”Angajamentele asumate de RM

în Acordul de Asociere RM
-Uniunea Europeană/ ALSAC și
realizările în primii ani de
implementare”
 În esenţă, AA RM - UE însumează o serie
de angajamente pe care Republica Moldova
şi Uniunea Europeană şi le-au asumat cu
scopul de a aprofunda şi întări legăturile
existente.
 Realizările RM în urma semnării AA
În domeniul drepturilor omului:

 în urma celui de-al doilea ciclu de evaluare periodică universală, a fost

promovat un nou Plan Naţional în domeniul Drepturilor Omului 2018-

2022 și a fost creat Consiliul Naţional pentru Drepturile Omului.

A fost consolidat rolul Avocatului poporului, în 2019 fiind acreditat cu

Statul „A” de corespundere cu Principiile de la Paris. Consiliul de

egalitate a reușit să devină o instituţie independentă, orientată spre

promovarea nediscriminării și a egalităţii.

A fost îmbunătăţit rolul Agentului Guvernamental în monitorizarea și

executarea hotărârilor CEDO.

A fost creat și a fost consolidată activitatea Consiliului pentru

Prevenirea Torturii în calitate de mecanism naţional de prevenire a

torturii.

Cu toate acestea, numărul relativ mare de condamnări a Republicii

Moldova la CEDO, cazurile emblematice de tortură și expulzările

ilegale ale cetăţenilor străini scot în evidenţă necesitatea unor

eforturi suplimentare la nivel naţional orientate spre consolidarea

rolului, capacităţilor și instrumentelor instituţiilor ce fac parte din

sistemul de protecţie a drepturilor omului.

În domeniul politicii externe și de securitate:

• alinierea autorităţilor de la Chișinău la majoritatea declaraţiilor

UE și a Deciziilor PESC (aprox. 71%) și participarea continuă

la Misiunile UE de gestionare a crizelor (în special, EUTM

Mali);

• încheierea Acordului UE-Moldova privind procedurile de

securitate pentru schimbul informaţiilor clasificate, crearea

premiselor pentru consolidarea dialogului în domeniul

securităţii, prin selectarea Republicii Moldova în calitate de

ţară-pilot pentru oferirea suportului UE în evaluarea și

prevenirea ameninţărilor hibride;

• Jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale a fost
extinsă asupra Republicii Moldova;
• Rolul Misiunii EUBAM a fost consolidat în
domeniul asistenţei în gestionarea frontierei
moldo-ucrainene, în special, pe segmentul
transnistrean, iar mandatul acesteia a fost
extins.
Sectorul de prevenire și de combatere a
spălării banilor dispune de cadrul instituţional
și legislativ armonizat cu Directiva UE
2015/849 de la finele anului 2017. Serviciul de
Prevenire și de Combatere și a Spălării
Banilor, precum și alte autorităţi implicate au
aprobat reglementări specifice identificării și
raportării tranzacţiilor suspecte.
 În 2016 a fost creată Procuratura Anticorupţie, specializată pe

urmărirea penală a cauzelor de corupţie, inclusiv exercitarea

urmăririi penale pe cauze de corupţie mare, precum și conducerea

urmăririi penale pe cauze de corupţie aflate în competenţa CNA.

 În anul 2017 a fost creată Agenţia de Recuperare a Bunurilor

Infracţionale (ARBI), în calitate de subdiviziune din cadrul CNA,

responsabilă de efectuarea investigaţiilor financiare paralele, de

indisponibilizarea și de gestionarea bunurilor rezultate din

activitate infracţională, și de negocierea repatrierii bunurilor

rezultate din activitate infracţională.

 A fost consolidat Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea

Spălării Banilor (SPCSB), care a fost separat în anul 2018 de

CNA, în urma adoptării noului cadru legal în domeniu. SPCSB,

Banca Naţională a Moldovei (BNM) și Comisia Naţională a

Pieţei Financiare (CNPF) au aprobat reglementări cu privire la

monitorizarea și raportarea tranzacţiilor suspecte în domeniile

lor de competenţă, inclusiv metodologii și ghiduri de raportare

și analiză. SPCSB beneficiază, de la finele anului 2018, de un

proiect Twinning finanţat de UE, pentru a consolida capacităţile

instituţionale ale Serviciului.

În sectorul migraţiune și azil a fost adoptat și ajustat cadrul legislativ, de planificare

și cel instituţional:

- Legea privind azilul în Republica Moldova

- Legea privind integrarea străinilor în Republica Moldova

- Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova, au fost completate cu

prevederi noi, pentru a simplifica circulaţia și șederea pe teritoriul ţării noastre a

cetăţenilor UE, precum și a cetăţenilor altor state.

De la 1 august 2014 funcţionează E-viza, care în prezent este aplicată în raport cu

120 de state și care facilitează intrarea pe teritoriul ţării a cetăţenilor străini.

Biroul Migraţie și Azil a fost înzestrat cu funcţii și resurse noi pentru a asigura

implementarea noilor prevederi legislative ce ţin de migraţiune și azil. Între acestea se

numără centrele de plasament și de integrare a străinilor, precum și centrele de

documentare.
 În domeniul cooperare economică și sectorială:

• Reforma administraţiei publice a înregistrat progrese

moderate în ceea ce privește consolidarea capacităţii

instituţionale a administraţiei publice, implementarea

politicilor și utilizarea eficientă a resurselor bugetare, și

prestarea serviciilor calitative pentru toţi cetăţenii.

Reorganizarea ministerelor și a instituţiilor publice,

precum și îmbunătăţirea mecanismului de motivare a

personalului din serviciul public sunt, în mare parte,

elementele care au generat aceste progrese.

