Sunteți pe pagina 1din 49

Malocluzie de clasa III

după Angle
Malocluzia clasa III după Angle este o anomalie de ocluzie în sens
sagital și se caracterizează prin raporturi molare mezializate și
ocluzie inversă frontală cu sau fără inocluzie sagitală inversă.

Reprezintă o entitate dismorfică, cu etiologie plurifactorială şi


manifestări clinice diverse: estetice şi funcţionale; cu un
dezechilibru facial uneori greu de suportat de către pacient.

Evoluează de la forme simple (angrenaj invers) până la modificări


majore ale armoniei faciale, prognaţie mandibulară cu
macrognaţie).
Prevalenţa anomaliei

Forma anatomică prevalează în


Malocluzia de clasa a III-a țările europene cu până la 5%,
afectează 4,16% din populaţia iar în țările asiatice ajunge până
globului. la 25%.

Ocluzia inversă frontală prin


conducție condiliană este foarte
rară, 3% ,iar ocluzia inversă
frontală forțată are un indice de
prevalență de 13% din grupa
prognațiilor mandibulare.
Clasificarea prognațiilor mandibulare:

După Angle: După şcoala anglo-saxonă: După şcoala germană:

forme scheletale:
clasa a III-a prin exces de • prognatism mandibular
(unghiul SNB crescut); adevărată – macrognație
dezvoltare a mandibulei –
• retrognatism maxilar mandibulară.
prognație mandibulară
(unghiul SNA micşorat).

clasa a III-a prin deficit de


forme dento-alveolare: falsă – micrognație
dezvoltare a maxilarului –
maxilară.
retrognație maxilară. • proalveolo-donție
inferioară (unghiul
alveolar şi incisiv
crescut);
• retroalveolo-donție
superioară (unghiul de conducere forțată:
alveolar şi incisiv
• conducere condiliană –
micşorat).
ocluzie inversă frontală
articulară;
• conducere cuspidiană –
ocluzie inversă frontală
forțată.
I. Prognația adevărată
(Prognatism mandibular
• anatomic)
Prognația mandibulară este o tulburare
de creştere a mandibulei în sens sagital,
dar şi în sens transversal şi vertical,
datorită hiperdezvoltării acesteea
(macrognatism mandibular).
• Decalajul produs de dezvoltarea în exces
a mandibulei față de maxilar şi baza
craniului conduce la stabilirea unei ocluzii
inverse frontale sau totale, cu/sau fără
overjet negativ.
Etiologia
Factori generali:
• ereditari:
- transmitere familială autosomală dominantă (fam.
Habsbourg).
• genetici : sindromul Klinefelter, boala Marquio,
osteopetroza AlbersSchonberg.
• endocrini – Hipersecreție hipofizară (GH,STH)=
gigantism, acromegalie, hiposecreţia androgenică,
maladia RecKlinghausen, gigantismul eunucoidal.
Factori loco-regionali: (pseudoprognatismul mandibular netratat evoluează în
decursul creşterii spre prognație mandibulară anatomică):

