EVALUAREA FORMAŢIUNILOR DE VOLUM ÎN PROIECŢIA

SUPRARENALELOR PRIN INTERMEDIUL EXAMENULUI

TOMOGRAFIC
1. Aspectul tomografic a formaţiunilor de volum
în suprarenale cu stabilirea caracteristicelor
acestora
2. Corelaţia între natura maselor suprarenale şi
simptomatologia clinică
3. Stabilirea corelaţiilor anatomo- patologice
dintre suprarenale şi rinichi
4. Diagnosticul diferenţial a maselor
suprarenale
 Analiza retrospectivă a fişelor pacienţilor cu
suspecţie la formaţiune de volum în
proiecţia suprarenalelor, internaţi în secția
de urologie a IMSP Institutul Oncologic în
2009 şi investigaţi prin intermediul
examenului tomografic la CRDM
 Lotul studiat a inclus 20 pacienţi cu vîrsta
cuprinsă între 16 şi 77 de ani, 10 femei şi 10
bărbaţi, dintre care s-au confirmat 12 cazuri
de maladii a suprarenalelor şi 8 de cancer în
polul superior al rinichiului
 organe retroperitoneale situate
la polul superior al rinichiului,
dimensiuni cuprinse între 3-5
cm lungime,
2,5-3 cm lăţime şi 4-6 cm grosime
şi greutate de 4-5 g.
Suprarenalele sunt înconjurate
de ţesut conjunctiv lax, de o
capsulă fibroasă, precum şi de
grăsimea perirenală.[4]
* Suprarenala Dreaptă- se vizualizeaza
ca o linie,sau aminteste o virgula sau
are forma literei V
* Suprarenala stinga se situeaza
* Suprarenala dreaptă ocupă poziţia
anteromedială în raport du rinichiul
drept si se situeaza mai sus ca el,in
coltul format de lobul drept al
ficatului si piciorusul drept al
diafragmului, posterior de VCI.
* Suprarenala Stîngă- are forma
triunghiulara sau aminteste litera Y
posterior si lateral de aorta si este
amplasata mai mult in fata si medial
de rinichiul sting.Uneori polul inferior
al suprarenalei se situeaza in
imediata apropiere a pediculului
vascular al rinichiului.[1]
* Sindromul Cushing.
* Boala Cushing hipofizo-dependenţă (hiperadrocorticismul şi hipersecreţia
hipofizară de ACTH);
* Sindromul Nelson;
* Sindromul Cushing, datorit medicamentelor;
* Sindromul de secreţie ectopică de ACTH;
* Pseudosindromul Cushing datorită alcoolului;
* Sindromul Cushing, fără precizare.
* Tulburări adreno-genitale (macrogenitosomia precoce, precacitatea
sexuală, pseudo-pubertatea ixsexuală precoce şi heterosexuală, pseudo-
hermofrodismul suprarenal, sindromul adreno-genital).
* Hiperaldosteronismul.
* Hiperaldosteronusmul primar (adenom suprarenal bilateral, sindromul
Conn);
* Hiperaldosteronusmul secundar;
* Hiperaldosteronusmul fără precizare;
Tumoare a ţesutului cromatin (încapsulat de 2-5 cm în diametru )
Mai frecvent unilaterală, doar 10% bilaterală
Feocromocitomul este localizat preponderent in suprarenale 90% si doar 10% din ele
au pozitie extraadrenala,situindu-se in abdomen(perigangliom),in
mediastin(3%) si in regiunea cervicala.[18]
Complicaţii:
Hipertensive:
-encefalopatie
-accidente vasculare cerebrale
- insuficienţă renală
-insuficienţă cardiacă
-infarct de miocard
- retinopatie
Iatrogene:
- hTA ortostatică

