULTATELE CALCULĂRII LE
PREZENTĂM ÎN TABELUL 1

Tabelul 1. Mărimile relative ale programării

Coeficientul Coeficientul Coeficientul dinamicii
Magazine sarcinii de plan îndeplinirii planului vânzării
(kpl/1) (k1/pl) (k1/0)
A 107,1 102,1 109,4
B 104,9 97,1 102,0
C 105,9 100,7 106,7
 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

• Mărimile relative de intensitate , considerate

caracteristici derivate, în statistică, se obțin prin raportarea a
doi indicatori absoluți de natură diferită care se află într-o
relație de interdependență.
Aceste mărimi relative se pot calcula la nivelul unităților
complexe ale colectivității, al grupelor sau subcolectivităților și
indicatorul din numitor, în toate cazurile poate fi interpretat și ca
frecvență a caracteristicii derivate obținute.

 
𝑦𝑖
𝑥 𝑖=
𝑧𝑖
 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

Cele două caracteristici yi şi zi, introduse în raport, sunt

caracteristici primare, înregistrate direct prin observarea
statistică, iar raportul xi, calculat pe fiecare unitate de
observare, este o caracteristică secundară (derivată).
Semnificaţia acestei caracteristici constă în faptul că exprimă
câte unităţi din valoarea caracteristicii yi revin la o unitate a
valorii caracteristicii zi.

Un exemplu de mărime relativă de intensitate poate fi

nivelul productivităţii muncii (W), calculat ca raport între
nivelul producţiei (q) şi timpul de muncă consumat pentru
producerea acesteia (W=q/T).
 EXEMPLUL 5
Se cunoaște următoarea informație a două întreprinderi:
Perioada de bază Perioada curentă
Volumul pro- Numărul mediu Volumul pro- Numărul mediu
Denumirea
ducției fabrica- scriptic al sala- ducției fabri- scriptic al sala-
în tr e p r in d e r ii
te, tone riaților, pers. cate, tone riaților, pers.
(q0) (T0) (q1) (T1)
SRL Sigma 780 300 920 315
SRL Lidia 2300 280 2800 265
De calculat nivelul productivității muncii pe fiecare întreprindere.
Rezolvare:
q 780
w  0  2,6(t / om) – SRL Sigma
T0 300
q0 2300
w   8,21(t / om) – SRL Lidia
T0 280
q 920
w  1  2,92(t / om) – SRL Sigma
T1 315
q1 2800
w   10,56(t / om) – SRL Lidia
T1 265
 4.3. Tipuri de mărimi statistice relative.

Mărimile de intensitate au aplicaţii largi în:

• industrie (coeficientul mecanizării, automatizării,
utilizării intensive, extensive sau integrale a
utilajului);
• agricultură (coeficientul chimizării, irigaţiilor,
aplicării măsurilor agrotehnice, recolta medie la
ha);
• turism (indicatorii eficienţei activităţii de turism,
etc.);
• demografie (coeficienţii mişcării naturale şi
migratorii ai populaţiei).
 Astfel, prin variate raportări cantitative, indicatorii
relativi permit sesizarea unei multitudini de aspecte
calitative ale colectivității cercetate, constituind în felul
acesta un important pas pe calea cunoașterii. Cu
excepția mărimilor relative de intensitate, care se
exprimă în unități concrete de măsură, celelalte
categorii sunt adimensionale (%, %00 );
Pentru a evita interpretarea greșită a mărimilor
relative, este necesară o permanentă corelare a acestora
cu indicatorii absoluți din care s-au calculat, mărimile
relative comparabile direct fiind numai cele ce au
aceeași bază de raportare.
Se cunoaşte următoarea informaţie cu privire la volumul vînzărilor în
centre comerciale (datele sunt convenţionale în mii lei):