 dormitul copilului mic cu capul în hiperflexie (pe multe perne) - conduce


mandibula în poziție anterioară şi inferioară şi determină creşterea tonicității
muşchilor coborâtori ai mandibulei;
 ticul de propulsie al mandibulei – conduce mandibula în poziție anterioară;
 poziția anterioară şi joasă a limbii în postură – determina stimularea creşterii
sagitale a mandibulei;
Factorii locali:
• masticația leneşă cu alimente moi – nu determină atriția dinților temporari şi
prin glisare canină conduce mandibula în ocluzie terminală mezializată;
• deglutiția sublinguală – determina stimularea creşterii sagitale a mandibulei;
• macroglosia (mixedem juvenil, mongoloism) – determină stimularea
creşterii mandibulei;
• frenul lingual scurt – imprimă limbii o poziție joasă în postură şi determina
stimularea creşterii sagitale a mandibulei;
• amigdale hipertrofiate ce declanşează propulsia mandibulei pentru mărirea
istmului faringian;
• scurtarea arcadei dentare maxilare prin migrări meziale consecutiv
extracțiilor precoce ale dinților temporari superiori.
Prognaţia mandibulară
Examenul clinic
• aspect dur al feței;
• etajul inferior al feței mărit (în creştere hiperdivergentă) sau normal
(în creştere hipodivergentă);
• obraji înfundați, care dau aspectul de față aplatizată;
• fanta labială situată în ⅓ superioară a etajului inferior al feței;
• şanț labio-mentonier şters;
• menton proeminent - progenie;
• spasticitatea şi tensionarea muşchiului orbicularis oris;
• spasme musculare articulare;
• profil concav, prognatic;
• treapta labială inversată;
• procheilie inferioară şi retrocheilie superioară;
• mandibulă în formă de "talpă de sanie", cu ramul orizontal oblic în jos
şi înainte şi partea simfizară cu aspect ascuțit;
• unghiul goniac obtuz în rotație posterioară mandibulară.
Examenul clinic endobucal
• se manifestă din dentiția temporară şi se agravează odată cu
vârsta;
• plan postlacteal în treaptă mezializată mai mult de 2 mm;
• erupție precoce a dinților inferiori;
• limba în poziție anterioară şi joasă în repaus, în interiorul arcului
mandibular;
• afectarea periodonțiului apare tardiv, la nivelul incisivilor inferiori,
gingivite și parodontite marginale cronice în regiunea frontalilor
inferiori;
• arcada dento-alveolare superioară normal aliniată;
• arcada inferioară este mărită transversal şi sagital;
• arcada inferioară poate fi spațiată cu treme sau cu înghesuire
dentară;
- Rapoarte sagitale molare (şanțul vestibular al molarului
prim permanent inferior este situat înaintea cuspidului
mezio-vestibular al molarului prim permanent superior,
cu cel puțin 2 mm) şi canine mezializate;
- Raport sagital frontal inversat cu sau fără inocluzie
sagitală negativă, care poate fi compensată prin
modificările axelor incisivilor, retroînclinarea Inc inf și
proclinarea celor superiori.
- Rapoartele transversale se caracterizează prin ocluzii
inverse laterale (încrucișate) unilateral sau bilateral și
poate apărea ocluzia inversă totală. Pot apărea și latero-
deviații prin existența pantelor cuspidiene de conducere
forțată.
- Rapoartele de ocluzie verticale pot prezenta o
supraocluzie accentuată care se reduce după tratament
și constituie un factor de stabilitate sau poate fi ocluzie
deschisă, cu pronostic rezervat la tratament.
Examenul funcțional:
- hipertonicitatea muşchiului orbicularis
oris;
- Sindromul algo-disfuncțional;
- reducerea câmpului masticator
datorită decalajelor sagitale;
- ghidajul anterior absent;
- tip masticator tocător datorat
blocajelor ocluzale;
- deglutiție sublinguală sau sindrom
lingual protruziv anterior complet (în
asociere cu ocluzia deschisă frontală);
- dislalii dentare ("D", "T") şi
sigmatism.
Prognaţia mandibulară anatomică
Examenele complementare
Examenul fotostatic evidenţiază :
-asimetrie facială totală, sau în unul din etaje;
-frecvent etajul inferior este mărit;
-profil concav (grade diferite de concavitate);
-Convexitatea totală de profil și profilului fără nas Subtenly
micșorat;
-poziţia mentonului înaintea planului nazo-frontal;
-procheilie inferioară şi retrocheilie superioară;
-treapta labială inversată;
-poziție transfrontală a punctelor Pogonion şi Gnathion;
-unghiul tangentei gurii micşorat sau negativ;
-unghiul nazolabial (90-120) mărit;
-unghiul goniac (120-140) mărit cu rotație posterioară
mandibulară.
Analiza modelului de studiu
• Se constată aceleaşi modificări semnalate la examenul clinic, creşterea
dimensională exagerată a mandibulei în cele trei planuri (Indicele Pont și
Korkhaus);
• ocluzie mezializată în plan sagital la nivelul molarilor (şanțul vestibular al
molarului prim permanent inferior este situat înaintea cuspidului mezio-
vestibular al molarului prim permanent superior, cu cel puțin 2 mm) și caninilor;
• ocluzie inversă frontală cu sau fără inocluzie negativă, care poate fi compensată
prin modificările axelor incisivilor, retroînclinarea Inc inf și proclinarea celor
superiori;
• rapoartele de ocluzie verticale pot prezenta o supraocluzie sau o ocluzie deshisă;
• rapoartele transversale se caracterizează prin ocluzii inverse laterale
(încrucișate) unilateral sau bilateral și poate apărea ocluzia inversă totală.
Analiza radiografică