Metastatice
 Simptomatologia
pacienŢilor cercetaŢi
 HTA
 Tahicardie
 Paloare
 Transpiraţii
 Cefalee !!!Principalul simptom este 
 Dureri toracice, lombare hipertensiunea arteriala, care la
 Tremor 45% din pacienti este paroxistica
(episodica). Aproximativ 1 din 1000
 Febră pacienti cu hipertensiune prezinta
 Hiperglicemie un feocromocitom. 
 Pierderea masei corporale
 Fatigabilitate
 Examene imagsitice:
1. Ecografia suprarenalelor
2. CT – pentru depistarea tumorilor cu localizare adrenală
3. Scintigrafia (cartografia) cu produs de contrast MIBG-I131 (meta-
iod-benzil-guanidină) – pentru screaning-ul tumorilor extraadrenale
4. RMN
*De regulă este imposibilă diferenţierea între tumoare benignă şi
malignă prin metode imagistice,doar metastazele ne servesc drept
dovadă de malignitate.
*Foecromocitoamele bilaterale sau ectopice adesea insotesc neoplaziile
endocrine multiple.Impone dificultati localizarea feocromocitomului
in caz de NEM tipul II( cancer medular al glandei tiroide, adenom
paratiroidian, feocromocitom) și NEM tipul III (feocromocitom,
ganglioneurom)[1]
 CT particularitati in diagnosticul
feocromocitomului
1.la feocromocitom secretor este necesara o pregatire
innainte de a introduce substanta de contrast.
Innainte de a introduce substanta de contrast este necesar 3.Feocromocitomul in imaginea CT se depisteaza ca o
de a administra pacietului alfa si beta –adrenoblocante formatiune de o forma rotunda si contur neregulat
pentru a exclude riscul dezvoltarii unei crize 4.Tumorile de dimensiuni mici sunt omogene,cele mari au
hipertensive.Daca se utilizeaza substante de contrast zone chistice,hemoragii sau necroze.
neionice,blocada specifica nu este necesara. 5.IRM si scintigrafia cu radionucleizi( I-
metaiodobenzinguanidin=MIBG) sunt mai utile in
2.subtanta de contrast este eliminata mai repede de catre cercetarea feocromocitoamelor cu localizare extradrenala
structurile neadenomatoase decit de adenoame.deci se va [2].
studia peste 60-90min dupa administrarea substantei de
contrast.

USG feocromacitom CT feocromacitom Formaţiune

Formaţiune hipoecogenă, rotundă cu contur neregulat,
omogenă, cu marginile regulate densitatea 29
1.La CT sunt bine evidentiate formatiuni de
forma rotunda sau ovala, cu intensitate
omogena si contur clar
2.La introducerea substantei de contrast, Formaţiune de volum din
intensitatea se schimba putin in raport dreapta, densitatea – 22
cu portiunea neafectata a suprarenalei
care pare atrofiata.
3.Sectoare de hemoragii si necroze se
observa doar in cazul tumorilor de
dimensiuni foarte mari.
4.In hiperplazia suprarenalelor dependenta
de ADCH – toata glanda este ingrosata
neuniform,in timp ce la pacientii cu
adenom portiunile neafectate ale
glandei sunt atrofiate
*Diagnosticul diferentiat este foarte
important in metodele de tratament
aplicate deoarece adenoamele se
trateaza prin investigatie
chirurgicala,iar hiperplaziile prin
hormonoterapie.[12]
Tipul tumorii Feocromocitom Adenom

Intensitatea omogena omogena

Contur Neregulat Regulat

Forma Rotunda Rotunda,ovala

Dimensiune >2cm <2cm

Densitate + -

Contrastare Necesita pregatire prin Nu necesita pregatire

administrarea spreciala
adrenoblocantelor
1.Adenom
2.Feocromacitom
3.Cancer de
suprarenală
Adenom –intensitate
hipodensa
Hi-CT diagnisticheaza
doar formele rare
marconodulare
Dimensiunile Repercursiune
tumorii a asupra
renale suprarenalei
Mica Hiperplazie

Medie Deplasare

Mare Invadare
 Hiperplazia suprarenalelor
Se observa la pacientii cu defect
ereditar al enzimei responsabile
de sinteza steroizilor,ceea ce
duce la insuficienta sintezei
cortizolului si a aldosteronului
,pe cind androgenii sunt
secretati in exces.Deficitul
cortizolului duce la stimularea
continua a cortexului adrenal si
la hiperplazia lui.[2]
 * 
MT rinichiului stîng

