Sunteți pe pagina 1din 7

Grecia antica

Elev:Topala Nikita
Profesor:Guja Veronica
Caracteristici generale

Bazele solide ale civilizației europene se


pun în Grecia. Oamenii Eladei au marea
capacitate de a deschide drumuri noi în
economie, filosofie, știință, artă etc.
Colonizând bazinele Mediteranei și Mării
Negre, ei contribuie la răspândirea
civilizației și la interferențele etno-
culturale. „Inventatori ai politicii”, vechii
greci creează sistemele de conducere –
oligarhic și democratic –, promovează
individualismul și drepturile civice și
încearcă să edifice statul, cetatea-polis –
ca exponent al intereselor cetățenilor –, pe
baze raționale.
Prin epoca elenistică, grecii au dat naștere
celei dintâi civilizații de sinteză, de
cuprindere „universală” din istorie.
Științe

 matematică: Pitagora (secolul VI î.Hr.) și Euclid (secolul III î.Hr.) puneau bazele geometriei plane.
 fizică: Arhimede (secolul III î.Hr.) dezvolta mecanica fluidelor și geometria; a fixat legile
fundamentale ale hidrostaticii; a inventat numeroase mașini de război.
 astronomie: Aristarh din Samos (secolul III î.Hr.) afirma existența sistemului heliocentric și îl anticipa
cu secole pe Copernic; a încercat să măsoare distanța de la Pământ la Lună.
 istorie: Herodot (484 – 425 î.Hr.), „părintele istoriei”, în ale sale Istorii s-a bazat pe observarea directă
și studierea tradițiilor și a altor surse de informare, unele fanteziste; el prezenta și primele informații
scrise, culese de la „fața locului”, despre traci și geți. Tucidide (460 – 425 î.Hr.), cu opera sa capitală
Istoria Războiului peloponeziac, a dezvoltat metoda cercetății științifice critice, folosind surse literare
și epigrafice.
 geografie: Pytheas din Marsilla (Descrierea Oceanului și Periplu) a măsurat distanța până la Soare și a
stabilit legăturile între maree și fazele Lunii. Eratostene din Cirene a evaluat lungimea circumferinței
Pământului.
 medicină: Hipocrate din Cos (460 – 377 î.Hr.) a inițiat observația clinică și a introdus în lumea
medicilor „Jurământul hipocratic”.
Herodot Pitagora
Literatura

 Literatura Greciei antice se referă la literatura scrisă în greaca veche de la cele mai vechi opere scrise în limba greacă până
în secolul al V-lea și ridicarea Imperiului Bizantin.

 Cele mai importante opere de la începuturile literaturii grecești îi aparțin lui Homer, Iliada și Odiseea. Celălalt mare poet al
perioadei preclasice a fost Hesiod. Cele doua opere ale sale, care s-au păstrat până în prezent sunt Munci și Zile și Teogoni.
Cei doi poeți lirici mai importanți au fost Sappho și Pindar. Tot grecii au inventat și teatrul și au creat opere care sunt încă
recunoscute ca fiind printre cele mai bune scrise vreodată. Dintre sutele de tragedii scrise și reprezentate în epoca clasică, s-
au păstrat doar câteva piese a trei autori: Eschil, Sofocle și Euripide.
 Asemenea tragediei, comedia a apărut dintr-un ritual în cinstea lui Dionysos, doar că în acest caz piesele conțineau
obscenități, insulte și vulgarități. Piesele care s-au păstrat, aparținând lui Aristofan, au reprezentat un model pentru
generațiile și epocile viitoare. Menandru este considerat ca fiind cel mai bun dintre scriitorii Noii comedii.

 Doi dintre cei mai importanți istorici care au trăit vreodată au scris în timpul epocii clasice grecești: Herodot și Tucidide. Un
al treilea istoric, Xenophon, și-a început opera, "Hellenica", de unde a terminat Tucidide, din 411 î. Hr. până în 362 î. Hr.

 Cele mai mari realizări în proză din secolul al IV-lea sunt din domeniul filozofiei. Au existat mulți filozofi greci, dar trei s-
au detașat de restul: Socrate, Platon, și Aristotel. În istoria gândirii umane, Platon practic nu are rivali.
Scrisul
 În Grecia, alfabetul s-a dezvoltat în secolele al
VI-lea și al V-lea î.Hr., fiind o noutate
comparativ cu sistemele vechi de semne,
deoarece alfabetul grecesc era pur fonetic, ceea
ce însemna că reprezenta sunete ale vocii umane.
Noul alfabet grecesc se putea învăța ușor și
repede, fiind nevoie doar de câteva zile, spre
deosebire de miile de ideograme chinezești, ce
necesitau un efort îndelungat pentru a fi
asimilate, unii cărturari chinezi dedicându-și
întreaga viață pentru învățarea lor.

 Realizarea grecilor nu a fost totuși unică.


Limbile semitice – aramaica și ebraica – utilizau
și ele propriile alfabete, ce constau numai în
consoane, pe lângă cel grecesc, care avea și
vocale.
Multumesc de atentie!!
.

S-ar putea să vă placă și