Ortopantomografia:

Se evidențiază:
• excesul de dezvoltare mandibulară prin existenţa unor
distanţe uneori foarte mari, între germenii dinţilor
permanenți;
• starea evolutivă şi topografică a molarului 3;
• tipul de rotaţie mandibulară posterioară: unghi goniac
deschis, condilul cu tip de crestere în sus şi înapoi, ramul
vertical scurt şi îngust, ramul orizontal lat şi abrupt, canalul
dentar drept.
Teleradiografia din normă laterală
Semne de creştere exagerată a mandibulei:
• SNB mărit >80+-2;
• mărirea unghiului ramurii orizontale a
mandibulei în raport cu baza craniului (normal
Gn~Go = S~N+3mm);
• Mărirea oblicitații ramurii orizontale având
drept consecinţă mărirea unghiurilor
mandibulei: unghiul S–Gn F (arată sensul
creşterii mandibulei). Normal valoarea este de
65°– se reduce ca urmare a deplăsării în jos şi
înainte a punctului Gn;
• unghiul Schwarz (bazele maxilare SNA –
SNP/M). Valoarea normală 20°. Creşte datorită
oblicităţii marginii inferioare a mandibulei;
• Perpendiculara de pe dreapta SN din punctul
N formează cu planul mandibular un unghi cu
o valoare normală de 60°.Valoarea unghiului
scade ca urmare a oblicităţii corpului
mandibular;
• unghiul Goniac cu valoare normală de 110°-
120°, creşte pe măsura oblicităţii corpului
mandibulei.
Tiparul de creștere scheletală craniană

- Normal
- Vertical
- Orizontal

Normal Vertical Orizontal


Diagnosticul pozitiv se pune după examenul clinic şi teleradiografiei de profil.
Diagnosticul diferențial se face după testul de retropulsie al mandibulei: pornind
de la poziția de repaus a mandibulei, pacientul încearcă ajutat de medic, prin
presarea mentonului să facă o mişcare de retropulsie a mandibulei.

• Testul este pozitiv - dacă pacientul reuşeşte.


• Testul este total pozitiv: ocluzia inversă condiliană - când pacientul duce
mandibula până la stabilirea unor rapoarte normale interincisive.
• Testul este parţial pozitiv: ocluzia inversă de conducere cuspidiană -
pacientul poate deplasa mandibula înapoi până în poziția de cap la cap a
incisivilor.

Test ( -) Test parţial (+) Test (+)

angrenaj invers

ocluzie inversă ocluzia inversă


frontal ocluzia inversă de frontală de
prognaţia conducere conducere
mandibulară prin cuspidiană condiliană
macrognaţie
retrognaţie maxilară
Diagnostic diferenţial:
• prognaţia mandibulară funcţională (drumul de închidere este normal
până întâlneşte contactul prematur, moment în care condilii se
deplasează uni sau bilateral pentru a realiza ocluzia de obişnuinţă);

• retrognaţie maxilară – determinată de hipodezvoltarea maxilarului în plan


sagital şi transversal (faţă concavă, fără pomeţi);

• retroalveolie superioară – se caracterizează printr-o ocluzie inversă


frontală fără răsunet scheletal. Malocluzia este situată la nivelul arcadei
alveolare (maxilare cu dimensiune normală);