USG
CT
Ca renal drept cu MT în MT bilaterală
suprarenala contralaterală
*Am analizat un lot de 20 de pacienţi cu vîrsta cuprinsă
între 16 şi 77 de ani, dintre care 10 femei şi 10 bărbaţi.
* La 12 dintre aceştia s-a depistat afecţiuni ale
suprarenalelor: 9 cu adenom , 2 cu feocromacitom si
unul cu adenocarcinom (confirmat prin examenul
histologic).
*Iar 8 pacienţi cu tumoare în polul superior al rinichilor.
Această tumoare în 3 cazuri nu afecteză suprarenalele,
celelalte 5 cu modificarea acestora : 1 invadează , 1
hiperplaziază, 2 deplasează suprarenalele şi 1
metastazează în suprarenala contralaterală
 Examenul CT este matodă pentru concretizarea
formaţiunilor de volum
 Prin CT putem diferenţia feocromacitomul (are densitate
pozitivă) de adenom (ce are densitatea negativă) şi de
metastazele (ce au densitatea şi mai joasă)
 Clinic feocromacitomul se diferentiază prin Triada :
cefalee- palpitaţii- transpiraţii ( +_ paloare); paroxisma
tensionale în prezenţa unei HTA refractare la un diabetic
 Formaţiunile de volum din polul superior al rinichilor, pot
avea următoarele efecte asupra suprarenalelor:
hiperplazia, deplasarea, invadarea, metastazarea
acestora.
 1.      Georgescu Şerban Alexandru – Radiologie şi imagistică
medicală. Editura medicală “Carol Davila”, Bucureşti.
 2. Mathias Procop – Спиральная и многослойная компьютерная
томографияб 2007
 3.       Angermeier KW, Montie JE - Perioperative complication of
adrenal surgery. Urol Clin North Am 1989; 16:597-606.
 4.       Bagshaw EKD - Hypokalemia carcinoma and Cushing’s
syndrome. Lancet 1966;2:284.

 7.       Bianchi H, Ferrari A - The arterial circulation of the left

suprarenal gland. Surg. Radiol Anat 1991;13:113-116.
 8.       Blumenfeld JD - Hypertension and adrenal disorders.Curr Opin
Nephrol Hypertens 1993;2:274-282.

 9.    Bravo EL, Gifford RWJr - Pheochromocytoma: Diagnosis,

localization and management. N Engl J. Med 1984;311:1298.
* 10.    Brennam MF - Adrenocorticoid carcinoma. Cancer 1987;37:348.
* 11.    Burch WM - Cushing’disease: A review. Intern Med 1985;145:1106.
* 12.    Conn JW - Primary aldosteronism. J Lab Clin Med 1955b;45:661.
* 13.    Dunick NR - Adrenal imaging: Current status. Am J Radiol 1990;154:927.
* 14.    Ein SH, Shandling B, Wesson D, Filler RM - Recurent pheochromocytomas in children. J.
Pediatr Surg 1990 ;25:1063-1065.
* 15.    Johnstone FR - The suprarenal veins. Am J Surg 1957;94-615.
* 16.    Lloyd RV, Kawashima A, Tischler AS – Adrenal soft tissue and germ cell tumors. In: Pathology
and Genetics 40.    Orth DM - Cushing’s syndrome. N Engl J Med 1995: 332:791.
* 17.    Player JE - Carcinoma of the adrenal cortex: Clinical description, diagnosis and treatment. Int
Adv Surg Oncol 1984; 7:329.
* 18.    Ronald A. Delellis, Shamlal Mangray - The Adrenal Glands. In: Sternberg’s Diagnostic Surgical
Pathology, edited by Mills SE, 4th Ed., Lippincott Williams and Wilkins, 2004, vol.1, chp.14:621-667.

* 19.    Sinescu I, Gîngu C, Chibelean C, Hârza M, Plugaru G, Şerbănescu B - M.E.N. II Syndromes.

Congresul Asociaţiei Central-Europene de Urologie, Budapesta, 6-9 septembrie 2001.
 Mulțumesc
pentru atenție