 Disciplina bugetară s-a îmbunătățit constant. În

2018, pentru prima dată în ultimii șapte ani,

Bugetul pentru anul 2019 a fost aprobat în

termenul stabilit de legislaţie. Disciplina bugetară

se observă nu doar atunci când este vorba de

termene, dar și în cazul limitelor de îndatorare a

statului. Plafonul maxim al deficitului bugetar

într-un singur an, introdus în 2015, a fost

respectat cu stricteţe în perioada dată.

În domeniul transporturilor:

au crescut alocările financiare atât pentru modernizarea drumurilor

naţionale, cât și pentru reparaţia arterelor locale;

 la capitolul transportul aerian s-a înregistrat o creștere foarte rapidă a

traficului de pasageri, care s-a majorat în 2018 cu peste 60% faţă de anul

2014. Această creștere a fost posibilă datorită atragerii operatorilor low-

cost, la reducerea preţurilor pentru pasageri, la diversificarea rutelor și la

creșterea competiţiei.

a fost finalizat studiul de fezabilitate pentru reabilitarea liniei de cale ferată

Bender-Basarabeasca-Giurgiulești și, la începutul lui 2019, a fost anunţată

licitaţia pentru reabilitarea acestei linii feroviare cu lungimea de 233 km. ÎS

„Calea Ferată din Moldova” a semnat un contract de achiziţionare a 12

locomotive noi, au fost livrate în anul 2020 (6/12 la 14.07.2020)

În domeniul vamal:

au fost întreprinse mai multe acţiuni pentru a implementa

conceptul de operator economic autorizat (OEA) și declaraţiile

vamale electronice; pentru a asigura protecţia drepturilor de

proprietate intelectuală; pentru a promova conceptul de ghișeu

unic și a introduce măsuri anticorupţie.

 au fost adoptate noi reguli de origine a mărfurilor, conform

Convenţiei regionale cu privire la regulile de origine

preferenţiale pan-euro-mediteraneene, care a introdus

conceptul de cumul diagonal.

a fost aprobat la 16.07.2020 noul Cod Vamal (aprobat în prima

lectură și s-a propus intrarea în vigoare la data de 01.01.2022).

 În domeniul serviciilor financiare cele mai vizibile
progrese au fost înregistrate în sectorul bancar - atât
pe partea de transpunere, cât și pe cea de
implementare a legislaţiei europene de către bănci.
Astfel, regimul de reglementare Basel III a fost
transpus prin intermediul unei noi legi bancare și al
unei serii de regulamente conexe.

În plus, evenimentele din anii 2014-2015 au

determinat accelerarea transpunerii mecanismului de
prevenire și de gestionare a crizelor sistemice -
respectiv, Legea privind redresarea și rezoluţia băncilor.
Nevoia prevenirii unor eventuale noi crize a
determinat și ajustarea mecanismelor de
garantare a depozitelor bancare (din
01.01.2020 - 50k mdl), prin demararea
creșterii plafonului de garantare și prin
instituirea unor indicatori individuali de risc
pentru fiecare bancă în parte.
 În domeniul agricultură și dezvoltare
rurală, sectorul de producere agroalimentar a
fost unul dintre principalii beneficiari ai liberalizării
comerţului, ca urmare a implementării AA sociere
între UE și RM. Creșterea pozitivă a exporturilor a
fost determinată de eliminarea tarifelor și de
liberalizarea tarifară a exporturilor.
 Pe parcursul ultimilor cinci ani au fost adoptate și modificate o serie de

acte legislative, în special:

• Legea cu privire la principiile de subvenţionare în dezvoltarea

agriculturii și a mediului rural

• Strategia naţională pentru dezvoltarea agricolă și rurală pentru anii

2014-2020 - documentul conţine viziunea de ansamblu a Guvernului

asupra sectorului și acţiunile prioritare de implementare.

• O listă numeroasă de reglementări tehnice, care să alinieze treptat

standardele naţionale la cele europene pentru extinderea capacităţilor de

export: cerinţele pentru producerea și plasarea pe piaţă a cărnii, cerinţele

de calitate pentru fructe și legume la toate etapele de producere și

ambalare, cerinţele de calitate pentru lapte și produsele lactate.

Mediul înconjurător:
În anul 2014, a fost adoptată Strategia naţională de
mediu, care conţine acţiunile planificate de autorităţi la
capitolul legislaţie, norme și standarde europene ce
trebuie aplicate în Republica Moldova până în anul
2023.
Au fost create Agenţia de Mediu și Inspectoratul pentru
Protecţia Mediului.
În anul 2016, RM a semnat Acordul de la Paris cu
privire la schimbările climatice, prin care s-a angajat
să-și reducă emisiile de gaze până în anul 2030.
 În domeniul societatea informațională au fost

elaborate și aprobate mai multe documente strategice care

vin să reglementeze domeniul societăţii informaţionale:

Programul naţional de securitate cibernetică a Republicii

Moldova pentru anii 2016-2020;

Concepţia securităţii informaţionale a Republicii Moldova;

 Strategia securităţii informaţionale a Republicii Moldova

pentru anii 2019-2024;

 Cerinţele minime obligatorii de securitate cibernetică.

 Concluzie

Prin respectarea riguroasă a angajamentelor asumate

faţă de partenerii europeni, Republica Moldova ar

putea înregistra un salt important la capitolul reforme

și obține un progres calitativ în implementarea

Acordului de Asociere, fapt ce va determina

susţinerea continuă a UE pe plan intern şi extern.

Surse online:
https://
mfa.gov.md/img/docs/Acordul-de-Asocier
e-RM-UE.pdf
https://www.consilium.europa.eu/ro/polici
es/eastern-partnership/moldova
/#
https://fgdsb.md/
https://
juridicemoldova.md/9463/proiectul-noulu
i-cod-vamal-aprobat-in-prima-lectura.htm
l