• proalveolie inferioară – este rezultatul presiunii linguale în timpul


deglutiţiei, versia incisivilor inferiori, sindromul Down; prodenţie
inferioară sau retrodenţie superioară.
Principiile de tratament sunt următoarele:
 se instituie cât mai devreme;
 se îndepărtează factorii cauzali;
 se corectează ocluzia inversă frontală;
 se face retropulsia mandibulei;
 se face până la terminarea creşterii.
Conduita terapeutică
Tratamentul profilactic:
Scopul profilaxiei este de a combate toţi factorii favorizanţi:

• atitudini posturale vicioase (capul in hiperflexie);


• ticuri de propulsie a mandibulei;
• respiraţie orală;
• muşcarea buzei superioare;
• prevenirea apariţiei şi desfiinţarea contactelor premature; şlefuiri selective
ale dinţilor ce depăşesc planul de ocluzie (în special caninii temporari);
• cicatrice retractile;
• fonaţia la cei cu despicături labio-maxilo-palatină;
• extracţia dinţilor temporari supraretenţionaţi;
• aplicarea preventivă (2-3 nopţi pe săptămană) a bărbiţei cu capelină la
copii care provin din familii cu prognatism mandibular;
• exerciţii cu spatula.
Terapia interceptivă
• obiective: - depistarea dezechilibrelor scheletale minore; -
depistarea dezechilibrelor ocluzoarticulare; - depistarea
dereglărilor din perioada exfolierii dinților temporari; -
tratamentul obiceiurilor vicioase şi reechilibrarea funcțiilor.
• mijloace terapeutice generale: - depistarea sindroamelor
genetice; - depistarea şi tratarea sindroamelor endocrine.
• mijloace funcționale: - depistarea şi tratarea ticului de
propulsie a mandibulei prin miogimnastică funcțională;
- şlefuirea pantelor de conducție canină cuspidiene a dinților
temporari neatriționați;
- utilizarea presiunilor digitale sau linguale pe dinții aflați în
erupție, cu axul deviat;
- exerciții cu spatula în cazul devierii axului incisivilor superiori.
• mijloace ortodontice:
- corectarea angrenajelor inverse sau a ocluziei inverse frontale –
plan înclinat inferior;
- frânarea creşterii mandibulare (transmitere genetică) –
bărbița şi capelina;
- dispensarizarea pacientului.
Tratamentul de bază :
• principii:
- tratament ortodontic;
- tratament ortopedic;
- tratament chirurgical-ortodontic.

Tratamentul precoce – dentiția temporară şi prima etapă a dentiției


mixte:
• obiective:
- frânarea creşterii şi deplasarea posterioară a mandibulei, închiderea
unghiului goniac;
- deblocarea creşterii maxilarului; - efectuarea saltului articular;
- obținerea unei supraocluzii suficiente.
• mijloace ortodontice şi ortopedice:
- aparate extraorale – bărbița şi capelina pentru inhibarea creşterii
mandibulare şi închiderea unghiului goniac;
- aparate biomecanice mobilizabile – placă palatină secționată în "Y"
cu două şuruburi ortodontice şi gutiere ocluzale (anulează blocajul
interarcadic şi stimulează dezvoltarea maxilară deficitară);
- aparate funcționale – aparatul Brückl-Reichenbach, gutiera cu plan
înclinat (corectează ocluzia sau angrenajul invers frontal),
activatoare inversate (acționează pe principiul planului înclinat şi
deplasează mandibula înapoi şi maxilarul înainte).
Tratamentul în a doua etapă a dentiției mixte:
• obiective:
- obținerea relațiilor scheletale şi dentare de clasa I;
- realizarea armoniei faciale;
- restricționarea creşterii anterioare mandibulare;
- stimularea dezvoltării maxilare.

• mijloace ortodontice şi ortopedice:


- aparate extraorale : bărbița şi capelina;
- aparate biomecanice mobilizabile – placă palatină cu şurub
ortodontic (stimularea dezvoltării maxilare);
- aparate funcționale – aparatul Brückl-Reichenbach,
activatoare inversate ,gutiera cu plan înclinat;
- aparate biomecanice fixe – tehnici fixe poliagregate, tracțiuni
intermaxilare de clasa a III-a.
Tratamentul tardiv în dentiția permanentă:
• obiective: - tratament chirurgical-ortodontic după terminarea
creşterii, pentru dezechilibrul scheletal;
- decompensări dentare;
- corectarea relațiilor sagitale şi verticale;
- realizarea armoniei faciale.

• mijloace ortodontice:
- extracții dentare în scop ortodontic pe mandibulă
(premolarii primi sau secunzi) pentru decompensarea
incisivilor inferiori;
- aparate biomecanice fixe poliagregate, tracțiuni elastice
interarcadice de clasa a III-a.
• obiectivele tratamentului chirurgical-ortodontic:
- tratamentul prechirurgical - realizarea decompensărilor dentare;
- intervenții chirurgicale ortognatice – repoziționarea bazelor scheletale
(osteotomii mandibulare, rezecții pe ramul ascendent al mandibulei);
- tratamentul postchirurgical – restabilirea ocluziei dentare.
Contenţia după tratamentul malocluziilor de clasa a III-a

• Tratamentul malocluziilor de clasa a III-a la pacienţii in


creştere este singurul la care se impune supracorecţia
deoarece creşterea post pubertală favorizează alungirea
mandibulei in raport cu maxilarul.
• Este bine ca raporturile la finele tratamentului să fie de clasa
a II-a (cap la cap) cu o repoziţionare adecvată a
incisivilor care să asigure un ghidaj corect incisiv şi
menţinerea rezultatelor.

Contenția:
- contenție dublă;
- se face până la terminarea creşterii;
- se utilizează placa Hawley sau activatorul.
Forme clinice: II. Prognaţie
Pseudoprognaţie
Pseudo-prognatismul mandibular (sindromului prognaţiilor false sau retrognaţii
superioare sau conducere forţată). In această grupă sunt incluse formele clinice ce
au drept caracteristică poziţia anterioară a mandibulei in momentul trecerii de la
inocluzia fiziologică la ocluzia centrală, fără modificări morfologice ale mandibulei.

1. Prin modificări de ax ale dinţilor


- angrenaj invers ( 1 pereche de incisivi)
-ocluzie inversă frontală prin modif de ax ale celor 4
incisivi.
2. Prin poziţionarea anterioară a mandibulei.
- Ocluzie inversă de conducere cuspidiană
- Ocluzie inversă de condiliană, articulară.
3. Pseudoprognaţie mandibulară prin
deficit de dezvoltare a
maxilarului
Progenia falsă
Retrognaţia maxilară
Caracterizată printr-o dezvoltare
insuficientă în sens sagital al maxilarului
în raport cu mandibibula care este
normal dezvoltată.
Etiologie:
- micrognaţie maxilară ereditară
- nanism hipofizar (insufic dezvoltare a maxilarului)
- despicături labio-maxilo-palatine
- cicatrici post-operatorii sau posttraum
- aplazia IL sau alte hipodonţii în arcada superioară
- extracţia bilaterală a molarului de 6 ani
- obiceiul vicios de sugere a buzei inferioare
- ocluzia inversă frontală netratată
Simptome
Semne faciale
-buza superioară
înfundată (retrocheilie
superioară)
-buza inferioară şi mentonul
îşi păstrează o poziție
normală în câmpul de profil
facial
-șanțurile nazo-labiale
accentuate
- inversarea treptei labiale
- profil concav
• Semne orale:
- arcada superioară insuficient dezvoltată
În dentiţie temporară deficitul se evidentiază
prin absenţa tremelor fiziologice
- în dentaţia mixtă şi permanentă axul incisivilor
superiori este în prodenţie (fenomen
compensator pentru a stabili contact cu arcada
antagonistă)
- rapoarte de ocluzie inverse frontale
OPG și Teleradiografie
• ortopantomografie – înghesuirea mugurilor dinților permanenți
superiori.
• teleradiografia de profil:
- unghiul SNA <80+-2, ANB <2,SNB normal;
- unghiuri micşorate: NAPog <180(deschidere anterioară), FMA;
- valorile unghiurilor alveolare şi dentare se modifică când apar
modificărilor compensatorii;
-lungimea planul maxilar(SNA-SNP) este mai mica decât 2/3 din
lungimea mandibulei. (distanţa Go-Gn şi a bazei craniului.Acest
semn arată decalajul de creştere sagitală la maxilar.
Tratament
• Obiective: realizarea unui echilibru între cele 2
arcade prin:
- stimularea dezvoltării maxilarului
- inhibarea dezvoltării mandibulei
• Se realizează prin:
-placă palatinală secţionată în Y ancorată pe
gutiere, cu arcuri secundare pt protruzia
frontalilor superiori
-aparate funcționale:aparatul
BrücklReichenbach, gutiera cu plan înclinat
(corectează ocluzia sau angrenajul invers
frontal), activatoare inversate (acționează pe
principiul planului înclinat şi deplasează
mandibula înapoi şi maxilarul înainte).
- disjunctoare (RPE)
- aparate intra-extraorale (masca Delaire)
Prognația MANDIBULARĂ funcłională

Prognația mandibulară funcțională este o tulburare de


dinamică mandibulară prin conducție condiliană
(articulară) sau cuspidiană (forțată), care determină
stabilirea unei ocluzii inverse frontale care include şi
caninii.

În ocluzie terminală, mandibula ia o poziție anterioară față


de maxilar (proglisare), fără existența modificărilor
dimensionale ale bazelor scheletale.
Ocluzia inversă frontală
prin conducere condiliană

Etiologie:
- ticul de împingere a mandibulei
- dormitul cu capul în hiperflexie
- hipertrofia amigdaliană, produce o
alunecare anterioară a mandibulei
pentru mărirea istmului faringian
Ocluzia inversă frontală
prin conducere de natură cuspidiană
Etiologie:
1.cuspizii neabrazaţi ai Caninilor temp
rămân proeminenţi deasupra planului
de ocluzie (la copii masticatori leneşi
preferă alimente moi)
2. obturații în exces care deviază drumul
de închidere al
mandibulei
3. egresiuni dentare în zona laterală,
consecutiv extracțiilor
premature
4. Amigdale hipertrofiate ce
declanşează propulsia
mandibulei pentru mărirea
istmului faringian
5. Ticul de “îmbufnare”
cu împingerea mandibulei înainte
6. Angrenaj invers în dentiția
temporară , netratată
7. Limba care va perturba modul
de erupţie al grupului incisiv.
Semne faciale:
• etajul inferior al feței uşor mărit;
• fanta labială situată în ⅓ medie a
etajului inferior al feței;
• şanț labio-mentonier şters;
• menton proeminent; tensionarea
muşchiului orbicularis oris;
• zgomote articulare;
• profil uşor concav sau drept;
• treapta labială uşor inversată;
• uşoară procheilie inferioară şi
retrocheilie superioară;
• unghiul goniac normal.
Semne orale:
- în conducerea forțată este prezent factorul cauzal
al proglisării mandibulare.
- rapoarte mezializate sagitale molare şi canine sau
rapoarte cap la cap;
- în dentiția temporară – ocluzia inversă frontală
include şi molarii inferiori; în dentiția mixtă –
ocluzia inversă frontală duce la apariția unui spațiu
între canini şi premolari; în dentiția permanentă –
ocluzia inversă frontală include şi caninii inferiori;
- mişcarea de lateralitatea anormală;
- în mişcarea de propulsie, ghidajul anterior nu
există şi se realizează pe canini sau molari; în
relație de postură, proiecțiile relațiilor ocluzale se
normalizează; în ocluzie terminală apar
interferențele active.

Examen funcțional:
- hipertonicitatea muşchiului orbicularis oris.
- sindromul algo-disfuncțional.
• Obiective:
Tratament  îndepărtarea factorilor cauzali
 realizarea saltului articular
 contenţia
• Mijloace terapeutice:
 şlefuirea cuspizilor neabrazaţi ai caninului temporar
 îndepărtarea obturațiilor în exces
 gutiera inferioară cu plan înclinat
 decondiţionarea ticurilor de propulsive
 aplicarea de tracţiuni occipito- mentoniere
 activatoare, aparate funcţionale Frankel tip III, Twin-Block
Angrenaj invers
Rapoarte inverse la o pereche de incisivi.
Etiologie:
1. erupţia dentară ( un interval de timp prea mare între
superiori şi inferiori). Incisivii inferiori egresează până la rebordul
antagonist, determinând erupţia palatinală a incisivului superior.
2. persistenţa Incisivilor temporari superiori care împiedică evoluția spre
vestibular a Incisivilor permanenți;
3. traumatisme ale Incisivilor temporari cu deplasarea mugurilor
dinților permanenți spre palatinal.
4. Incisivii lateraliau o poziție mai orală, pe care o păstrează în timpul
erupţiei.
5. Dinții supranumerari care modifică axul de erupție al incisivilor
superiori.
Semne clinice

Examen exobucal
- fără modificări vizibile
- uneori buza inferioară este împinsă de vestibulo-poziția
incisivului inferior.
Examen endobucal:
- modificări ale
formei arcadei
- raport invers, cu
un grad variabil de
acoperire verticală
- ocluzia este
blocată (mişcare
verticală, tip
tocător)
- raport neutral la C
şi M.
Angrenaj invers Tratament

1. Exerciţiul cu spatula în timpul erupției

-Spatula cu partea activă conformată după


dimensiunea incisivului superior.
-Exerciții de închidere ritmică pe spatula
interpusă între dinţi se fac de 3- 4
ori/zi, timp de 15 min.
2. Inel de Cu cu plan înclinat
3.Gutieră inferioară cu plan înclinat
4.Placă palatinală ancorată pe gutiere cu
resorturi auxiliare pentru protruzia incisivilor
superiori
Ocluzia inversă frontală prin
modificări de ax ale incisivilor
Etiologie
1. angrenaj invers netratat
2. tulburări în permutarea dinților

3. ticul de-a ţine degetele ca un cârlig pe incisivii


inferiori

4. obiceiul vicios de muşcare a buzei superioare

5. pierderea în grup a incisivilor temporari urmată


de o erupţie tardivă a dinților permanenți

6. Tonusul crescut al musculaturii buzei superioare


(acţiunea se concentrează asupra incisivilor
superiori)

7. Tonusul crescut al musculaturii limbii (acţiune


excentrică de protruzie a incisivilor inferiori)
Semne faciale:
 uşoară procheilie
inferioară
 ştergerea şanţului
labio-mentonier
 inversarea treptei
labiale
 profil uşor concav

Semne orale:
 rapoarte inverse la cei 4 incisivi, cu sau fără spaţiu de
inocluzie sagitală
 blocaje ocluzo - articulare
 grad diferit de supraacoperire verticală
Tratamen
tSalt articular se realizează cu ajutorul:
Aparatul Reichenbach-Bruckl
(placă inferioară cu plan înclinat, ancorată pe croşete, cu arc V
inferior)
Acţiune triplă:
- de deplasare posterioară a mandibulei,
- vestibularizare a incisivilor superiori,
- retruzia incisivilor inferiori prin arcul vestibular.
Gutiera inferioară cu plan înclinat
• Aparatul se poartă 3-6 săptămâni, urmărind să nu apară contacte în
zona laterală şi se reduce din înălţime în zona frontală. Se
cimentează în cavitatea bucală.

Placă palatinală agregată pe gutiere şi arc vestibular inversat


(Se utilizează când gradul de supraacoperire este mic)
Aparate funcţionale, activator Wunderer
Aparate fixe
Bibliografie
1. Compendiu de Ortodonție. Valentina trifan,Pavel Godoroja, 2009
2. Ortodontie si ortopedie dento faciala. Tehnici contemporane. Georgeta Zegan,
2012
3. Actualităţi în abordarea complexă a anomaliilor dento-maxilare. Ghid practic de
ortodonţie şi ortopedie dento-facială. Dragoș Stanciu, 2012
4. Ortodonție.Diagnostică.Clinică.Tratament. Aurel V.Fratu, 2002
Mulțumesc pentru
atenție

S-ar putea să vă placă și